Romanulu, octombrie 1866 (Anul 10)

1866-10-14

HUMANULU 14 OCTOBRE. Referatul a d-lui ministru secretarii de Statu 'a departamentală financeloru, către consiliul« mini­­ștrilor]. Domnitorui Miniștri, în asemănare cu disposițiunile legei financiare de la­­ l Iuliu­, prin care s’autorisă guvernuile a strânge veniturile prevedete prin budgetulă anuu­lul 1805, și cele încuviințate prin osebite legi posteriore, precumiî și d’a face reducerile putin­­ciose la cheltuieli și virementele de care va sim­ți trebuința pentru echilibrarea budgetului escrcițiu­­lui curentă, și a­ feric ministerii, a redusO eheltuc­ Zile administrațiunei sale, în margin­ele posibilului și în fine, au încheiată budgetele loră, pentru si­nala curentă cu sumele următori: 103,800 — Budgetulu consiliului miniștri­­loră: 245,667, 16 Idem, ală consiliului de Statu pe timpul a cătu­a funcțională: 19,561,825, 11 Idem, ministerului de interne; 44,152,522­­­ Idem, m­inist. financelară; 35,347,018 — Idem, — de resbelă; 9,507,613 26 Idem, — justiției; 12,000,100 — Idem, — culte și instrucțiu­­ne­ publice; 16,047,927 12 Idem, ministerul, de com­erță, agricultură și lucrări publice; 1,805,054 — idem, minist, trebuleră străine; 148,771,427­35 totalulă ch­eltueliloru, care, în comparațiune cu cele prevăzute prin bud­­getură propusă de guvernul« trecută, presintă uă diferință în minus de lei 17,001,094. In urma acestui resultată, urmăndă trebuința a se fixa și budgetulă venituriloră și a se avisa la miijilacele necesarii pentru acoperirea espuseloru cheltueli, reduse pe cătu s’a putută in cursulu e­­sereițiului, subscrisulu a esaminată, resursele pre­văzute prin budgetulu anului 1865, și ca se e­­vite erorile ec s’aă comică în trecută la evalarea veniturilor­ budgetare, a luată de banu in fixarea loră, termenulă de mișlilocu ală incasărilor, e­­fectuate în cursulă aniloră precedenți și eră ce s'a constatată : 1. Contribuțiunile directe, care prin budgetură presentată de guvernală trecută, au fostă evaluate la suma de lei 51,729,474 reducăndu-se perderile ce se pensioneaje și scutirile acordate gradelor­ de josu, militari, dorobanți, grăniceri etc. nu se potă evalua de cată pentru suma de­­ 48,000,000 2. Din venitul­ impositelor­ indi­­directe cari au fost­ evaluate dreptă suma de lei 40,711,600 rrditcă adu­­se adaosulă propusă de guvernulă trecută pentru înființarea dreptului de timbru și înregistrare, care nu s’aă încuviințată de Adunare, precum și venitulă tutunului care s’a afec­tată specială pentru plata domuiloră de tutină și pentru cheltuelile re­giei acestui venită, și adăugăndu-se sporulă autorisată prin legile din su­­m­a trecută, asupra prețului sării de consumație și asupra dreptului de im­­­posită, am evalua totalul­ produsu­lui pentru acestă ană la suma de lei............................................................. 31,250,000 3. Din venitulă domeniilor­ Sta­tului care aă fost­ evaluată la su­ma de lei 38,431,982 reducăndu-se adăugirile prevăzute de guvernură tre­cută și care după tote probabilitățile nu se spera a se încasa, am eva­luată produsulă soră la cifra de lei 36,782,000 4. Venitulă din poștiî și telegrafă care fusese evaluată la suma de 4,000,000, s-a adăogată cu ună mi­­lionă în prevederea îmbunătățirea ad­ministrației acestui serviciu- . . . 5,000,0­00 5. Venitulă din subvențiunile ce priveșc o fisculă pentru diferite ser­vicii publice, adăugându-se cu suma ce se primeșce da la locuitorii din districtul­ Ismailă pentru serviciul­ graniței, conformă cererii lor, în­cuviințată de guvernă în anulă 1864, s’a evaluată la suma de lei . . 1,457,000 6. Veniturile diverse împreună cu reducțiunea de 20 °­ C din lefi, diur­ne și pensii, autorisată prin legea de la 9 Iuliu trecută, s'au evaluată suma de:................................................ 9,978,409­7. Din veniturile extraordinare, e­­valuate la suma de lei 21,505,000, reducăndu-se produsul­ rămășițelor, care odată ce erau trecute în veni­turile budgetelor­ anilor­ trecuți și afectate la plata cheltuielilor a ace­­loră ani, numai­­ Âtă figura ca veni­turi disponibile pentru 1860, și la acestea adăugăndu-se sumele resti­tuite prin resilierea convențitinei îm­prumutului de 150,000,000 lei tre­cuți s’au evaluată în totală la suma de lei....................................................... 2,631,000 Totalul­ venituriloră . 135,098,400 Aceste venituri in comparație cu­ cheltuelile anului curentă, evaluate la suma de lei..................................... 148,771,427 presintă ună deficitu de lei . . . 13,673,027 Pentru acoperirea acestui deficitu, se încuviin­țase prin legea de la 9 Iuliă, adaose asupra di­­­feriteloră contribuțiuni, dară pentru consideran­­tele prevezute în referatulă meu No. 25,709, și jurnalulă onor, consiliu No. 2, de la 27 i­un­ă trecută, care s’a confirmată și de M. S. Domni­torul«, neputăndu-­se esecuta aplicarea aceloră a­­daose, remăne a se acoperi, c spusulă deficit« prin anulările de credite ce se speră a resulta asupra budgetului fie­căruia ministeru și prin o parte din împrumutul« ce este a se contracta în virtutea art. 36 din legea de la 15 Iulie trecută. Intr’acesta stă situația budgetului generală al­ Statului pe anulă curentă, în care s’a trecută de ordină, și budgetulă casei de lieuiaare a dato­­riilor­ flotante provenita din anii trecuți, casă, care s'a înființată in virtutea jurnalului încheiată de onor, consiliă la Aprilie­ trecută,­­și care pre­sintă la activă suma de lei , 82,599,000 —­dră la pasiv suma de ... 71,373,880 21 Escedentă 11,225,119 19 Sum­a ce se va putea reali­za din acestă esce­­dentie, remăne a se face venită estraordinară în budgetul­ Statului. Suprindă dóra, la cunoscința și apreciarea u­­nor. consiliă, proiectul­ budgetului de venituri pe efereițială curentă, comparată cu cheltuelile fi­xate prin budgetele diferitelor­ ministere, îlă rugă, se bine-voiască a m’autorisa se’să presintă la sancționarea Măriei Sale Domnitorului. Ministru, P. Mavrogeni. Prin­­ lecrelu domnescii cu dala 29 Sep­­toîfibie D P. S Aurelianu, directorulu sco­li­i de agr­icultură, este num­ită membru alu juriului internaționalii din partea României la exposiția universală din Paris. ITin decretă domnescă cu data 7 (Oclobre D. Ion Ionide, este confirmată judecătoră comercială la s­cțiunea comercială a tribu­­nalului Illc­ă. Prin decrete cu data 8 Octobre cui cută, sunt­ numiți: D. George­­irigoriu, in postă de dire­ctor la prectura judiciului Namțu, în loculă di-lui N Caline, destituită. Lt. majoră Mihailă Buzdugan, în poștă de directori le prefectura judeciului Tecucirt, în loculu d-lui Ștefim Atanasiu. D. Sandu Haseanu, în poștă de sub-pre­­fectă la plasa Mijloculă, din județulă V­ s­­luiă, în locul­ d-lui Cons­tntin Tue­dide, de­misionată. D. Ion Adam, de la plasa Crasna, în poștă de sub-prefectă la plasa Fundurile, din ju­dețul­ Vasluiă, în locul­ d-lui George Cârpă. D. George Levescu în poștă de luptă prefec­ă la plasa Crasna, din judeciulă Vasluiă, în locul­ d-lui Ion Adam. D. Petre Raicu, la poștă de sub-prefectu la plasa R­acova, din județulă Vaslui­, in locul­ d-lui Constantin Isacescu. D. Machetă C. Brătianu, fostă raportoru statis­tică, în poștă de polițaiă la oraș­ul­ Tecueiă, din județul­ Tecueiă, în locul­ d-lui Anton Georgescu . Dimitrie Minculescu, în poștă de comisară polițienescă la culorea de Galbenă, din orașul­ Brăila, în loculă d-lui Ștefan Vasiliu, demisionată. Prin decretă cu data 7 Octobre curentă, d. Stavrache A. Paleologu, copista de la tribunalul­ Buzea, este numită adjutoră de grefa la acelă tribunală, în loculă d-lui Dimitrie Vistierescu. Pr­in decrete cu data 7 Octobre curentă, d. Atanasiu Dobric Cezar, este numită portăresă la tribunalul­ Iași, în loculă d-lui I. N. Lipan, care lipseșce de la poștă de mai multă timpu. D. Mathelă Călimănescu, este numită portă­relă la curtea d’apelu din Iași, în loculă vacantă. D. Costache Georgescu, este numită portărelă la tribunalul­ Cahulu, in loculă vacantă. Și Prin decretă cu data 6 Octobre curentă, d. Stavruț Zanfirescu, licențiată în dreptă și actual­mente procurorii la tribunală secția a II-a, se numesce advocată publică pe districtele Covurluiu, Brăila și Ismailă, cu residența in Galați, în lo­­culu d-lui M. Ion, care se pune în disponibilitate titlu și bătute într’ună singura cui ca pe crucile catholice; 3­­ ca ochii mân­tuitorului trebue sc fie închiși; 4-1*» deasupra cruciloră nu trebue se fiu nici unu chipă de cocoșiu, de angelă, nici de alto persóne, nici instrumente de su­ pliciu; 5 Ica asemeni nu trebue se fiă nici un inscripțiune, afară do­uă per­misiune speciale pentru fia­care cazi). Crucile esistii­țt, și cari suntu d’urui modelă catholieu, trebue se fiă stricate și schimbate dupe regulile de m­ai susă scu­mulate prin cimitiruri. Cătți des­pre statuele de sfinți aședate prin câmp­ sau pe drumuri, acestă obiceiă ne­fi­­ind­ recunoscută de biserica pravo­slavnică, nu trebue se fie îngăduită în nici ună casă. — Farsa cea m­ai bună ce se póte face osle de sieura acea care a făcutu-o ună cismară din Bruxelles femeie! séle mai în zilele trecute, dice Independința Belgică; farsa a fost ă »tatu de ciudată în cătu nefericita femeia a rîsă cu la­crimi, atătu de multă, arătă de multă, în cătu plîrngo ș’acumă.­­TM Cismariulă era beta, și căuta se se diréga mai înghițindă ancă căte~va pahare de vină la câr­ciumă. Societa­tea veni și începu­se’să certe și se’î impute multă purtarea lui, atunci cismariulă superalu î! rospunse: ..am se’ț! facă vă farsa se mo pome­nesc!,“■ și morse de se spîndură, fiindă sicuru că femeia lu­­ara se vie se’­ taie ștrenguri. Insă nu se ’ntâmplă așia. Biata femeie nici nu visa d’așia felu de farsă, și nici se gândi la tiranulă iei, astă-felă în călă căndă veniră aici! de’lă despîndurară farsoriu nostru, era mort». — Eră câte­va lămuriri asupra con­­strucțiunii telegrafului dintre Siberia și America ce le tragemă­to­rii din Inde­­pendința Belgică. Inginerii americani au călătorită 64 de zile în țara sălbaticilor, numită Cionkoi, escortați de ună convoiă de indigeni. De la călătoria căpitanului Birens, in 1780 nimeni n’a pătrunsă în aste țere deșerte, locuite de selbatici cu in­stincte crunte. In acestă mom­eală, tela­gâra dintro sătulă Audyr pina la r­ulă Amur», a fostă studiată, și direcțiunea liniei te­legrafice e deja însemnată. Se ascuptă din America sosirea corăbiei orii com­paniei telegrafului, cari sunt ă întîrziate de inghierulă­murei Ohhotsk. Corăbiei­ trebue se aducă tóte instrumentele 110- cesarie, și se aducă și lucrători cari sunt­ din tributea numită Yakut,pentru a începe îndată lucrările liniei telegrafice de la Amur pînă la golfur­ de Behring. Pină atunci, impiegații Companiei, aju­tați de locuitori, clădescu case și pre­­gătescă stîlpi pe tata întinderea, între Oh­otsk și Rudyr. Ju­decăndă dupe activitatea neobosită și energia principalilor v­rginți ai Com­paniei, lucrările construcțiunea telegra­fului între Siberia și America, vor a fi sfirșite în trei ani. Călătorii trecu prin­­tr-unii deșertă de 6.000 de verste în serie tîrite de căni, pe ună lungă de 35 grade de omură. Iei suntă siliți a pe­trece nopțile în campă, fără nici ună adăpostă. Afară de asta, ici nu poțu lua do cată uă mică căiiune de hrană pentru chirișîi și cănii­lorii, ce se h­ra­­nescă cu peste uscată. (I rul­pendin­a Belgien.) — Propagatorul­ Nordului comunică uă sentință a unui judecătoră de pace pe care »’ar fi des »probat-o Solomiță. ..Tratarea h­olerei prin metoda d’a supune pe bolnava sa uă căldură fort» mare ș’a să înveli cu lună nespălată, o dată locuia uă afacere destulă de ciu­dată, care a ajunsă dinaintea unui din doi. judicatori de pace de la Lille (Francia). .,D. D. . . țesetoră în acestu ora­­șiu, a întrebuințată acesta metodă pen­tru una din lucratoriele séle, mai mórta, acésta femeie s’a făcută bine, însă ar­burii cu cari a fostă încălzită i’au fă­­cutu la capsa uä arsătură destulă de dureresa care a oprit-o d’a lucra dove dile; pentru acésta ea a reclamată con­tra patronului iei cerînd fi ca se’i plă­­tescfi despăgubirea cu dobîndă, pentru arsătura ce’i făcuse tratamentulu ce o vindecase. j.J­idecătorulu de pace, vedén­du uâ așia de ciudată prdensiune, a scosă cu gravitate ochelarii ș­i ș’a disu peliți­­onarei : „Voiu putea pre bine se condamnă ,,pe patronulă dumituio­­sc’ți plutésca „despăgubirea cu dobîndă ce ceri, însă „cu uă condițiune: acea­a est’ți va re­­„da hholera.u „Și magistratură care nu’și putea ți­nea rîsulă, trimise pe ambele părți se reclame unde voră voi. — Corabia Suedeză Naiada, aflându­­se lângă țomnurile Spanie­i salvă e­­cipagiulu steamecului engle Geelong, care se naufrânsese. Iasă căpitanulu aces­tui vu3u refuză d’a urma ecipagiulă în corabia Suedeze, mai nainte d’a se ra­de. „Ar fi nedemnă, adăogi elu, ca ună „gentlemi­n se se prosinte pe ună vastt „străină fără so fia rasă.“ „Căpitanulu Suedeză de voie de ne­voie trebui se cade acestei originali­tăți britanice, așa dară se ascuptă pînă ce pro­geniilulu gentlemen satisfăcu respectului sex pentru cuviințele inter­­ naționale. Abia sosise pe Naiada, și stoa­­ meruiii englese se afundă.“ (L'avmir Nafumai). FELXIPLII^EX. — Toleranta religioasa in Rusia.— Printr’uă circulariă adresată către isprav­nici și către cinovnici, capulü gubernii de Podolia a repusă acumă în vi­­gore uă hotărîre­a principelui Wasil C chikofF, gubernátoré generariü a pro­ vinciei în 1861. Acesta circulariă e re­lati­vă la crucele aședate în drumuri sau îni cămpui, atâtă de către catholic­ casă și de pravoslavnici. După coprinaulu acestei hotărîrî, nici un cruce nu póte sa fia aședată fără uă posvolenie specială. Nu numai atâta, aveti dü în vedere ca, intr’uă țeră pra­voslavnică, crucile așed­ate prin tâmpit nu trebue sa fie făcute pe aflu mo­delă de­câtă pe acela adoptată de bi­serica dominante, gubenatorele gene­­raliă actuale poruncesc« poliției se veghede că tóte persónele, catholice, sée pravoslavnnice, cart­or fi primită posvolenia d’a așeḑ a uă cruce, se se conforme reguliloru urmatorie. f­iă Chipu ,Măntuitoriului roatignilă trebue se fia zugrăvită, și nu sculp­­ta­ă; 2~lea piciurile trebite se îlă bă­­tute în cuie fi­e care in­d­osobl, unulă lângă altulă, șî nu puse unulă peste a­~ 17 an­i oil PARTEA COMUNALA CONSILII­LU DE NIVCIENA PUBLICA ȘI SALUBRITATE Ședința 27, Vineri 7 Octobre 1866 sub președinta d-lui d-lor Iak­opulo. Presenți D, Dr. Comboli ,, Keresteny­­ „ Vignali — „ Schram Ședința începe la 1­­4, ora după a­­m­iudi, se pune în vederea consiliului adresa onor. Ephcorii a spitaleloru ci­vili, în alăturare cu o incheiere a des­­ființatului consiliu de stată în privința unoră gropi de nisipu, aflate pe pro­prietatea d-lui G. Mateescu, în vecină­tate cu spitalul­ Colen­ti­ne, și care ac­te se recomandă aprecierea consiliu­lui de Hyg­enă, spre a decide asu­­pră-le. După cetirea arelazeloru h­ăru­i se ie inform­ațione că d. Mateescu reclamă în contra disposițiiloră ce s’a luată d’a se popri explorarea gropei sale de ni­­­sipă din causa vătămarei ce aduce spi­talului ce este învecina­tal­. D. dr. Combozi , luăndă curentulă arată că în privința acestei gropii s’a făcută lucrările cuvenite de acestă consiliu și s’a cerută propuirea ei d’a mai funcționa în vederea zeului ce a­­duce stabilimentului publică aflată la Gajenlina, că încă la anulă 1862, căndă proprietarulă ei a cerută voe d’a o deschide, numindu-se uă comisiune iu care a aluatu și d-lui parte, după in­­specțiunea se s’a făcută la fa9ia locu­lui, s’a vădută reală ce póte aduce, și comisiunea prin caportură ce au­ înain­tată atunci au fostă în contra deschi­dere­ acei gropi împrejurul­ spitalului In faț­ă dar a acestoră lucrări, d. Comboîi se pronund­ă și acuma pentru închiderea gropei în cestiune, pentru totă­dauna Se citesce apoiă și lucrările din do­tătură Primăriei din anulă 1862, în a­­cestă privință. D. dr. latropulo, este de epiniune ca, după cătu s’a constat­tu, fiindă ca grupa de nisipu a d-lui Mateescu este înve­derată că produce­rea spitalului, fiindă­că cererea de espi­larea iei a f­ostu facutü mai în urmă. Iară spitalulă în­cepuse a se clădi, din puctulu de ve­dere alu­lygienei si salubrităței publice la care organele sanitare sunt­ che­mate a priveghea, d-sa este de opiniu­ne a se persista in decisiunea luată dom­n­ ’nainte de consiliul­ de hlygienă, ce­­răndu-se propunrea esplatarei pentru totă­deuna acelei gropi. Consiliul d in unanimitate se unesce cu opinia d-lui dr. Iak­opulo. Se comunică consiliului adresa d-lui prefecții ale Poliției, în privința opu­­neriloră mai multor părinți de prin co­lori, de a aduce copii la localurile co­­misarii oră, unde s’a decisă a se face vacinația de medicul» Vacinatoră, re­comandată de :1. Primară acestui con­siliu spre a chibiui asupra regularei acestui serviț­«. D. Dr. Iatropulo, zice că pentru a se pronund­ă asupra acestei cereri, ges­­tiunea este a sei dacă medicalii veci­­natorii trebue a merge pe­­a casele pâ­­rințiloru se vacinesc, saü se se aducă copii la locale hotărîte precurmi s­aă luala disposiție. Ca se merga doctorului pe la case. 1­. Iatropolu dice că ar­e peste putința, iaru a se aduna copii la localuri destinate, i se pare mare mai practică. Totă cea ce se póte face pentru că mai bună înlesnire este, ca în locu d’a se aduna copii la Comisie este mai în­demânatică ca părinții sa’i aducă la despărțiri, și mediculă vaccinatoră în dina și orele aiurite, se mârgă a’șî e­­xersa însărcinarea, căci suntă mulți din părinți, cari fiindă în depart­re de Co­misie, le vine forte lesne a’șî aduce copii la despârțire.— De altă parte a­­vândă în vedere și greutățile cari în­­terapina medicală veccinatorii, din ea­­osfi­că fiindă singură în tafa Capitala, nu polo a’șî împlini punctualminte în­­sărcinarea, d. latropule este de părere, a se da acestuia prin budgetur­ anu­lui viitoră două ajutore, cari se­ să ii­­lesnescă întru adunarea copii­lor, și al­tele, cu acestă modă speră că vacci­narea va merge progresândă. Dl­. Comboti, dice si d-si, că un a­­doverii este forte greu, ca ună sin­gură medică se facă vaccinarea în tota capitala, d-sea arată, că mai înainte era de fiă­care colare câte unu fals ceru, care vaccina sub» controlulă medicului, și totuși încă nu putea în­deplini cu exactitate acésta operațiă, că acum sunt trei luni de cănd s’a orîndu­­ită medicii vacinatoră, și dupe obser­vația ce a făcute nu s’a vacinată !» comisia de Rusiu mai multă de 8 — 10 copii, cei mai mulți părinți negligésa acésta datorie, deși agenții poliției suntă îndatorați a da ajutorulă și indemnulu cuvenită asupra vacinarei, denși însă pună pré pucină activitate într’acésta, și, ducă mai ’nainte, vacinarea se fă­cea mai întinsă, este că mediculă cu­­loret avendu pe felcerulă, ’lu îndatora a murge chiară din casă în casă și, astă-felă abia putea se r­ușiască.— D. Combozi, mai adaogă, că chiară dacă s’ar mai înființa doue ajutare medi­cală dupe cumă se propune de d. la­tropulo, d-sea a8icură, că încă nu voră fi de ajunsă, căci copii nu se voră a­­duce nici la despărțiri, de acea d-sea este, pentru ună serviciu mai întinsă în privința vacinații. DD. Keresteny împărtășește în totală ideia d-lui d. latropulo, adaogă nu­mai, ca orele destinate la fie­care des­părțire pentru operația vacinărei de mediculă însărcinată se fie îndouite. Asupra coloră relatate de d. D. Com­boti d. dr. latropulo dice, că din ob­­jecțiunea făcută se pare că d. Com­bozi voesce a reveni la systemmilă celă vecină, d’a se vacina copii iarăși prin felceră. I­. latropulo demonstra, că sco­­pulă înfințărea unui medică vacinatoră specială cu acesta, a fost­ negreșita ameliorarea vacinații. Până acum, dupe d-sea, operația vacinărei prin felceră era vițiesa, căci aceștia nu ave­adă cu­­noscințe în­destule, sau întâmplată și pute se se îm­tâmple mai multe incon­veniente, prin luarea altoiului, din care sa póte viția constituția unui copilă, pe cândú operându-se acesta dă una medică, care are lósc cunoșcințele ne­cesarii, este evidentă că vacinația sa va îmbunătăți și va fi cea mai mare siguranță pentru copii. Acumă adaogă d. latropulo, precurmi a mnî disu este a vorba de pre­cari înlesniri, ce trebue sa aduce și medicului și pă­­rinteloră. D-lui dice, că prin m­csu­­ra ce­a propusă, înlesnirea este făcută, căci mulți părinți din depărtare în locu de a veni la localul» Comisiei, voră veni In de­părțirea locale și adnogêndu se încă doue »jutóie, aceștia vor­ înlesni pe Mediculă descoperinduî și adunăndu co­pii în bilele destinate, eră Medica!» ocupăndu-se cu seriositate de misiunea sea, d. Iatropolu dice că o va îndepli­ni cu esactitate și, atunci va dispare ori­ce greutăți. Pe lângă acesta, se va cere ca or­ganele Poliției se dc totă ajutorulă în­­tr’acesta și pentru ca Mediculă se aibă ună controlă, vomă cere asemenea a se da de o ficerulă civile uă listă pe fie­care septămănă de copii născuți și morți în fie­care culore, dupa care me­diculă se se orientese si se aibă Ia­­ vedere la vecin * ți­e. Consiliul­ admite întocmai opiniunea d-lui Dr. la­ropulu. Ședința se ridică la 3­/3 ore.

Next