Romanulu, octombrie 1866 (Anul 10)
1866-10-14
HUMANULU 14 OCTOBRE. Referatul a d-lui ministru secretarii de Statu 'a departamentală financeloru, către consiliul« miniștrilor]. Domnitorui Miniștri, în asemănare cu disposițiunile legei financiare de la l Iuliu, prin care s’autorisă guvernuile a strânge veniturile prevedete prin budgetulă anuulul 1805, și cele încuviințate prin osebite legi posteriore, precumiî și d’a face reducerile putinciose la cheltuieli și virementele de care va simți trebuința pentru echilibrarea budgetului escrcițiului curentă, și a feric ministerii, a redusO eheltuc Zile administrațiunei sale, în marginele posibilului și în fine, au încheiată budgetele loră, pentru sinala curentă cu sumele următori: 103,800 — Budgetulu consiliului miniștriloră: 245,667, 16 Idem, ală consiliului de Statu pe timpul a cătua funcțională: 19,561,825, 11 Idem, ministerului de interne; 44,152,522 Idem, minist. financelară; 35,347,018 — Idem, — de resbelă; 9,507,613 26 Idem, — justiției; 12,000,100 — Idem, — culte și instrucțiune publice; 16,047,927 12 Idem, ministerul, de comerță, agricultură și lucrări publice; 1,805,054 — idem, minist, trebuleră străine; 148,771,42735 totalulă cheltueliloru, care, în comparațiune cu cele prevăzute prin budgetură propusă de guvernul« trecută, presintă uă diferință în minus de lei 17,001,094. In urma acestui resultată, urmăndă trebuința a se fixa și budgetulă venituriloră și a se avisa la miijilacele necesarii pentru acoperirea espuseloru cheltueli, reduse pe cătu s’a putută in cursulu esereițiului, subscrisulu a esaminată, resursele prevăzute prin budgetulu anului 1865, și ca se evite erorile ec s’aă comică în trecută la evalarea veniturilor budgetare, a luată de banu in fixarea loră, termenulă de mișlilocu ală incasărilor, efectuate în cursulă aniloră precedenți și eră ce s'a constatată : 1. Contribuțiunile directe, care prin budgetură presentată de guvernală trecută, au fostă evaluate la suma de lei 51,729,474 reducăndu-se perderile ce se pensioneaje și scutirile acordate gradelor de josu, militari, dorobanți, grăniceri etc. nu se potă evalua de cată pentru suma de 48,000,000 2. Din venitul impositelor indidirecte cari au fost evaluate dreptă suma de lei 40,711,600 rrditcă aduse adaosulă propusă de guvernulă trecută pentru înființarea dreptului de timbru și înregistrare, care nu s’aă încuviințată de Adunare, precum și venitulă tutunului care s’a afectată specială pentru plata domuiloră de tutină și pentru cheltuelile regiei acestui venită, și adăugăndu-se sporulă autorisată prin legile din suma trecută, asupra prețului sării de consumație și asupra dreptului de imposită, am evalua totalul produsului pentru acestă ană la suma de lei............................................................. 31,250,000 3. Din venitulă domeniilor Statului care aă fost evaluată la suma de lei 38,431,982 reducăndu-se adăugirile prevăzute de guvernură trecută și care după tote probabilitățile nu se spera a se încasa, am evaluată produsulă soră la cifra de lei 36,782,000 4. Venitulă din poștiî și telegrafă care fusese evaluată la suma de 4,000,000, s-a adăogată cu ună milionă în prevederea îmbunătățirea administrației acestui serviciu- . . . 5,000,000 5. Venitulă din subvențiunile ce priveșc o fisculă pentru diferite servicii publice, adăugându-se cu suma ce se primeșce da la locuitorii din districtul Ismailă pentru serviciul graniței, conformă cererii lor, încuviințată de guvernă în anulă 1864, s’a evaluată la suma de lei . . 1,457,000 6. Veniturile diverse împreună cu reducțiunea de 20 ° C din lefi, diurne și pensii, autorisată prin legea de la 9 Iuliu trecută, s'au evaluată suma de:................................................ 9,978,4097. Din veniturile extraordinare, evaluate la suma de lei 21,505,000, reducăndu-se produsul rămășițelor, care odată ce erau trecute în veniturile budgetelor anilor trecuți și afectate la plata cheltuielilor a aceloră ani, numai Âtă figura ca venituri disponibile pentru 1860, și la acestea adăugăndu-se sumele restituite prin resilierea convențitinei împrumutului de 150,000,000 lei trecuți s’au evaluată în totală la suma de lei....................................................... 2,631,000 Totalul venituriloră . 135,098,400 Aceste venituri in comparație cu cheltuelile anului curentă, evaluate la suma de lei..................................... 148,771,427 presintă ună deficitu de lei . . . 13,673,027 Pentru acoperirea acestui deficitu, se încuviințase prin legea de la 9 Iuliă, adaose asupra diferiteloră contribuțiuni, dară pentru considerantele prevezute în referatulă meu No. 25,709, și jurnalulă onor, consiliu No. 2, de la 27 iună trecută, care s’a confirmată și de M. S. Domnitorul«, neputăndu-se esecuta aplicarea aceloră adaose, remăne a se acoperi, c spusulă deficit« prin anulările de credite ce se speră a resulta asupra budgetului fiecăruia ministeru și prin o parte din împrumutul« ce este a se contracta în virtutea art. 36 din legea de la 15 Iulie trecută. Intr’acesta stă situația budgetului generală al Statului pe anulă curentă, în care s’a trecută de ordină, și budgetulă casei de lieuiaare a datoriilor flotante provenita din anii trecuți, casă, care s'a înființată in virtutea jurnalului încheiată de onor, consiliă la Aprilie trecută,și care presintă la activă suma de lei , 82,599,000 —dră la pasiv suma de ... 71,373,880 21 Escedentă 11,225,119 19 Suma ce se va putea realiza din acestă escedentie, remăne a se face venită estraordinară în budgetul Statului. Suprindă dóra, la cunoscința și apreciarea unor. consiliă, proiectul budgetului de venituri pe efereițială curentă, comparată cu cheltuelile fixate prin budgetele diferitelor ministere, îlă rugă, se bine-voiască a m’autorisa se’să presintă la sancționarea Măriei Sale Domnitorului. Ministru, P. Mavrogeni. Prin lecrelu domnescii cu dala 29 Septoîfibie D P. S Aurelianu, directorulu scolii de agricultură, este numită membru alu juriului internaționalii din partea României la exposiția universală din Paris. ITin decretă domnescă cu data 7 (Oclobre D. Ion Ionide, este confirmată judecătoră comercială la scțiunea comercială a tribunalului Illcă. Prin decrete cu data 8 Octobre cui cută, sunt numiți: D. Georgeirigoriu, in postă de director la prectura judiciului Namțu, în loculă di-lui N Caline, destituită. Lt. majoră Mihailă Buzdugan, în poștă de directori le prefectura judeciului Tecucirt, în loculu d-lui Ștefim Atanasiu. D. Sandu Haseanu, în poștă de sub-prefectă la plasa Mijloculă, din județulă V sluiă, în locul d-lui Constntin Tuedide, demisionată. D. Ion Adam, de la plasa Crasna, în poștă de sub-prefectă la plasa Fundurile, din județul Vasluiă, în locul d-lui George Cârpă. D. George Levescu în poștă de luptă prefecă la plasa Crasna, din judeciulă Vasluiă, în locul d-lui Ion Adam. D. Petre Raicu, la poștă de sub-prefectu la plasa Racova, din județulă Vaslui, in locul d-lui Constantin Isacescu. D. Machetă C. Brătianu, fostă raportoru statistică, în poștă de polițaiă la orașul Tecueiă, din județul Tecueiă, în locul d-lui Anton Georgescu . Dimitrie Minculescu, în poștă de comisară polițienescă la culorea de Galbenă, din orașul Brăila, în loculă d-lui Ștefan Vasiliu, demisionată. Prin decretă cu data 7 Octobre curentă, d. Stavrache A. Paleologu, copista de la tribunalul Buzea, este numită adjutoră de grefa la acelă tribunală, în loculă d-lui Dimitrie Vistierescu. Prin decrete cu data 7 Octobre curentă, d. Atanasiu Dobric Cezar, este numită portăresă la tribunalul Iași, în loculă d-lui I. N. Lipan, care lipseșce de la poștă de mai multă timpu. D. Mathelă Călimănescu, este numită portărelă la curtea d’apelu din Iași, în loculă vacantă. D. Costache Georgescu, este numită portărelă la tribunalul Cahulu, in loculă vacantă. Și Prin decretă cu data 6 Octobre curentă, d. Stavruț Zanfirescu, licențiată în dreptă și actualmente procurorii la tribunală secția a II-a, se numesce advocată publică pe districtele Covurluiu, Brăila și Ismailă, cu residența in Galați, în loculu d-lui M. Ion, care se pune în disponibilitate titlu și bătute într’ună singura cui ca pe crucile catholice; 3 ca ochii mântuitorului trebue sc fie închiși; 4-1*» deasupra cruciloră nu trebue se fiu nici unu chipă de cocoșiu, de angelă, nici de alto persóne, nici instrumente de su pliciu; 5 Ica asemeni nu trebue se fiă nici un inscripțiune, afară două permisiune speciale pentru fiacare cazi). Crucile esistiițt, și cari suntu d’urui modelă catholieu, trebue se fiă stricate și schimbate dupe regulile de mai susă scumulate prin cimitiruri. Cătți despre statuele de sfinți aședate prin câmp sau pe drumuri, acestă obiceiă nefiind recunoscută de biserica pravoslavnică, nu trebue se fie îngăduită în nici ună casă. — Farsa cea mai bună ce se póte face osle de sieura acea care a făcutu-o ună cismară din Bruxelles femeie! séle mai în zilele trecute, dice Independința Belgică; farsa a fost ă »tatu de ciudată în cătu nefericita femeia a rîsă cu lacrimi, atătu de multă, arătă de multă, în cătu plîrngo ș’acumă.TM Cismariulă era beta, și căuta se se diréga mai înghițindă ancă căte~va pahare de vină la cârciumă. Societatea veni și începuse’să certe și se’î impute multă purtarea lui, atunci cismariulă superalu î! rospunse: ..am se’ț! facă vă farsa se mo pomenesc!,“■ și morse de se spîndură, fiindă sicuru că femeia luara se vie se’ taie ștrenguri. Insă nu se ’ntâmplă așia. Biata femeie nici nu visa d’așia felu de farsă, și nici se gândi la tiranulă iei, astă-felă în călă căndă veniră aici! de’lă despîndurară farsoriu nostru, era mort». — Eră câteva lămuriri asupra construcțiunii telegrafului dintre Siberia și America ce le tragemătorii din Independința Belgică. Inginerii americani au călătorită 64 de zile în țara sălbaticilor, numită Cionkoi, escortați de ună convoiă de indigeni. De la călătoria căpitanului Birens, in 1780 nimeni n’a pătrunsă în aste țere deșerte, locuite de selbatici cu instincte crunte. In acestă momeală, telagâra dintro sătulă Audyr pina la rulă Amur», a fostă studiată, și direcțiunea liniei telegrafice e deja însemnată. Se ascuptă din America sosirea corăbiei orii companiei telegrafului, cari sunt ă întîrziate de inghierulămurei Ohhotsk. Corăbiei trebue se aducă tóte instrumentele 110- cesarie, și se aducă și lucrători cari sunt din tributea numită Yakut,pentru a începe îndată lucrările liniei telegrafice de la Amur pînă la golfur de Behring. Pină atunci, impiegații Companiei, ajutați de locuitori, clădescu case și pregătescă stîlpi pe tata întinderea, între Ohotsk și Rudyr. Judecăndă dupe activitatea neobosită și energia principalilor vrginți ai Companiei, lucrările construcțiunea telegrafului între Siberia și America, vor a fi sfirșite în trei ani. Călătorii trecu printr-unii deșertă de 6.000 de verste în serie tîrite de căni, pe ună lungă de 35 grade de omură. Iei suntă siliți a petrece nopțile în campă, fără nici ună adăpostă. Afară de asta, ici nu poțu lua do cată uă mică căiiune de hrană pentru chirișîi și căniilorii, ce se hranescă cu peste uscată. (I rulpendina Belgien.) — Propagatorul Nordului comunică uă sentință a unui judecătoră de pace pe care »’ar fi des »probat-o Solomiță. ..Tratarea holerei prin metoda d’a supune pe bolnava sa uă căldură fort» mare ș’a să înveli cu lună nespălată, o dată locuia uă afacere destulă de ciudată, care a ajunsă dinaintea unui din doi. judicatori de pace de la Lille (Francia). .,D. D. . . țesetoră în acestu orașiu, a întrebuințată acesta metodă pentru una din lucratoriele séle, mai mórta, acésta femeie s’a făcută bine, însă arburii cu cari a fostă încălzită i’au făcutu la capsa uä arsătură destulă de dureresa care a oprit-o d’a lucra dove dile; pentru acésta ea a reclamată contra patronului iei cerînd fi ca se’i plătescfi despăgubirea cu dobîndă, pentru arsătura ce’i făcuse tratamentulu ce o vindecase. j.Jidecătorulu de pace, vedéndu uâ așia de ciudată prdensiune, a scosă cu gravitate ochelarii și ș’a disu peliționarei : „Voiu putea pre bine se condamnă ,,pe patronulă dumituiosc’ți plutésca „despăgubirea cu dobîndă ce ceri, însă „cu uă condițiune: aceaa est’ți va re„da hholera.u „Și magistratură care nu’și putea ținea rîsulă, trimise pe ambele părți se reclame unde voră voi. — Corabia Suedeză Naiada, aflânduse lângă țomnurile Spaniei salvă ecipagiulu steamecului engle Geelong, care se naufrânsese. Iasă căpitanulu acestui vu3u refuză d’a urma ecipagiulă în corabia Suedeze, mai nainte d’a se rade. „Ar fi nedemnă, adăogi elu, ca ună „gentlemin se se prosinte pe ună vastt „străină fără so fia rasă.“ „Căpitanulu Suedeză de voie de nevoie trebui se cade acestei originalități britanice, așa dară se ascuptă pînă ce progeniilulu gentlemen satisfăcu respectului sex pentru cuviințele inter naționale. Abia sosise pe Naiada, și stoa meruiii englese se afundă.“ (L'avmir Nafumai). FELXIPLII^EX. — Toleranta religioasa in Rusia.— Printr’uă circulariă adresată către ispravnici și către cinovnici, capulü gubernii de Podolia a repusă acumă în vigore uă hotărîrea principelui Wasil C chikofF, gubernátoré generariü a pro vinciei în 1861. Acesta circulariă e relativă la crucele aședate în drumuri sau îni cămpui, atâtă de către catholic casă și de pravoslavnici. După coprinaulu acestei hotărîrî, nici un cruce nu póte sa fia aședată fără uă posvolenie specială. Nu numai atâta, aveti dü în vedere ca, intr’uă țeră pravoslavnică, crucile aședate prin tâmpit nu trebue sa fie făcute pe aflu modelă decâtă pe acela adoptată de biserica dominante, gubenatorele generaliă actuale poruncesc« poliției se veghede că tóte persónele, catholice, sée pravoslavnnice, cartor fi primită posvolenia d’a așeḑ a uă cruce, se se conforme reguliloru urmatorie. fiă Chipu ,Măntuitoriului roatignilă trebue se fia zugrăvită, și nu sculptaă; 2~lea piciurile trebite se îlă bătute în cuie fie care indosobl, unulă lângă altulă, șî nu puse unulă peste a~ 17 ani oil PARTEA COMUNALA CONSILIILU DE NIVCIENA PUBLICA ȘI SALUBRITATE Ședința 27, Vineri 7 Octobre 1866 sub președinta d-lui d-lor Iakopulo. Presenți D, Dr. Comboli ,, Keresteny „ Vignali — „ Schram Ședința începe la 14, ora după amiudi, se pune în vederea consiliului adresa onor. Ephcorii a spitaleloru civili, în alăturare cu o incheiere a desființatului consiliu de stată în privința unoră gropi de nisipu, aflate pe proprietatea d-lui G. Mateescu, în vecinătate cu spitalul Colentine, și care acte se recomandă aprecierea consiliului de Hygenă, spre a decide asupră-le. După cetirea arelazeloru hărui se ie informațione că d. Mateescu reclamă în contra disposițiiloră ce s’a luată d’a se popri explorarea gropei sale de nisipă din causa vătămarei ce aduce spitalului ce este învecinatal. D. dr. Combozi , luăndă curentulă arată că în privința acestei gropii s’a făcută lucrările cuvenite de acestă consiliu și s’a cerută propuirea ei d’a mai funcționa în vederea zeului ce aduce stabilimentului publică aflată la Gajenlina, că încă la anulă 1862, căndă proprietarulă ei a cerută voe d’a o deschide, numindu-se uă comisiune iu care a aluatu și d-lui parte, după inspecțiunea se s’a făcută la fa9ia locului, s’a vădută reală ce póte aduce, și comisiunea prin caportură ce au înaintată atunci au fostă în contra deschidere acei gropi împrejurul spitalului In față dar a acestoră lucrări, d. Comboîi se pronundă și acuma pentru închiderea gropei în cestiune, pentru totădauna Se citesce apoiă și lucrările din dotătură Primăriei din anulă 1862, în acestă privință. D. dr. latropulo, este de epiniune ca, după cătu s’a constattu, fiindă ca grupa de nisipu a d-lui Mateescu este învederată că producerea spitalului, fiindăcă cererea de espilarea iei a fostu facutü mai în urmă. Iară spitalulă începuse a se clădi, din puctulu de vedere alulygienei si salubrităței publice la care organele sanitare sunt chemate a priveghea, d-sa este de opiniune a se persista in decisiunea luată domn ’nainte de consiliul de hlygienă, cerăndu-se propunrea esplatarei pentru totădeuna acelei gropi. Consiliul d in unanimitate se unesce cu opinia d-lui dr. Iakopulo. Se comunică consiliului adresa d-lui prefecții ale Poliției, în privința opuneriloră mai multor părinți de prin colori, de a aduce copii la localurile comisarii oră, unde s’a decisă a se face vacinația de medicul» Vacinatoră, recomandată de :1. Primară acestui consiliu spre a chibiui asupra regularei acestui serviț«. D. Dr. Iatropulo, zice că pentru a se pronundă asupra acestei cereri, gestiunea este a sei dacă medicalii vecinatorii trebue a merge pea casele pârințiloru se vacinesc, saü se se aducă copii la locale hotărîte precurmi saă luala disposiție. Ca se merga doctorului pe la case. 1. Iatropolu dice că are peste putința, iaru a se aduna copii la localuri destinate, i se pare mare mai practică. Totă cea ce se póte face pentru că mai bună înlesnire este, ca în locu d’a se aduna copii la Comisie este mai îndemânatică ca părinții sa’i aducă la despărțiri, și mediculă vaccinatoră în dina și orele aiurite, se mârgă a’șî exersa însărcinarea, căci suntă mulți din părinți, cari fiindă în departre de Comisie, le vine forte lesne a’șî aduce copii la despârțire.— De altă parte avândă în vedere și greutățile cari înterapina medicală veccinatorii, din eaosfică fiindă singură în tafa Capitala, nu polo a’șî împlini punctualminte însărcinarea, d. latropule este de părere, a se da acestuia prin budgetur anului viitoră două ajutore, cari se să iilesnescă întru adunarea copiilor, și altele, cu acestă modă speră că vaccinarea va merge progresândă. Dl. Comboti, dice si d-si, că un adoverii este forte greu, ca ună singură medică se facă vaccinarea în tota capitala, d-sea arată, că mai înainte era de fiăcare colare câte unu fals ceru, care vaccina sub» controlulă medicului, și totuși încă nu putea îndeplini cu exactitate acésta operațiă, că acum sunt trei luni de cănd s’a orînduită medicii vacinatoră, și dupe observația ce a făcute nu s’a vacinată !» comisia de Rusiu mai multă de 8 — 10 copii, cei mai mulți părinți negligésa acésta datorie, deși agenții poliției suntă îndatorați a da ajutorulă și indemnulu cuvenită asupra vacinarei, denși însă pună pré pucină activitate într’acésta, și, ducă mai ’nainte, vacinarea se făcea mai întinsă, este că mediculă culoret avendu pe felcerulă, ’lu îndatora a murge chiară din casă în casă și, astă-felă abia putea se rușiască.— D. Combozi, mai adaogă, că chiară dacă s’ar mai înființa doue ajutare medicală dupe cumă se propune de d. latropulo, d-sea a8icură, că încă nu voră fi de ajunsă, căci copii nu se voră aduce nici la despărțiri, de acea d-sea este, pentru ună serviciu mai întinsă în privința vacinații. DD. Keresteny împărtășește în totală ideia d-lui d. latropulo, adaogă numai, ca orele destinate la fiecare despărțire pentru operația vacinărei de mediculă însărcinată se fie îndouite. Asupra coloră relatate de d. D. Comboti d. dr. latropulo dice, că din objecțiunea făcută se pare că d. Combozi voesce a reveni la systemmilă celă vecină, d’a se vacina copii iarăși prin felceră. I. latropulo demonstra, că scopulă înfințărea unui medică vacinatoră specială cu acesta, a fost negreșita ameliorarea vacinații. Până acum, dupe d-sea, operația vacinărei prin felceră era vițiesa, căci aceștia nu aveadă cunoscințe îndestule, sau întâmplată și pute se se îmtâmple mai multe inconveniente, prin luarea altoiului, din care sa póte viția constituția unui copilă, pe cândú operându-se acesta dă una medică, care are lósc cunoșcințele necesarii, este evidentă că vacinația sa va îmbunătăți și va fi cea mai mare siguranță pentru copii. Acumă adaogă d. latropulo, precurmi a mnî disu este a vorba de precari înlesniri, ce trebue sa aduce și medicului și părinteloră. D-lui dice, că prin mcsura cea propusă, înlesnirea este făcută, căci mulți părinți din depărtare în locu de a veni la localul» Comisiei, voră veni In depărțirea locale și adnogêndu se încă doue »jutóie, aceștia vor înlesni pe Mediculă descoperinduî și adunăndu copii în bilele destinate, eră Medica!» ocupăndu-se cu seriositate de misiunea sea, d. Iatropolu dice că o va îndeplini cu esactitate și, atunci va dispare orice greutăți. Pe lângă acesta, se va cere ca organele Poliției se dc totă ajutorulă într’acesta și pentru ca Mediculă se aibă ună controlă, vomă cere asemenea a se da de o ficerulă civile uă listă pe fiecare septămănă de copii născuți și morți în fiecare culore, dupa care mediculă se se orientese si se aibă Ia vedere la vecin * ție. Consiliul admite întocmai opiniunea d-lui Dr. laropulu. Ședința se ridică la 3/3 ore.