Romanulu, mai 1868 (Anul 12)
1868-05-30
ADMINISTRATIONEN PASAGIOLO ROMANO NO. Î.- REDACTIONI LA STRADA COLȚIA NO. 42. ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE VOIESOE ȘI VEI PUTE -Iw CAPITI DIST. PE ANO..................................LEI NOOÎ 48 ----- 58 pesose luni. . . . „ „ 24 — 29 perberlonT...................... ., „ 12 — 15 PE ÜA LÜNA............................. „ 5 ---- 6 ONO HSEMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FE. 20. PENTRU AUSTRIA...................FIOR. 10 VAL. AOST. JUL I, 30 MAIU 1868. LUMINÉZA TE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANCNpSURI ȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATION E A ziabulbi IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII UIABIULUI ți PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABRAR-HALLEUBAIN RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANONIMABILE LINIA DE 30 LITERE ...... 40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOUI SOCIETATEA Pentru învațatura poporului romanii. Secțiunea centrale. DD. membrii ai comitetului secțiunii centrale precum și domni profesori ai scalelorii de adulți din capitale, suntă invitați a se întruni dupî 30 curenții 8/2 ore séra în casele d-lui Esarcu, strada Pensionatulă No. 10. Intre alte cestiuni la ordinea ijileî este și cestiunea relativă la esamenele și distributiunea previnelor si la adulții scalelorii Societății din capitală. P. președinte. C. Esarcu. Secretari: Gr. N. Manu, Dragomiru. SERVITIU TELEGRAFICII AUTHUMARUUll. PARIS, 9 Iuniu. „Monitorium“ dice că Stackelberg a depașit ieri în mânele M. S. Imperatului epistolele sale de acreditare. Imperatul, raspundéndu lui Stackelberg, zice că nu se miiouiesce că va contribui a mentine relatiunile de amicie ce esista acuunii între Rusia și Francia și căroraa le dă celu mai mare premiu. PETERSBURG, 9 Iunie. „Riakulü de Petersburg,“ publică o circularie a principelui Gottschakoff, însărcinându din ordinea imperatuluî pe represintanții Rusiei din tote Statele, a da impulsiune unei conventiunî intre tote puterile care se nu mai permită întrebuințarea proiectileloru (glonte, bombe, obuse, cantece, mitralie) contra ființelor cu viață. Kimiruch ^ *101iui* DUCUIM &LI 10 Cireșiaru In No. de erî Terra dicea, Ministrului Brătianu, cu duioșie „retrage-te.“ In No. de adî, se plânge de Senatu că în „afacerea cliăriteloru diplomatice a trecută la ordinea dilei suptă cu venin de inoportunitate“ și cere ca Senatulă se reviă îndată asupra cestiunii și „zăcăndă se cadă în fine, spada ce ține d’atăta vreme suspendată pe capul Ministeriului, va putea dice c’a bine meritată de la Patriă.“ Amă recunoscută totă dețina dreptulă ce are uă partită d’a voi se viă la putere spre a-și pune în lucrare ideiele sale politice; mamă și crezută însă că cei de la Terra o se fia atătă de orbiți în cătă se voiască se viă la putere prin voința străinilor fi. In timpă de mai multe luni diarulă Terra na fostă de cată ună organă de acusare a guvernului română cătră străini. Pe totă dina elă inventă felurite acusări și clicea străiniloră: — „Guvernulă română conspiră cu Rusia și cu Prusia în contra Franciei ș’a Austriei; guvernul romănfi transportă arme pentru Bulgari, face ceva, ce face cealaltă.'are vatămă pe cutare scă cutare putere.“ Nu este ună singură Română care se nu scie că tote aceste acusărî au fostă neadeverate, pentru ce dară le-aă făcută cei de la Terra. Provocăndă ne’ncrederea guverneloră francesă ș’astriacă ale cui interese servescă, și cu ce scapă facă acea provocare cei de la Terra ? Căndă toți saiă că tote acele acusări erau neadeverate, nu mai pute fi îndouială că lucrau, în cunoscință de cauză, contra intereselor romane și că scopul nu era altul de căt a resturna guvernul aptoale prin străini, și a fi aduși la putere de cătră străini. Ș’acesta aă mărturisit-o inșii necontenită, cerându întervenirea străiniloru ș’anundăndă că guvernul ă actuale trebue se cadă acumă, fiindă că astăfelfi ceră doi aginți ai puterilor străine. 1. Ei bine, pate fi uă orbiă mai mare decâtă acesta? Cei de la Terra s dă forte bine că guvernul aptuale este susținută de națiune și de capul Statului. Provocăndă neîncrederea puteriloru garanți în guvernul aptuale, eare se provocă firesce și în contra națiunii. Cei de la Terra s dă forte bine că denundăndă puterilor garanți fapte ce vatămă forte interesele lor — căci ele nu potă crede cuă foie română ar putea face denundări arătă de grave căndă ele ar fi neadeverate — ele sunt fi silite a interveni spre a putea opri reală. Cei de la Terra s dă forte bine ca semene interveniri jicnescă uă națiune și o facă a deveni inimica aceloră cari intervină să o jicnescă în interesele și ’n demnitatea iei. Cei de la Terra s dă asemene forte bine că guvernulă care ar veni prin străini nu va putea fi primit de națiune; slabă dar prin originea lui, el nu se va putea menține decâtă prin puterea materiale; și acea putere irităndă și mai multă, puterea la care aspiră cei de la Terra va fi nu numai rușinosă, dară furtunosă și forte efemeră, și d’acea armă disă și dirernă că, mamă fi credută ca cei de la Terra se fiă afectată de orbiți încâtă se urmărescă puterea în paguba națiunii și chiară a partitei lor. Cev-a însă ce noi n’amă voită a crede, dumneloră o voiescă și prin urmare n’avemă de câtă a constata faptulă ș’a lăsa fiăcăruia respunderea faptelor ă séle. Publicămă mai la vale mă articlu suptă titlulă Instrucțiune — Educațiune, ce-să datorimă d-lui Esarcu. Acestă articlu se ocupă d’uă cestiune seriosă și care de nu se va resolve mai nainte de sfîrșitului sesiunii actuale, va produce un mare perturbare în învețămêntulu publică și mai cu semn în învețămêntulu primară, care trebue să atragă mai cu osebire solicitudinea represintanțiloră națiunii, căci elă răspândesce lumina în poporu, în mulțime. Desființarea clasei a patra primarie ar lăsa mă golă regretabile în învățământul tinerimei serace ce nu póte urma cursurile mai superiore, și ară face, de nu imposibile, dară forte dificile trecerea din scólele primărie în licee și gimnasia, de aceaa recomandămă cu deosebire astă seriosă cestiune guvernului și Parlamentului. Afrmă că d. I. Lerescu este acuzată pentru crima de atacă contra Domnitorelui, comisă prin diabiulă Strechia și că este și arestată. Diabiulă Terra spune încă c’ară fi la temniță, înțelegem ca ’n interesul libertății Presei se nu se mai permițiă asemene atacuri contra Capului Statului. Scimă încă că legea cere arestarea preventivă, dară mai seimă că totă legea permite judecătorelui d’a libera pe acusată pe garanțiă. Pentru ce dară judecătorele competente a luată în acestă cestiune partea cea rea a legei, or fi nu partea cea bună? Nu scimă dară causa și cum nu credemă că pote fi vreuna, acumă ca totă deuna, protestăm și contra arestării preventive. Scimă că judecătorele este independinte de ministru; cu tote aceste, protestăm și la d. ministru al justiției contra oricărei arestări preventive. Protestăm, asemene, din tote puterile nóstre, dacă d. Lerescu este în adeverit arestată la temniță. Ințelegemă arestarea la temniță suptă guvernală d-lui Epurianu, dară mărturimă că n’o înțelegemă suptă guvernală d-lui Nicolae Golescu și Anton Arion, și sperămă, suntemă și cum c,acesta va fi anteia și cea mai de pe urmă protestare ce suntemă siliți a le adresa. Românii vor alia toți cu fericire că Altețarea imperiale principele Napoleon e a bine voită a visita România și peste puține Iile, va fi în Bucureșci. Dacă România datoresce în mare parte esistența iei cea nouă imperatorului Napoleone, Românii sciă că principele Napoleone a fostă celă d’anteiă care ne a atrasă augusta protecțiune a Imperatorului. Românii voră sei a face princeipelui Napoleone uă primire în a ldeveră romănescă, care se lă facă i se simță recunoscința nostră pentru Francia și pentru augusta familie Napoleone, și se recunoscu că întru tote amt meritatu-o, o meritămu și vomă merita-o. ADUNAREA DEPUTAȚILOR!!. Ședința de la 27 Main 1868. Luptă președința domnului C. A. Rosetti. D. Hurmuzaki raportorulu comitatului pentru căile ferate comunică Camerei din partea represinanților d-lui Strusberg că spre recunoscințiă domnialoră promită că tóte construcțiunele se voră face de seră, de peria, de stejară și de cărămidă bună, solide și fără a face pomenire de paiante (aplause). D. Ministri ahi Cultelor cere ca se se invite secțiunile a lua de urgință proiectul de lege pentru pensiunele Mitropoliților și Episcopilor. D. Ministru I. Brătianu cere a se lua in desbatere raportulă in privința afacerii Godillot. I). Ministru de Resbelu asemene cere ca Camera se se ocupe în secțiuni de proiectură de lege privitoră la contingentul armatei. Ședința de la 20 Main. 1868. Luptă președința d-lui C. A. Rosetti. Se dă citire rezumatului ședinței precedinte și comunicăriloră dirii. Se acordă congedie d-soră I. Negură, G. Caruzi și I. Leca. Se comunică și congediulă d-lui Campiniu. D. Lapati, dice că se nu se mai acorde congedie, s’aă acordată trei concedie d’a rendul și de vomă urma totă astăfelu. Camera în curendu nu va maî fi în completă. D. Cociu dice că se se acorde congedie pînă la numerală prevedută de regulamente pentru ca Camera se pbtă lucra. Se se acorde maî cu sema celorö cari n’aă avută âncă concediu. D. Ministru I. Brătianu rogă pe d-niî deputați a nu maî cere concediu, căci nu maî avernă decătă 10 dile. Se ’nchide discuțiunea și se acordă congediă d-lui Campiniu după dechiararea d-sele că are ună procesă la 5 Iuniu. Se comunică cererea de congediă a d-luî A. Văsescu care n’a venită âncă in astă sesiune la Camera. In casă d’a nu i se acorda congediuiu, d-sea ’și dă demisiunea, Camera primesce demisiunea. Se acordă congedie d-lor: T. Pisoski și Latifă. D. ministru Gusti comunică ună mesagia domnescă prin care se ’nainteza una proiectă de lege care se reguleze alegerea mitropoliților ș’a episcopilor (plaușe). D. Președinte comunică că d-ni. G. Știrbeiă, Cârjeă și Păruși, cari și-au dată demisiunele pe cari Camera nu și le-a primit, n’am dată încă nici ună respinsă, deși a trecută țnă marea numeră de ședințe. D. Cogălnicianu spune că nu se mai potă refuza aste demisiuni de vreme ce acești d-nn deputați stăruiescă în ele. Camera primesc demisiunile. Se comunică că d. Bălănescu n’a venită încă la Cameră și că conformă regulamentului se pune la votă demisionarea d-sale. D. I. Brătianu face apelă la indulgința Camerei, căci d. Bălănescu a avută nenorocirea ași perde nevasta. Se acordă concediu d-lui Morțun. Camera primesce a se considera d. Popasu ca demisionară, căci lipsesce de multă fără motivă. D. Găică desvoltă interpelarea sea ce a anunciatu-o d-lui ministru de culte în privința unoră deposite făute de particolarî la mânăstirî pe căndă se administrau singure. D-sea face istoriculă cumă și din ce sorginte s’aă făcută acele deposite și cumă a lucrat uă comisiune, numită de guvernulă pentru a descurca ș’a descoperi abusurile făcute cu luarea averei monăstirea Nămțului, spune c’a fostă numită și d-sea în 1860 pentru a descoperi ce s’aă făcută cu acele averi, căci erau 14 mitóce, decimî de mii de chile de păne, decimî de mii de ori și mii de vite mari, însă, după tată stăruința sea, ministerială a refuzată d’aî da ori ce concursă și cu părere de reă a trebuită se curme cercetările sale; cere acumă de la d. ministru de culte se urmărăscă pe ceî ce aă făcută abusuri, se arate descoperirile d-sele și se despăgubiască pe cei ce aă depusă averile loră la mânăstire. D. ministru Gusti respunde că interpelarea d-lui Gălcă privesce averile monastirescî, cari aă trecută la ministerială de finance; așta dată interpelarea privesce pe d. ministru de finance. D. ministru de fnance vogă pe d-nî deputați se nu mai ie limpidă Camerei cu asemene interpelări, ci se se adreseze la ministeriă și dacă nud va satisface, aluno se interpele în sesiunea viitóre. Camera trece la ordinea ziilei. Se stă în desbatere indignate. Se urmără discutarea indigenărei d-lui Dr. Gluk, începută ieri. D. G. Brătianu combate cu tărie astă indigenară pe temeiă ca d-nu Gluk n’are stagiă, n a făcută servicie țetei, și nu probeza că este creștină. D. Ministru Brătianu, susține indigenarea d-lui Gluk, cu tóte că n’are simpatii personale, dară trebue se fiă dreptă, și cumă a apărată indigenarea d-lui Dr. Cheresteny apără și pe acea a d-lui Gluk, vrea se împartă la toți cu aceiașî mesură. Cătă despre serviciele făcute țetei, respunde d-lui G. Brătianu, că nu pote sedică nimeni la noi c’a scăpată patria de pericle, însă d. Gluk este ună medică distinsă, a ocupată funcțiuni înalte la noi. Respunslin dă acusării oră ■de cosmopolitismă, făcute de d. G. Brătianu, d-nu I. Brătianu dice că Ungurii și Grecii daă indigenerea cu sila și cu tóte aste nu’i póte acusa nimeni de cosmopolitismă. Amintesce Camerei, ca Camerile de suptă vodă Cuza aă votată indigenarea d-lui Davilla și cu tóte aste pînă acumă ea nu s’a confirmată âncă, d’aceaa anuncă că va supune astă indigenare la sancțiunea domnescă. Se include discuțiunea și se pune laî anteiă la vot indigenarea d-luî Nestor, Română de peste Carpațî, indigenare discutată ieri, se primesce cu 81 bile albe contra 1 negre. Se pune apoi la votă indigenarea d-luî Gluk și se primeșce cu 63 bile albe, contra 20 negre. D. Laurian spune că fiindă bolnavă, a lipsită la votarea in totale a concesiunilor căilor ferate, însă dacă Camera îî permite acumă, declară că este ca totădauna pentru căile ferate. D. Ministru de Finance comunică adunării mesagrală prin care se înaintează bugetului spitalelor sf. Spiridon. Apoi se ia in discuțiune pe articole proiectulă de lege ală nouei evaluări a veniturilor fonciare și după uă scurtă desbatere se primesce, votăndu-se și în totală cu 74 contra 2. După cererea d-lui ministru de Interne se ia în desbatere proiectulă atingătoră de concesiunea Godillot. D. Cogălnicianu, luândă cuvântulu în discuțiunea generale, dice că comuna este autonomă, și d-luî nu înțelege cum acestă cestiune vine astăziî înaintea Camerii. Capitala trebue se serve de modelă celeră-lalte orașe în drumuri, iluminare, monumente și altele; comuna dară trebue se-șî creeze și venituri în proporțiune. Dară comuna nóstră, care a presintată Cameriî budgetulă seă, după ce Camera aficșată dările, ea le-a modificată cumă i-a plăcută, nefiindă contă nici de discuțiunea Cameriî nici de sancțiunea domnescă. Prin urmare comuna trebue se facă ouere angajamentelor séle, și se nu vtă la noi cu acesta afacere, suptă protestă că acele angajamente s’au făcut de altă Primăriă. D-sea nu e de opiniune ca guvernul ă se platesca halele contractate de că Primăriă, care are datoria de a înfrumuseța orașul. Așadară Primăria trebue se șî ție angajamentele. D. Carada. Cele legale . . . D. Cogălnicianu. D-nu Carada uită că Primăriile potă veni și ele în împrejurări grele ca și guvernele, așadară cumă guvernulă și-a împlinită angajamentele sale, totă așa cată se și le implinăscă și comuna. D. Ministru Brătianu zice că e de părerea d-lui Cogălnicianu în ceea ce priveșce plata datoriilor de cătră municipalitate. Dară d. Cogălnicianu afisă că comuna e autonomă și trebue se-șî plătăscă greșalele. Astăzi ea e liberă dlară atunci nu era, cicî împrejurările o făcea se aibă nevoe de puterea executivă, și acele angajamente nu suntă luate de voința comunei, ci a puterei esecutive. Parte din acele lucrări se vedă a fi espresiunea unei dorințe a comunei, dară altele suntă sigură că nici peste 30 ani nu s’ar fi gândită. D. Cogălnicianu a disă că tera plătesce, dară se vedemă ce ar avea era de plătită, căndă amă pune pe uă singură comună se platescá 15 milione, pentru greșăla țerii întregi. In ceea ce privesce angajamentele, eu sunt dator se le sprijină, cra cătă pentru repartițiune credă că ar trebui să lăsămă pentru Bucuresci că parte din acele lucrări, era restul ă loră, plătite de Stată se se importă celorăalte orașie ale țerii gratis. Contractulă e deja pusă ln lucrare și nu putemă ală sferăma. Camera trebue prin urmare se platesca angajamentulă cu ună antreprenoră străină, ca se nu cădemu în complicări grele pentru Statalui nostru. Ș’apoi nu ore onorea României ca capitala sea care astăzî e privită ca capitala unui Stată liberă se nu putá ține angajamentele sale? Trebue se arătămă locuitoriloră folosesc contribuțiunilor ă loră, ca cu incetulă, încetulă se se putá familiarisa cu dările ce le amă impune. Prin urmare se nu pune că comuna nostră în dificultate ci Statulă se-î dea gratis acele lucrări pentru care ea s’a angagiată. D. G. Lahovari face istoriculu contractării Godilloi, și dice că tocmai d. Cogălnicianu care dica că comuna, în puterea ei de autonomie trebue se silozescă, vine și dice apoi că nu trebue se platéscu. Dacă contractul primăriei putea să aibă valore daca nu era aprobată de guvernă, adică garantată de densullă pentru ce ruga pe Cameră ca se primescu opiniunea minorității. D. Turnavitu dice că d. Cogălnicianu a lovită pe cei ce au respinsă bugetulă comunală în Senată, și d-lui voes ce se apere reputațiunea d-lui Sc. Rossetti care nu pate fi bănuită de a alerga după popolalitate Roviindu la comună,zice că capital nu tre