Romanulu, decembrie 1866 (Anul 10)
1866-12-03
ANTILU ALU DUCELE TttWtm. mimii WMiHMBlMmillin • IU—[IWTHfli11'* •?ra—la VOIESCE ȘI VEÎ POTE Cap. Dist. Pe anii........................lei 128 — 152 Pe șase luni................. ", 04— 70 Pe trei luni.................. » 32 — 38 Pe uă lună................... » 11 — — Unii exemplarii 24 par. Pentru Parisü pe trimestru fr. 20 Pentru Austria.....fior. 10 v. a. ADMINISTRAȚIUNEA, PASAGIU ROMANU No 1, REDACȚIUNEA STRATA ACADEMIEI No 20. LUNI—MARȚI, 3-6 DECEMBRE 1966. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI Abonamentele în Bucuresci, Pasagiul Română No. 1. — In districte la corespondinții pariului și prin poștă. La Paris, la D. Caras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. E. Carada. ANUNCIURILE Linia de 30 litere........................ 1 leu Inserțiuni și reclame, linia........5 . Din causa serbătoreî de Marți,fiariulă nu va eși Miercuri. SERVITIU TELEGRAFICII IM ROMANULVK. Florenza, 16 Decembre. Papa a primit o astăziî pe nego patoriula italiană, consiliariul) Tonello. Soliile din Roma lasă a se aștepta unu resultată favorabile din misiunea lui Tonello. London, 17 Decembre. Se pretinde că guvernul de la Washington ar fi invitată pe Papa a veni în America oferindu- uă fregată pentru caletorie. Berlin, 15 Decembre. Regele Saxoniei a sosită aici și a fost primită cu solemnitate de rege și de principii regali. Viena, 17 Decembre. Baronele Kubek s’a numită ministru Austriei la Florenza. A. Bucuresci Indrea. IHariulu Ordinea, în No.seu de ori, publică următoriulă comunicată din partea Redacțiunii: Jurnalul „Romănuță“ în numerasă seă de ori citesa uă corespondință reprodusă din jurnalul „le Nord.“ Acesta corespondință dă semă despre alegerile din Bucuresci în nișce termeni pe care n’avemă a’i judeca aci. Ne va fi de ajunsă a «zice că cu acesta pensie ,,Romănuță“ însinuasă că autorii acestoră corespondințe ale „Nordului“ nu suntă alții decătă redactorii „Ordinea.“ Respingem« cu energie acesta acusare și declinămă orice solidaritate cu corespondințele ce „Nordulă*1 publică asupra țerei nóstre. „Romănulă,“ pótere «ji ce totă arătă despre relațiunile ce are cu presa streină ? Pe cătă ne aducemă aminte scimai că a avută relațiuni cu jurnalul „le Temps.“ Deci, acestă jurnală de cătăva timpă, publică corespondințe din Bucuresci cari presintă situația politică a României sub ună aspectă prea defavorabilă. Amă respunsă aceloră corespondințe revoitore. Pentru ce „Romănulă“ care altă dată cita „le Temps“ cu o compresință așa de mare, păstraBă astă no uă tăcere absolută asupra unor publicațiuni care nu potă decătă a vătăma interesele naționalităței nóstre? Ce ar zice cineva daca și noi, la rindulu nostru, amu insinua că „Romănulă“ nu este cu totulă străină de aceste corespondințe?... Nu o vomă face cu tóte astea, căci avemă obiceiulă d’a combate pe adversarii noștrii prin fapte, iară nici dectimă prin suposițiuni. Este adeverată că Romănulu a constatată uă identitate ce existe între corespondințele trimise în străinătate și reproduse de biarulă le Nord, și între cele ce ni se ^ică de bărbații politici de la Ordinea în privința alegerilor din Bucuresci, în privința modului cumu sunt tratați alegătorii, adică comercianții, industrialii și poporul, capitalii. Acea nenorocită identitate nu este că invențiune a Românului, ea este una fapta; ea esiste nu numai în ideie, daru chiară în espresiuni. Ar țlice cine-va că corespondințele pariului străinii a copiată pe Ordinea, sau că dînsa a copiată p’acelii corespondinte. Romănuiu n’a cercetată și nu voiesce a cerceta care este originea corespondințelor, d’asemene natură ce se trămită în străinătate. Nu este însă și nu póte fi culpa lui dacă, din nenorocire, cuprinsulă soră este identică cu cele ce seacă de bărbații de la Ordinea. Se vedemă însă de este totă astăfelă ca și corespondințele pariului Le Temps, despre cari ni se vorbesce asta-p. Unii dintre bărbații de la redacțiunea Românului, seű cari aă legăminte politice cu pariulă nostru, nă fostă, în adeveră, de mai multe ori, și chiaru acumă căte-va pariulă le Templ.iune, în relațiune cu Și, pe cândă acei bărbați se aflaă în străinătate, limbagiulă corespondințelor s pariului în cestiune este însușită dovadă de acele relațiuni. In adeveră se póte oserva, la acea epocă, uămai identitate de ideie întru acele corespondințe și opiniunile susținute de partită principiele RomăniM ce împărtășesc* Noi declarâmi că primimă solidaritatea aceloră corespondințe, ș’anutoră acelor ă ce sunt ăm conforme opiniunilor și credințeloră c nóstre, și nici ama pute-o respinge, căci ea ni se impune, căci ea este firesca, este resultatulă comunității i o deieloră.I Dacă însă ordinea respinge chiar nuă solidaritate, pe care noi o primimă, aceea adică a unor aprebări și opiniuni comuni, cum a pate se ne atribuiescá neuerespunderea unor corespondințe, — fie ele publicate în parte cu cari amă fi fostă în relațiune, — , cari susțină astă-o nesce idere cu tortură opuse d’ale Românului, cari apreciază starea lucruriloră la noi cu totulă , altű-feliu de cumű o apreciazâ fóta i nóstra? — Ce asemenare, ce identitate , se póte constata între acele corespondințe și între celepse de noi? — și, dacă nu e nici una, pe ce se póte întemeia cineva spre a învinui că ele vină de la noi? Ordinea se feresce d’a ne-o spune. Ea se mărginesce a se raporta la nesce relațiuni trecute. Dară de voiți se judecămă după relațiunile trecute, nu cugetați la ce deducemi amă ajunge? - - Noi însă nu vomă judeca astăfelă, căci scimă că póte cine va fi în relațiuni cu altură pe cătă se întrunescă în aceluași modă da vede lucrurile, și i le póte înceta cu totulă în pun căndă să se deosibescă. Redacțiunea Românului declară clară, netedă și lămurită, că, de pe la Aprile 1 trecută, ea n’a mai putută, din ne- I fericire, are relațiuni cu Le Temps, la care nici este abonată, și cu nici anăpartă străină, că prin urmare nu este nici de cumă părtașiă la nici ună felă de publicațiuni ce se facă într'însele asupra României. Redacțiunea Romănului, cu tóte astea declară o repetită, că primește solidaritatea cu orice scrieri conforme opiniunilor și credințelor sele, fie ele publicate în țeră fiă chiară la antipop, căci identitatea ideieloră impune uă solidaritate. Acestă declarațiune netedă și lămurită este datoria fiecărui omă a o face, și credemă că ordinea are îndestulă curagială opiniunilor, ce emite, pentru a nu se feri d’a le recunosce de drepte și întemeiate, după dînsa, ori unde s’ară produce ele și ori de la cine ară veni. Reproducemă astăzi, precumă amă promisă, după Monitoru, în întregulă lară desbaterile asupra alegeriloră Bucurescilor”, pentru ca cititorii se pótá asculta și judeca. In numerasă trecută fâcurămă cunoscută plângerea ce ni s’a adresată de nesce sătiani în privința alegerii Primăriului Comunii. Aflămă astă ți, dintr’un sorginte sicura, cumă s’a petrecută acea împregiurare. E că faptulă. Locuitorii Comunii Fundenii-Gherassii îndată ce aă sfîrșiră alegerea că și voită a da administrațiunea în măna celui alesă. Notariula comuniíie-a făcută, ni se spune, cunoscută că legea cere uă amănare de dace țlile. Alegătorii însă n’aă înțelesă, se vede, căci aă luată pecetea din măna Primăriului ce eșta ș’a datu-o celui noă. In urma acestui conflictă, Prefectură s’a dusă la facia locului împreună cu d. Primă Procurore și judecătorele de instrucțiune ș’a restabilită legea trămițendă ’naintea justiției pe cei caii aă s călcatu-o. Cândă amă scrisă în acestă privință ori cine înțelege c’amă vorbită de administrațiune, eră nu de d. Administratore ală districtului Ilfovă, pe care toți câți îlă cunoscă, îlă stimă din tote punturile de vedere. Acumă se ne fiă permisă să atragemă atențiunea d-lui Administratore asupra unui puntă. Nu póte fi îndouiala că locuitorii comunii Fundenii- Gherassi n’au urmată conformă legii. Dară scriă ei era legea? Acei cari aveau sarcina se se-o esplice, făcutu-nă acea esplicare mai dinainte și asta încătă se o ’nțelegă? Spusu-le-aă că nimine nu va sfărâma alegerea loră îndată ce ea va fi făcută în deplină libertate, dară că trebue numai s’ascepte recepte, conformă legii. D. Administratore ală judeciului ilfovă scie, ca și noi, că doi suprefecți nu procedă astă-felă și mai scie că bieții sătiani fripți de vechiele procederî ale administrațiunii n’au avută âncă timpă se și de inima și încrederea în noua administrațiune. Pe aceste considerări, credemă că deși procederea d-lui Administratore în acestă privință a fostă legale, este însă camă aspra, este după noi, chiară nedrepta din puntură de vedere ală ecutații. Nu cunoscă legea bieții sătiani și trebue se ne silimă se-i face să s’o cunăscă și s’o iubască, ș’atunci voră și respecta-o, căci voră înțelege că ea și numai ea este scutulă soră. Rusia se ocupă de noi. Pe fiecare ] <Jine este dată a reproduce noue dove jii despre acesta. 1)iariulă Le Nord, 1 publică uă nouă corespondință din Petersburg, asupra atitudinii Russiei în chestiunea nóstra. ] Ea declară ca acestă putere nu s’a crezută datoria a recunosce voința poporului română, de cătă atunci căndă „Conferința din Paris însăși a plecată capulă înaintea cuteșietoriei de smintiri, ce faptule îndeplinite în România, dă dată autorității sele de cătă atunci căndă Turcia recunoscându-se, „Russia nu se pute areta mai turcă decătă Turcia.“ — Russia însă, după acea corespondință, nu póte adere la uă propunere ce ar fi făcută de Austria d’a supscrie ună actă colectivă pentru recunoscerea lui Carola I ca domnă ereditariă ală României. „A-î cere acésta ar fi a compta pre multe pe abnegațiunea mea, pe simplicitatea mea.“ — „Russia nu pare părăsi atitudinea de reservă corectă cea păstrată în cestiunea română, și ea, care n’are pre multă iubire pentru tratatul de Paris, nu póte da măna neghiobesce și in paguba demnității sale de putere mare, la uă ficțiune internaționale, și supscrie nesce noite și nefolositoríe protocale, la uă epocă asta de pucimpropriă tratatelor;“ — „la uă epocă cândă ele nu trăiescă decătă căți va ani, pînâ va veni ora, — sartea olăririloră conferinței din Paris este ună precedinte,— în care ele nu voră trăi decătă ce trâiescu roșele,“ căte-va z ile, celă multă. Astăfelă dată organulă rusescă privesce din noă fapte deplinite în România, ca să cutedă tonă de smințire a tratatelor h;otărîrea prin care ele sunt primite de Conferințe, ca menită a trăi că să trăiescă rușele; recunoscerea lui Carol I, uă ficțiune; și cererea adresată Rusiei d’a supscrie ună actă, pentru recunoscerea acesta, uă asurditate, căci ea nu póte eși din atitudinea de reservă ce și-a impusă, n are abnegațiunea și simplicitatea d’a supscrie uă noă tratată, cândă deja tratatulă de Paris îi e așta de greu. N’avemă nevoiă a mai releva simpatia ce se vede în aste publicațiuni, pentru noi. Le vomă recomanda și d’astă dată atențiunea guvernului, Camerei și națiunii; rugăndă totă d’uă dată și pe Ordinea, care ne împută vechiele nóstre relațiuni cu le Temps, a rădica vocea împreună cu noi contra atitudinii organelor rusesci, multă mai gravă și multă mai amenințătoaiă pentru noi, decătă potă fi corespondințele re voitoare ale unui francesc óre care, contra căruia totuși ne animă cu dînsa protestăndă cu tótu energia și din tóte puterile nóstre. TELEGRAMA. Pitești, 15 Decembre 1866. D-lui Petre Grădișteanu. Vă mulțumimă din animă pentru susținerea dreptului naționalității Romăne în combaterea lui Papadopulo, străinii și fostă suditil grecescă, precumă se vede din dovada anexată la protestulă dată Camerei, observați acea dovadă, Papadopulo zice că o boeră de nână, fiiul lui Popa Anastasie, întrebați-lă la care biserică a oficiată tată-s că, îlă mai are douî frați, și aceia neavendă diplomă cumă se pare ca unulă se fiă boiără de nemți și ceî-l-alțî nu? Celă mai mică frate Lisă a venită în țară de vr’uă cinci ani, se înfățișeze celă pucină pentru acesta adulă civile că s’a născută aici, fiindă că este tînără. — Ad jisă Papadopulo la întrebarea dv. că el este născută în Pitești, neadevără, se va trimite dovada că este născută în Turcia și venită aici în vârstă. R. Budiștenescu, D. Bujoianu, L. Tomescu, R. Popa, P. Teodoră, T. Constantinescu, H Mihail, Z. Pelinescu, A. Georgescu, D. Poenaru, S. Floriană, S. Vlădoianu, I. Petrescu, fAhil Ioanid, N. Slăvescu, G. Popescu, V. Coculescu, I Rădulescu, M. Rădulescu, G. Sinescu, D. Domascu, I. Iota, I. Stoenescu, A. A. Popp, I. Tomescu, C. Tomescu, N. Budișteanu, I. Văileanu, D. Naogescu, Z. Constantin, S. Petrescu, A. Petrescu. ADUNAREA LEGIUITOARIA. Ședința de la 5 Decembre. Se reîncepe desbaterea asupra alegerii de la Dămbovița făcută în persona d-lui G. Cretzeni care este și Președinte la curtea apelativă din Bucuresci. D. Pascal începe prin a zice că cestiunea de necompatibilitate între mandatul de deputată ș funcțiunea de judecătoru, s’a desbatură d’ajunsă dară crede că nu s’a lămurită ideia ce a urmărită legiuitorele romănă. Arată că ală a avută în vedere legea englesi și că ea esclude pe judecătoriă spre a asiuri independința justiției: n’a voită ca judecătorul i se ia parte la desbaterile și la luptele politice a voită ca justiția se fiă mai presusă de orice partite, de orice cestiuni politice. Ore din acestă pantă de vedere aplecată și legiuitorul nostru ? Nu, căci atunci ar fi declarată în compatibile mandatură de deputată cu funcțiunea judecătorie, însă legiuitorele nostru a mesurati cu corilă romănescă ară nu cu celă englese. Acelă s'a ocupată de interesulă ce avemă a avè îi sînulă nostru ómeni cari se posede luminele trebuitóre și d’acea a n’a esclusă pe judecătoriă, sacrificată interesulă justiției în interesulă camerei. Legiuitorele ada voită numai ca judecătorele se nu fiă bănuită c’a putută înrîurî și d’s cea a a oprită pe judecători d’a fi aleși in judeciulă soră și în judeciulă limitrofă pentru nu se înțelege cu judecătorii de la judeciulă vecină. Desbătăndă p’acestă tezămă (fire cu lege electorale s’a făcută fórte răpede, și d’acea a n’ fostă clară și conchide că membrii curților pot fi aleși, căci legiuitorele nostru nu s’a ocupat de cătă de judecătorii de Tribunale. D. P. Grădiștanu începe prin a respunde cilară cari s’am combătută în ședința trecută. 1. C n’a susținută pe d. Cretzénu de complăcere, căi la începută a fostă și dumnelui pentru reapugere și tocmai mai în urmă averută că dup dumnelui, legea admite pe judecătorii curților. 2. D. Ionescu a argumentată prin gramatică idică că legea înțelege prin districtă, ceea ce în Begia e circonscripțiune la noi districtă și judeci totă doünată avută același sensă și dă dovad că chiară în legea în vigore se servesce cu civântură distinctă în semnificarea de judeciă. Dumnuloră aă zisă că legea Șlie : „nici un „funcționară judecătorescă,“ și domnialoruljie că dacă legiuitorulă ar fi voită se vorbesca numai de cei de la tribunale ar fi Sisu „de la tribunale.“ Oratorele explică aci că legiuitorele fostă clară și că s’a ocupată numai de funcți narii de la tribunale ca se opresc a ori ce întîlnire; că judecătorii de la curte judecă pe omeni din tota țara; că uă sentință casată a curții la Craiova póte fi judecată de curtea d’aci; asfelă dacă legiuitorele ar fi voită se escludă , cei de la curte ar fi Șisă că nu potă fi nicăi aleși. Arată apoi că judecătorii de la tribunale i fostă esclușî din judecială limitrofă fiindăcă judecă în multe cazuri și procese ale judeciului limitrofe ; că ei apoi judecă procesele în materie electorale și d’aceaa a fostă esclnși d’a fi aleși în judeciulă soră și celă limitrofă. Susține că n’a fostă intențiunea legiuitorului a esclnde pe judecătoriî de la curțî și dă dovadă admiterea în Adunare a trei judecători cari au fost aleși în alte judecie și au fost admiși, deși guvernul póte ave asupra loră înrîurire cumă póte ave asupra tutoră funcționariloră. Dup’acesta zice că destulă că legea nu este clară pentru a se admite acumă judecătorele alesă; în viitor, însă se se lămurăscă și dumnelui va susține pe cei cari vor propune necompatibilitatea deplină a funcționarilor cu mandatură de deputată. D. N. Ionescu «zice că în proiectură primitivă ală Constituțiunii vedemă limpede articlulă amendată. Acolo se iice curată că toți funcționarii salariați nu potă fi deputați, afară din miniștrii. Apoi mai zice că funcționarii administrativi nu potă fi aleși delegați în judeciule unde funcționază. D’aci,Ilie D. Ionescu, venită grindină de amendamente, și citeza două, unulă ală d-lui Petre Cernătescu. „Funcționarii administravi se nu potă fi aleși delegați nicăiri, de cătă dupe ce-șî voru da demisiunea cu doue septemăn î nainte.“ Ecă,Ilie D. lonescu, cumă venirămă la termenul ă de darea demisiunea cu 15 zile nainte ce s’a admisă în lege. i D. Radu Ioenescu a propusă următorulă amendamentă: „Orice funcțiune salariată este necompatibile cu mandatură de deputată.“ Constituanta,Ilie D. Nicolae Ionescu, n’a voită se facă uă ierarhiă. 1 Citază ș’alte amendamente; dovedesce că resultab tnlă discuțiuni în fostă legea în ființă, care nu face osebire între membrii curții și ai tribuna llui, și demonstra că D. P. Grădiștanu este în erore căndă nu ține sămă de spiritul legiuitorului, singurulă care lămuresce testul«. , Susține asemenea osebirea între districtă și judeciă ce face legea și vice: —In punctul ă despre judecătorii aleși cumă Dn Iconomu la Ismail — colegiă faimosă cu patru voturi —zice că dupe restului legii reă este alesă acolo; erorea însă nu este în lege și dumnelui voiesce a regula pentru viitoră ca se nu, mai fiă înlăturată legea. D. Mîrzescu (zice c’acumă pucine are de Jisă [. căci D. N. Ionescu aprobată spiritulă legiuitoa,relui. Arată apoi că cuvintele din urmă ale d-luî i. P. Grădiștanu suntă în contrazicere cu cele d’ân tgră, arată cumă dumnelui interpretă legea în falvarea personelor și ijico: — Noi înfrăngemă legile căndă este uă personă în jocă. Trebue ce ne deprindemă din contra a înfrănge personele în facia legii. Respunde apoi d-lui P. Grădiștanu în privința fineței cu care explică legea și susține că membrii curții este clară că intră în numeral funcționariloră judecătoresc!, arată că Ințelesul acestui articlu se eluplică prin amendamentele din Camera Constituuante, și termină jicândă: Se respectămă dară legea ca se nu se j*ce că noi facemă drumă prin e barbă, că noi călcămă legea, D. V. Boerescu <1*C0 ca fostă din majori itatea comisiunii care a respinsă alegerea. Insă din i, discuțiunile urmate în Adunare revine asupra ideiei id’ăntei și susține că spiritul legiuitorelui vede acumă că nu este acela a ce să susține d. Ionescu a ă și Mărzescu. Domnia-sea este pentru escluderea tutoră funcționarilor, însă nu prin interpretare trebue se facemă legea cum ne place, zice că nu există desebateri ci numai amendamente cari au fostă respinse de Cameră, prin urmare tocmai acele amendamente dovedescu că n’a voită Adunarea s’admită rescinderea. Legea apoi căndă nu este clară treie bne se fiă interpretată în sensulă libertății ș’arăă capacității și susține că legiuitorulă a ’nțelesă a descinde numai pe funcționarii tribunaleluĭ de jura de eiü. D. V. Boerescu urmeza argumentarea sea ș_ mai totă pe terămură pe care a fostă făcutu-o dd.a Petre Grădiștanu și Pascal și esplicăndă, cumă a fostă făcută dumneloru, cumă și pentru celegiuiă- totală a înțeles și a esclude numai pe membrii triibunalului. a. Se închide discusiunea și se facă desbatere desa pre punerea votului, dacă adică se voteza depuetatulă alesă sau compatibilitatea și inecompatibilitatea, adică explicarea art. 29. Se pune la votu ’a conclusiuniie raportului majorității, califică că că alegerea este bună dară cere a se declara alegerărea nulă întemeiată articlului 29. Resultatul votului a fostă 71 bile albe contra e- 38 negre, ș’alegerea s’a declarată nulă. D. Iconomu arată că curtea la care funccționază nu are în juridicțiunea iei judeciului Ismail n- nici nu este într’ună judeciă limitrofă, pe Se trece la alegerea d-lui Procopie Constandinescu alesă la colegiulă ală II din Muscel fi. a La ănneia votare n’a avută majoritatea aselută,1 Bureulă însă aprociată pe celă alesă, adică pe jud. Iorgulescu de deputată ș’a concediatu pe alerăgătorî. Sára însă se vede erórea și se convoca prin u. grai căți-va alegători spre a procede la altă aleger. Adoua Jî s’adună 20 de alegători ș’alegă ag deputată pe d. Procopie Constandinescu. Tată a Cudunarea proclamă colegiulă vacantă. a_ Alegerea d-luî Papadopulo la colegiulă IV din judeciulă Argeșiăa Conformă ardeiului 16 ală Regulamentului se i0_ trimite în cercetarea unei comisiune .a_ Alegerea d-luî Scarlată Voinescu. jil Colegiulă IV ală judeciului Buzău. de Se vede în dosariă, <pce Raportorele iregulaitărități și violinți. Biuroulă provisoriă a declarată pe alegerea a 106 delegați nulă, cari aă contestată die biuroului dreptulă scă; d’aci stăruința loră d’a vota, violențe, intervenirea puterii armate și multe au alte asemene scene.