Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)
1869-01-15
ANULU ALU TREKI PRE-IJECILEA ADMINISTRAȚIUNEA IN PALAUIULU ROMÂNU, No. I REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEÎ PUTEA. Lein. LeȚn. Pe ană.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șése luni « « , 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pe uă lună « « 5 « 6 Anii exemplaru. 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria . fior. 10 val. aust. MERCURI, 15 JANUARIul 8«9. LUMINETA TE ȘI VEI fI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea țiliarîului. In districte la corespondinți pariului și prin poștă. La Pans la D. Darras-Hallegrain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNȚURILE Linia de 30 litere................ 40 bani. Inserț,sunt și reclame, linia.. 2 lei noul. DEPEȘE TELEGRAFICE. (Serviciu particulars alu MONITORULUI). PARIS, 23 Ianuarie.— Isiariuiű oficială zice că conferința a formulată termenii de‘ peșiî, prin care se invită cabinetul de lună a accepta principiile adoptate In unanimitate de marele puteri. Pe săptămâna viitore va sosi și responsală de la Atena. D. Lavalette va întruni atunci conferința pentru a comunica și a provoca ultimele deliberațiuni, PARIS, 23 Ianuarie.— D. Walewski s’a îmbarcată astăzi la Marsilia, pentru a duce guvernului elină declarațiunea conferinței. In corpulă legislativă Buffet a depusă uă interpelare In privința direcțiunii politice? interiore și Bethmont asupra situațiunii interiore. Joiariulu le Public desminte trimiterea trupelor francese la Civita Vechia cu scopul de a fi mai în apropiere de Atena. In casă căndă ar trebui se se reguleze prin arme, conflictulă turco-grecă. VIENA, 23 Ianuarie.— piakulă la Prese anundă că Turcia intrită depeștă, espediată acuma de curéndü, exprimă satisfacerea sea pentru resultatul conferinței, care o se’î permită se ’șî retragă ultimatură. Bucuresci și Calendare. Suntă câte-va z zile de cândü câțiva studiațî de la facultăți, indignați de derîderea ce se făcea națiunii printr’oă caricatură din calendariulă Scrînciobului, s aă întrunită ș’aă arsă , acea caricatură. Ministrul instrucțiunii publice a ordinată dă anchetă și consiliulă superiore ală instrucțiunii publice hotărîtă a se lipsi acei studiațî de bursele ce le dobândiseră prin studiere și buna loră purtare. Ne aducemă aminte că Romănuță a fostă arsă, în Buteă și ’n Ploiesci. Ne aducemă aminte că guvernulă d’atunci n’a luată, și după noi cu dreptă cuvântă, nici uă măsură contra celoră carii ș’aă espresă astăfelă opiniunile și simțimintele loră, la rândulă nostru amă anunciată enșine acea manifestare și n’amă ilisă altă, decâtă că dorimă c’acea flacără se devie atâtă de puterică, încâtă se facă pe toți a vede adevârulă, ori în ce parte va fi elă. Luptă ministeriul d-lui C. Brătianu de nu ne ’ncetă memoria, nu studiații, ci elevii din Liceulă Sf. Sava și elevii din clasele inferiore au tipărită ș’afișiază ună afișiă uriașiă, cu litere roșii, albastre și galbene, prin care propuneaă alegetorilor Capitalei ca deputată pe directorele unui fjiară din Bucuresci, și nici unul din barnele liberale n’a protestată, și ministrulă și consiliulă superiore ală instrucțiunii publice n’a pronunciată nici uă sentință contrar aceloră copii. Scrmă că studenții din facultăți suntă cu atâtă mai liberi a manifesta opiniunile loră politice, cu câtă mai toți suntă alegători, pe ce dreptă dorit și pentru care caute ministrulă de astăzi intervine în manifestarea studințiloră, și nu se mulțămesce celă puțină d’a interveni numai pe teremură morale, ci încă îi și pedepsesce? Câțiva studiațî aă crezută catuncî, cândă Austria unelteșce contra Statului Românü și propagă și susține acusarea, ce scie bine câtă este de neadevărată, că ■ se cugetă aci și ancă că se facă pregătiri și aliampie pentru nă năvălire în Transilvania;catuncî, cândă guvernulă austro-maghiară pentru aceleași acusărî, inventate de dânsulă, supune pe Românii din imperiu la mari și felurite persecutări, este ună faptă și nepolitică ș’antinaționale d’a se confirma prin caricature și prin derîdere, făcute la noi și de cătră noi, acusările austro-maghiare și, conduși de flacăra juneții ș’a patriotismului, au protestată contra tutoră acestoră calomnie ardendă acea caricatură. Ministrul instrucțiunii publice énsé, ce nu putea se protesteze contra celoră carii rîdeau de națiunea sea și confirmaă prin a loră de rîdere calomniele inimiciloruiei, și calomnii a căroră scapă scie forte bine că este invasiunea, intră în mijllocul ă unoră juni și-o lovesce pentru că ei nu seă încă a calcula, ci numai a iubi. Derűde că junii studeați suntă culpabili pentru că n’am calculată, faptulă calculată ală d-lui ministru se fiă pre dreptă, înțeleptă și naționale? Nă relatămă și să lăsămă la aprețuirea publicului care, acumă ca totă-de-una, va mai găsi forma fuptă care se manifeste acea opiniune. Avemă datorie a atrage atențiunea consiliului de miniștrii asupra unui faptă cu multă mai gravă. Acestă faptă îl vomă supune la desbaterea miniștrilor, reproducendă aci, în întregul ei, revista politică a barului Terra de astăziî, 14 Ianuarie, BUCURESCI 13 Ianuarie 1869. ASTA-DI „Sunteme, sau nu Români? avemü guvernulu nostru naționalii, sau suntemü siliți a priimi legea străinului? cine e acestă ministru de după perdea, d. colonele Krenski, care conduce destinatele armatei române, a cărir natură și aspirațiune nu le cunoște ? care suntü titurile ce’i dau dreptu a se ingera in afacerile nóstre, și de cândii națiunea română ’și a perduta dreptulu de a ’și regula singură sorta? ajunsa are țara ca pe timpii de trista memorie a consuliloru ruși, Minciaki și Halcinski? Eră întrebarea ce fiecare Romanii e datorii se ’și facă astări față cu cele ce se petrec d in armată. „Eri unii ofițerii românii de viitorii, ce ’și terminase studiele scalei de la Metz și’a sdrobitu cariera numai și numai din causa unei ne’nțelegeri personale cu colonelulu Krenski. Astăzi unulți din capii cei mari ai armatei se esileza din patria lui, pentru că demnulți colonelii români nu voiesee se’ și plece capulți dinaintea ideiei că d-nu Kremski are se fiă supremului arbitru alu armatei române. „Ce simptome suntüare acestea? guvernul hotărâlu-a elü ca cu violență se implinte inimile Românilor, simpatii prusiane? „Ori guvernulă care tolerezá și dă mâna la asemenea scandaluri, ’și a pierduții cu totulű simțimântală demnității naționale, și atunci nu mai póte fi guvernă românii, ori e uă sistemă calculată, care are drepții scopü a compromite Tronulu înaintea națiunei. „Déji în dadarü, domniloru guvernați, faceți asemenea încercări culpabile; căci ori câtă de mare ar fi violența, ori câtă de a stujiese mijlocele ce întrebuințați în plusificarea simțimântelor și instituțiuniloru române, nu veți reuși. Românulu a foștii și va remănea Românii și Domnulu sen, incingându sabia lui Stefanu și a lui Mihai, a juratü de a fi Românii și de a a împărtăși simpatiele patrieîdele adoptive: „încetați déja cu ideile prusienesci, ele nu potți prinde rădăcină, și cu atâtă mai pucina cu modulă de impunere ce ați admisu. „Guvernulu cugete daru bine asupra acestora câte-va rânduri, ele nu suntu opinia câtoră-va omeni, nici chiaru ale unui partidu, suntu strigătulu tuturoru Românilor care au juratu se moră pentru apĕrarea naționalităței, a regiloru țerii loru și interneerea dinastiei ce *șî au alesă.“ După tote câte s’aă efisă în doresce a sei dinainte ce se va alege cu străinătate în privința alianțeî prusorusescî, după tote calomniele ce d’unu anu de clile se propagă, suptu felurite forme, spră a face ca opiniunea publică europeană se credă c’aci este una arsenale ș’ună mare cäminu de rescolă în contra Turciei ș’a Austriei, miniștrii înțelegi forte bine câtă de gravă póte deveni uă cestiune, ce — mică, forte mică prin ea ensașî,— se și póte lua prin feluriți noi dinți proporționî mari. Decă pentru noi tăcerea nu ne mai este permisă astăzi, cu atât cî nu mai este permisă miniștriloră a nu smulge, ș’a nu smulge din rădecinele séle, ș’acestă moti pretesta de speculă politică. Miniștrii sciü gă suntă cestiunî în cari, cei ce aă cu ei și dreptatea și puterea, trebuie se cedă. Miniștrii suiă că suntă simțiminte naționale, ce trebuiescă forte menagiate, chiară atunci când ele suntă cu totulă exagerate. In acestă cestiune s’aă făcută greșiele, și miniștrii suiă că chiară greșielele cele mai mici și cele mai sinceră făcute le plătimă scumpă, cândă nu scimă se le curmămă îndată. Se nu dămă deja ocasiune ca inimicii se profite de simțiminte naționale, spre a le specula în favorea loră. Ce voră inimicii noștrii, o soră acumă miniștrii, o scie națiunea întregă, căci ei ânși — le dă spusu-o și ne o spună pe toată ziua, și noi ne amă silită cătă amă putută în aceste colane spre a face severă și prevadă toți voința inemicilor României. Acumă rugămă, conjurămă pe miniștrii se facă partea focului, cum se dice, și aducându-ne aminte de legea cea mare și nestrămutată, că cei drepți, cei înțelepți și cei puterici trebuie se cedă, se ne inclinămă cu toții în facia oricărui simțimente naționale, acesta afacere arătă de importantă, care se agită de mai mulți ani și nu a putută lua nici uă soluțiune satisface tare. Ca și Domnia vostră, cunoscă greutățile, convină asemenea că la ordinea zilei se află cestiune de ună interesă multă mai mare pentru fără, de cătă cestiunea facultății de medicină; dar, fiindcă—după cum se vede— lucrurile mergă bine și se speră că In curândă are se sfârșâscă nădată cu acesta Încurcătură, viu pentru astă singură dată a solicita de la bună-voință a d-vóstra ună mică spațiu Infrabulă Romănulu, pentru a areta căte-va neregularitățî care S’aă strecurată in proiectulă de bugetă și póte cear pură trece și la votarea bugetului, mai cu semn că suntă pre puțini din domnii deputați care cunoscă cumă ar trebui se fia organisată uă facultate de medicină. De căndă s’a născocită ideia de facultate, scala actuală de medicină a fostă criticată și de mulți insultată. Nu voma fi că acela care se dovedesce decă acele critici au fostă legitime să risce pure calomnii, fiecare omă este respunzătoră și de vorbele și de faptele sale. Adeverul este că numele de facultate a sunată mai bine la urechile multoră persane și mulți, fără se ințelagă greutățile ce impune uă facultate, am cerut’o cu stăruință și, daci ași indrăsni se spune aci motivele ce ă puțină ale Unora, nu scă ce ar putea fice lumea de acele persone, care au stăruită și stăruiescă âncă a ne dauă facultate de medicină. In anul trecută ună nuneră forte însemnată de doctori romani au arelată cestiunea facultății de medicină; ei au spusă d-lor deputați și senatori că facultatea va fi va ftmatóre pentru instrucțiune, părerile lor s-au publicată iiuă broșură și cu tóte că erau adevăratele loră opiniune, nimeni nu le-a luată in considerațiune. Astăzi bugetulă vine a ne dota cu uă facultate, și ce facultate? mai incomplectă și mai reu organisată ca scala actuală pe care uă desființeză de insuficientă. Se scie ci, cu cătă forțele sunt mai slabe, cu atâta trebuiescă mai multe, pentru a suporta uă greutate. Aceste principuri de mecanică au scăpat din vedere onorabililor persone care au concepută bugetul facultății de medicină. Ce facă dloru mai multă decătă a adauge greutatea și a împuțina forțele! Scala actuală de medicină a fostă criticată că nu este îndestulă de bine organisată și ma dată râde că se corespunzi la cerințele tutulor. Acesta scala, așa cumă era, avea vremă 16 profesori, și cu tote acestea ei nu puteau împlini cu sângenie datoriile loră, pentru că studiile sunt dificile și mijjlocele de a studia suntă forte puține. Mulți se plângă cumă că profesori nu’șî implinescu datoriile, déri nimeni nu ’șî a dată ostenela se cunoscu greutățile ce eî preîntâmpină. Déca ne plângemă că pâne acuma sése spre croce profesori n’aă fostă In stare a fină susă drapelulu lui Esculap, cuină voră crede că luândă 10 — 12 din acei profesori și forțindu’î se predea căte două și trei cursuri, voru puté se se achite de nisce greutăți care la noi suntă cu atălă mai mari, cu cătă mijlocele de studiu ne lipsescă cu desăvârșire ? In arangearea cursurilor, astăfelă după cumă suntă propuse în bugetă, nu s’a pălită nici uă regulă. S'a pusă in spinarea unui singură profesoră două și trei cursuri care n’au nici uă analogie, pe cănd auă materie care ar putea adevere fi făcută de ună singură profesară, s’a dată la douî; astfelă vedemă higiena și medicina legală dă catedră, Botanica și Eisj ca alta. Clinica chirurgicală, anatomia de regiuni și medicină operatore alta, pe căndă din arta moșitului, clinica medicale s’a pusă cate douî profesori. Nu mai intru în alte amenunte ale acestei organisări, căci ea mai se pare așa de anormală, in câtu credă că va cade la votarea budgetului. Se’mî permită domnii deputați, fiindăcă se află tocmai în ajunur ă de a dota sora cu uă instituție atâtă de importantă, se le aretă ună metodă mai naturală, mai practică și care, dupe părerea multor medici, va pute respunde pentru câtăva vreme cerințeloră nóstre. Atragă atențiunea dumnelolor asupra acestui punte, să nu se grăiască, se nu facă uă economie de 5—6 mii lei pe ană, ci se doteze țera cu uă facultate de medecină, care se ve dea ómeni capabili, căci In mâna loră va fi viața societății iolregî; se numble cu cârpiturî și, déca credu dumnelor, că țara nu posedă 70—80 mii lei pe ană se’șilkamé* dici buni, mai bine de câtă se avemöuă instituție vatomatóre, se desființeze și ceea ce există astăzi și se nasc totu la starea de miserie In care amă fostă In alți ani trecuți. Daca voră vota facultatea așa precum este propusă, se scie că voră fi respinsători de relele ce voră decurge dintrună stude atâtă de incomplectă. In ceea ce se atinge de arangiarea cur** suriloră, propună proiectuluiimilor, acesta este espresiunea mai multor medici, care cunosc greutățile și ințelegă sumanatatea unei facultăți de medicină. Tóte cursurile se împartă in patru mari categorii: 1. Șciințele anatomo-fisiologice. 2. Sciințele fisice și naturale. 3. Medicina interni. 4. Medicina esternă. 1 Științele anatomo -fisiologice cuprindă: Anatomia descriptivă, Anatomia generală Fisiologia umană și comparată. 2. Siințele fisice și naturale cuprindă: Fisica, Chimia, Botanica și Ecologia. 3. Medicina interna cuprinde: Patologia medicală, Patologia generală și Terapeutica, Anatomia patologică, clinica imprenna, Materia medicală și Farmacologia. 4. Medicina esternă cuprinde: Patologia chirurgicală, Anatomia de regiuni și Medicina operatore, clinica chirurgicală și arta moșîtului. . Tóte aceste materii trebuoscă predate de unii numeru îndestulătură de profesori. Pentru trebuințele nóstre deuă-cam-dată, pâne cândă micilaiele materiale ne voră permite, amă puté scarangiăină catedrele in chipulă următoră. 1. Cursuri fundamentale. Potü fi făcute vremelnic esec de unii singurii profesorii píne vom fi ave un specialist în micografi. 3 Fisiologia umană și comparată. 5 4 Patologia internă. „ generală și Teropautica. 6 „ Chirurgicală. 7 Anatomia de regiuni și Medicina operatore. 9 8 Clinica internă. „ esternă. 10 Arta moșitului i Higiena. 12 Medicina legală. 13 Chimia 14 Fisica. 15 Istoria naturală (Botanica și Zoologia.) 2. Cursuri complimentări. 1 Clinica pentru baleie de pete și sifilitice. 3 2 Chimia pentru baleie de ochi și urechi. „ „ „ mutuale. 4 » „ de copii. Pe lânga acestea trebue celă puțină 6-8 profesori agregați, de unde facultatea se recruteze la tîmpă profesori capabili. Acestea sunt noțiunile ce simtă de datoria mea, ca doctoră și ca română, a da d-soră deputați asupra facultății de medicină. Pentru scala de farmacie și veterinarii ar trebui să se adreseze la omenî competințî in acesta materie, căci de la prepararăa medicamentelorü aterna viéta șî de ședința unui veterinară este strinsă legală mica bogăție a agricultorilor ci nostrii. D. Dim$r**<xt> 1 Anatomia descriptivă „ generală La ministerulu cultelor” și InMrusțiuneî publice în ședința de Sâmbătă 8’a adausu sub-revisorii școlari, numindu-se câte unula de fiecare județu ca astafelu, sub regularea revisoriloru se se facă revisiunea bine și ne incetatu la tóte scólele sătești. In ședința de Luni, s’a suprimată subvențiunile la salele catolica și luterane din Bucuresci și Galați, ș’acea sumă de lei nouî 6,600 s’a adausa la subvențiunile ce se dau societăților: Ateneul, Transilvania (din România liberă,) Invețătura poporului românü, Cea de cultură din Bucovina și cea de cultură din Transilvania. Totu în acea ședință stipendiele bursieriloru de la facultățile din țară ’’au reașezat in sumă de 52,462 lei, în iocu de 26,600 la care era redusă prin budgeti. In ședința de Marțira sporită cu 1556 lei noui, adică s’a urcată la 6,000 lei cifra subvențiunii schitului românu de la muntele Atos. S’adauge âncă uă cifră de 1600 lei la cea de 3000 pentru ajutorulă Intémplatoru alü bisericilorü serace din țară. înălțimea Lea Domnitorulu, Luni, la 13 ale curentei a întrunită la prânzi pe d. ministru de interne, d-niî membrii ai consiliului municipală și pe toți d-niî ofieiărî superiori din gvarda cetățenască. (Monitorul), BUGETÜLU FACULTATEA DE MEDICINA. Domnule Redactori. Cessiunea scólei de Medicină sérü a venitu la ordinea z ilei, de cându se vorbesce de bugete. Mulți sunt preocupați și fie care