Romanulu, mai 1869 (Anul 13)
1869-05-04
? 90 Cultula 30 Marte, 1869. D-lul Redactare aici foamdor ROMANULU, Domnule Redactare. Déc’ama unit!) vocea Destra cu strigătură durerosu alü lntregei națiuni contra terorismului guvernului, arta avută cuvinte necontestabile, ca probă semnalăm! ci guvernul î n tóte colegiele ș’a alesrü de represintanțî tocmai p’aceleșî priscol, despre care «■»’am anuncîată prin articolulu trămisă Înainte de alegeri, asta dorinu ne recnace și noue de câtă a ve relata scamatoriile și viointile comise din nou de guvernu și de sateliț î luî Dio telegramă« adresate iubitului nostru suverană de către unii din alegători și din articolele ce visau trămisă de la Cabule, aptrămu că și țara și iubitulu nostru suverană cunoscö de la îndestulii faptele monstruose și imorali ale actualeiui regime, d’aceaa me voia furi de ori ce repetimi. Umi tându-me a c spuse numai acele scamatorii și violențe dezvoltate cu prejudiciul națiunii In momentul alegerilorö și care a lăsate convingerii tuturoră cetățenilor( de bine și me răui că ele aperțintea unur programi prealabile ale guvernului și curagiului pușcăriașilor!), cărora a data puterea discreționară d’a face totuiu spre a reeși. Sistema de corupțiunî, de amenințări desfrânate și de derisiunea legiloru, cu cari s’a servita la alegeri actualele regime, a produsă cea mai complecți, consternare in tóte stările societății și nobililorti simțiminte ale cetățenilor i morali marem« să drepte satiscere de câtă doliule și disprețiule. Tóte opipiucile bupijeră cetățeni gintu de ROMANULU 4 MAID 18BI) Vîimü corpude oficiârî la Sibiu, cu însărcinare, ca se compună uă hartă strategică a întregei Transilvanie. Unu corespondinte din Bucuresci ale Federațiunei Ilice că d. Cogălnicanu ar fi oraula care tace și face. De e adevărată, atunci genialulă ministru nu va fi scăpăndă din vedere periclulă ce amenință țera și va fi fecénda în tăcere asemene pregătiri de apărare, de conservare propriă. Dară măsurile de înarmare trebuie oricumă se fiă vedute și simțite macară acolo în țară Ia d-vostră, precumă le vedemă și le simțimă noi pe cele d’aici. Bunulă corespondinte ală „Federațiunei“ se ne dovedescă prin fapte că Cogălnicenu nu se ocupă numai de resburărî personale, ci că, în ce priprivesce binele și fericirea țerii, este de acordă cu Brăteanu. Lumea vrea case fapte și nu vorbe. D. corespondințe se ne permită a-i spune că în tóte faptele de penă acumă ale d-lui Cogălnicanu nu vedemă nimică, care ne-ar îndreptăți a crede speranțeloră domniei-sale. piariulă Caten din Viena este cunoscută de oposițională dualismului și de apărătoră ală intereseloră poporelor nemaghiare din Ungaria. Ca se vă mai dar vă dovadă despre liberalismul maghiar, îmi permită a vă încunosciința, că redacțiunea numitului diamă ș’a trimisă și ea mă correspondinte la Pesta, care se raporteze despre desbaterile din camera de aici. Biroul camerei însă nu i-a concesă intrarea în logia chiariștiloră. Daten îu No. 18 din 2 Maiă a. c. observă la acestea: „Eră, asta voiescă Maghiarii a pedepsi fata nostră, pentru că densa anumită eu adeveratulă nume scandalulă publică ce se petrece în Ungaria de atâtă timpă înaintea ochilor lumii, căci condamnă violența și nu se închină barbarismului. Primimă cu nepăsare acestă nedreptâțire și Înregistrămă faptele, numai pentru ca se arezămă cu ce represalii ridicole pășea că .copiii cei mari din Pesta contra unei publicistice independinte". , De așia ceva în toscă Europa numai Maghiarii sunt ă capabili. X. acordu a recunosce că esecutarea programei a escelatu atâta, încâta chiarö imoralii convină afice că ș’aă întrecută chiară scopul loru, d’acea a resultatulu scrutineloru este privita de cei morali ca un consecuință a espresiunii falsificate a alegetorilor. Din tóte mijlocele guvernului, ni junulu n’a fostă menită a redica moralitatea sau a întări încrederea In juna dinastie; din contra, totulă a fostă spre demoralisarea cea mai deseterșită a cetățenilor!), pentru nimicirea marei încrederi ce toți aveau în Constituțiune și în Domnitoră. Convenimă derű a crede că guvernului pucină i î-a mat remasa de făcută spre a restabili complectă pe 2 Masă cu totă tacâraulă lui. Resemnarea ne este mare, și 'n totü cagulă de reușita a guvernului scimă: că nu avemă a pierde mai multe decâtă ceamă perdută acumă; căci ce mai avem noi astățiî luptă acestă regiune? Ilegalități mai nepomenite, amenințări desfrânate, nesecuranță pretutindeni și In fată ce are omiile mai sacru: onerea și chiară viața a devenită iiscederisiune, in fie-care ji, ba chiar în fie ce momentesceptăm se fim întemnițați și pentru ce? pentru că guvernule a dată puterea în mânere cele’mai fără-de-lege, fiindö că și însuși el este fără-de-lege. Inziune curentă, ne-a familiarisată cu 2 Masă, deși suntemă forțați a umbla cu revolverele în posunarü la fie ce pasă și a ne culca cu ele pe căpătâiu, deși nu suntemă de felule celoră ce -șî facă spaimă singuri, căci aceste precauțiuni suntă provocate de spirii, ce guvernul o are în județă și din respunsurile necuviinciose ce aț vețjută că ni s’a dată de ună consiliară ah tronului la plângerea adresată iublitului nostru suverană. Scriița se pe resemnămă, dérè cu animele sfâșiate și conservândă doliu fii și disprețulă contra celoră cari aă cauzata tóte acestea. Trebuie se regretămă și regretecă fórte multă cu acesta stare de lucruri, ne tuai pomenită nici chiară suptă domnia de tristă memorie a lui Cuza, putu lua consistință suptă juna dinastie a prea iubitului nostru suverană, Carolă I, pentru a căruia iubire atndl sacrificată și chiară porțiunea legitimei apărări. Dére, déca prudența unui popor, intrega a fostă atâtă deî crudă încercată, ar tribui ca părinte ală țorei are là încongiurată totodauna cu iubire și devotament, de la suirea pe trope, se-î vină în ajutoră, s’o scape daceste tiranii, se-i vedea pacea, legalitatea și securanța complectă a drepturil ior constituționale pentru a nu se stinge simțimintele de iubire și de devotamente către tronă; căci dăinuirea acestei miserie va produce eșarperea. Câtă pentru puternicii țineri, dorință se li se facă și ieri) parte din cupa acestui venior,eperAndu totă dinn dată ca istoria să-i înfiereze pe frunte cu fierulă fără-delegii. Ca se conservă cu Ansa socotéia nelegiuiriloră comise, ve rogă se bine-voiți a înregistra în colónele celui d’ateiu numeri) ală stimabilului d-vietre dini) faptele ce urmezrá, pentru a se scrină dată cui voră trebui se fie imputate. Alegerile delegaților l a fostă întocmai după programă, adică: teze personale, desemnate mai dinainte de guvernű seb comitatul lui, au fostă trecute în procesele verbale, redigiate după ordină. Alegeri legale, cu păzirea procedurei stabilite de legea eilectorale, n'a fostă la nici uă comuna din județă. La comunele acelea, pe unde sateliții au fostă siliți a permite se se facă alegeri spre a masca scamatoriile lori, au solută a strimta voința alegeronloră mai nainte de despoierea scrutinului. Ca modelă vomă aduce pe comuna Leova, unde sateliții puseră lingă urnă ună boroaoi) și iibenă alegetorilor( cu tonulă celu mai obrastuce: „cine este pentru candidații guvernului se puie buletinulă în urnă, era cide este contra se’le puia în borcane.“ Remâne ca țara, ca iubitulă nostru suverană, se analiseze moralitatea acestui model de alegeri. Se vină la alegerile pe colegii. Alegerea colegiuluu IA it. Acesta alegere, ta care participa și d. prefectü ca mare proprietare, s'a facute cu vote pe ișcm, aretândă fie care ie a scrnsă pe buletinulă séb; alesulă acestui colegiu este d. Car.bet Giolacu, ală treilea francmason și supușii rusescu, căci părintele d-sele, d. Emanoil Ciolacu, este și astă-zi supusulă acelu protecțiune, trăiesce la Rusia unde are și proprietăți imobiliare; după legi dura, d. Carabet, care ma dobéndite împământenirea, avea altă protecțiune decâtă a părintelui seu, și intrebume pe onorabilele d. Carabet cerutu-a d-sea împământenirea prin canalulă legală ? nu, apoi déca n’a cerut’o, cumă acutezată a profita de dreptule politică Intr’uă țară, care nu este a sea? — Scimă că d-sea s’a ferită de protecțiunea Rusiei intrună procesă de avere cu d-na Olga Entos și ca insistată a demonstra că este supusă română pe probe, că ară figura în arhondologia țârei cu rangulű de serbare, data de caimacamidu Vogoridi, dérit pentru care servnciă? nu scimă !ală II-lea, că în mai multe ocasiunia eșită din Romani, cu pasportă românesc») și ală IlI-lea, că este trecută în roluri ca Română, plătindă contribuțiunea personală, déra tóte aceste probe nu suntă îndestulătate pentru apararia naționalității in facia cu legea de indigenată, care a fostă atunci învigare; acela literă X din regulamentă séu art. 16 din noulă codice civilă. Prin urmare asceptămă ai nerăbdare a vedea deca majoritatea viitorei Camere va fi la înălțimea misiunei ei, déca va fi ea sentinela fidelă a sanctuarului drepturilorü românesci, senună instrumentă în mănele fără-de-lege ale crestoriloră ei, lăsândă deschisă străinilori parta santuarului politică ală Româniloră. Trebuie se cunosca onorabila majoritate că ’D acestă județă suntă mulți supuși rusescî tn totă acelă-așî condițiunî ca și d. Carabelă și, déca va admite pe d-s>a, va stabili ună precedinte funestățârei, cari toți acești proprietari în Romănia nu voră avea de câtă se profite de cea d’ântéie venire la putere a guvernului cu care ară fi ei în mai strânse legături, dupe cumă făcu și di. Carabet aubă guvernulă actuală, spre a se înscri in listele, alegerii prin d-nli primari și atunci voui d’ aveauă represintațiune naționale compusă numai de supuși străini. Trebuie asemenea se mai cunosc i onorabila majoritate d), pân e - venirea d-lui Cogiluteéau, d. Carabel na fostă Înscrisă în listele alegetorilor ă, d’acei a se puse mire de locă deßâna fostO contestată laampă de cri în drepte, căci, déca guvernulö actuală a găsită mijlócele ca proprietatea mare se alegă una supusă contra voințeĭ ci și âncă fără se proteste, neapărată va fi găsită și p’acele <i*a nu se pute protesta înscrierea de focii. Alegerea colegiului alü II-lea. Cu tote machinațiunile nerușinate ale guvernului și ale pușcăriașilor!, autoritațîa face totuii spre a reuși, ânsă acestă colegiu, presinta mari șanse pentru partita liberală. Pené în sera ajunului flilei de alegere, majoritatea a fostă pentru d- Alesandru Zencianu, acela care a apelat chestiunea Cahulului în fosta Cameră, deja tn timpulü nopții. Poliția pusă — precumă soiți — la ordinul comitatului, făcu a se schimba fada lucrurilor și, din cuprinsulă urmitorei telegrame, adresată suveranului de mănumeră de alegători, ve veți convinge despre miracele de reeșită ale guvernului. „Pre înălțate Dómne, sub-scrișii alegători ai colegiului ală Il-lea amenințați de agenții guvernului in casă, déca ama participa la vote, amü remasă prin casele nóstre fără a usa de celu mai șarm din drepturile vastre politicce. Leonida Sterea, advocată publică și membru al comitetului de alegeri, înstituiți de guvernă în acestă orașiă, percând acéia disposiți noile alegetorilori) și convingându-se că candidatură propusă de elă nu va reeși, adună astă nopte cu poliția ca 150 locuitori la casa sea și astă dî diminața veci tn fruntea loru pe la casele vóstre, amenințându-ne“. „Acestă actă imorală deconcertându-ne, din causă că insușî agențiî guvernului stad,jute, să supunemă respectuoși M. V., sfâșiați de durere că suntemu sub ună regiune de apăsare, în care, cu tóta protecțiunea lsgilor, nu putemu usa liberi de dreptură politică culămat «cru din tóte drepturile omului“. Etă domnule redactoro cumă a reușită guvernulă la acestă colegiu; röte va afirma că alegerea S’a făcută cu liniște, acesta nu era aci anevoie, căci chiară unii di n domnii algetoriî, cari mai nainte scenei cu locuitorii făceau oposițiune candidatului guvernului. In urmă votată pentru elă I, după uă telegramă adresată unuia dintre ei de d. Cogâlnicanu, ală căruia conținută este: „Complăndă ca totă deuna pe concursule d-vóstre, înțelegeți-vă cu prefectură“ și altu-le in urmarea unui sgomotă respândită, că li se voră pentena barbele în casulă unui votă contrariă. Alegerea colegiului ala III-a Alegerea acestui colegii, în care participa și d. Leonid Sterea, ca avocată,a fostă forte liniștită, cu singura diferință că are care numere de alegători s-au obținută a lua parte la votă, din causa fricii unui ore care sgomotă că, la celü d’ântéie cuvenie ce le - ar eși din gură in sala alegerii, voră sfătuțî și arestați ca tulburători, și cea a ce ’î făcea secredă mai multă acestui sgomotă era calitatea d-lui Sterea de membru ală comitatului, căruia era întracesă momentă tote a ordine și care caterisise și disciplinase pe alegetorii despre tată ce aveau ei de facutű; deja credemă că onora majoritate a camerei nu va invalida acesta alegere, pentru asemenea motive de frică, afară numai decă nu aru scandalisa-o primirea acestui represintante, pentru că adică a fostă condemnată de doue ori la inchisóre de curtea d’apelă din Iași, pentru fapte imorale, și déca nu i s’ară părea și ilegală falsificarea listei acestui colegiu, în care s’a înscrisă toți d-niî arendași din județQ cu vină »5 doi mai nainte de alegere. Alegerea colegiului alu IV-lea. Alegerea acestui colegiu, ală glotelor, nici ca lasă ceva de doritoră; ordinea cu care ca s’a făcută a fi aprinsă chiară pe cel mai nempăcațî inamici ai guvernului, ba mai multă âncă: i-a silită a’lu lăuda, și nu adeveri ar putea să fiă modele în lóta țara, eca procedeul!). Alegătorii, concentrați prinn oipețe în ajunul alegerii, erai înconjurați de poliția și de geodarmerfă. A doua zii, concentrândui lângă primăria, tea calcă vorbit de ciomege, dăcă o’are și candidatură părintescului guvernu. APoîbfră păziți in jură de poliție și de jandarmerie, ca nu cumü-va se sa apropie vrmă roșă spre a’i speria. După acea la veni onor. d. Sterea, care nu este roșu și le făcură surtă cuvântare despre minunele guuvernului și cualitățiie candidatului; d. polifață neapărată nu desaproba pe vorbitoră, nu cată oaienii s’aă luminată în arătă ticită flă care, suplă prefer tu ducăndu-șî delegații din plasa seaipănă la ușa primăriei, după deschiderea colegiului, acolo întră unulu căte unulă, lua de la biurcă bărbuța și mergea la cămăși unde erau douî scriitori pregătiți, mari( scrieri) fără se ascepte a mai fi rugați numele candidatuljui guvernului, iar a li se spune de ceî îndreptă; inuiî din delegați, luând hărții, se cam scarpinaă în capă dére biuroulă ie C0 stai pe gânduri, dute colo, draguța racă,e‘țî scrie... lasă că așa se face lucrulă cu liniște. Fericed-așa guvernă, care se bucură dută la încredere și este atătă de bine servită. Fericiți deputații aleși cu atâta încredere, în cătă fără se fiă numele loră pronunțată de delegați erau ca prin miracolă înțelese de scriitori și scrise pe bilete. Ferice și de națiunea în care predomină atâta spiritu de ordine și de bună înțelegere.!! Ve rogă, d-le redactori, binevoiți a da ospitalitate acestei dări de somn instimabilulă dv. dramă, primindă asecutarea recunoasiunții mele. Arbore. și de nobila temeritate și ’ncredere a unei junețe setose d’a se redica, împreună cu națiunea din care face parte, alături cu națiunile cele mai puterice prin civilisațiune și cultură. Fiă ca aceste nobile speranțe se se înplinescă și ca junii instituitori ai societății Romanismulu, călindu-se în încercările aniloru, se nu pârtă nimicit din căldurosul ă lora avente, căci numai asta felulă părticică din cerințile intitulării ROMÂNISMULUI se voră pute împlini. Fiă ca acestă nume, ca și ună pală magnetică, se adune în jurulă său multe anime, multe spirite și brave, singure capabile d’a justifica uă intitulare atâtă de măreță, cumă este ROMÂNISMULUI Societatea ROMANISMULUI-lui redactore edu pliariului ROMANULU. No. 9. Domnule redactore, Avende firma credință că d-vóstra faptpțî convinși de utilitatea oricărei societăți cu scopă instructivă și mai cu deosebire literare și, fâcându-ne cunoscută cu acestí ocasiune înființarea acestei societăți, ținemă de datoria nóstru a ve ruga, în numele seă, se bine-voiți a da locă în colónele stimabile lui țsiamă, ce d-vóstră redigețî, statuteloră din cari avemi onóre a ve anesa câte două e semplare. Priimițî, vĕ rugămă, d-le redactare, asecutarea distinsei nóstre considerațiuni. Președinte I. A. BRATESCU. Secretară G. Dem. Theodorescu. Bucuresci, 28 Aprile 1869. Décà intitularea vreunei societăți sau instituțiunea presupusă vr’uă dată cerințe d’uă măsire necalculabile, intențiuni mărețe, patriotic# și d’uă jună ardere, apoi de securit acea intitulare este ROMANISMULU. Astfelűuă societate, ale cărei statute le publicamü aci, a fostă botezată în cântarea imnului, pe care să intona nesce âaime pline de speranță în mărirea destinăriloră Romănismului, STATUTELE SOCIETĂȚII »ROMÂNISMUL»“ CAPITOLULUI Despre Societate Art. I. Se constituie un Bucuresci uă societate sub numele de „ROMANISMULU.” Art. II. Scopul societății este susținerea și Înflorirea Românismului. Art. III. Meritele pentru ajungerea scopului societății sunt: : a) . întruniri, b) . Conversațiuni, c) . Lecture și disertațiuni. d) . Adunare de literatura popularis c.1. Art. IV. Societatea, dispunândă da fonduri, va trămite din stiinlă stă , in părțile locuite de Români, membrii însărcinați pentru realisarea celorămise în art. III. CAPITOLUL VII Despre membrii Art. V. Totă Romăoană pate deveni membru al Societății. Art. VI. Membrii societăți antü : a) . Activi, b) . Onorifici, c) . Corespondențî. Membrii activi sunt aceia cari participă directü la adunările societății și a orîta lucrare și sarcini a ei; . . ...... Membrii onorifici, cărora societatea le confere acesta titlu, In urma simtțialoră rscunoscute de ea, și Corespondinți, cari țitră corespondințA ID interesulă societații. Art. VIT Veră-ce persona voiesce a face parte din societate, trebuie se fiă propusă «0- mRetulu» de unule din membrii. Admisiunea sea se face in adunarea societății prin majoritatea absolută de voturi a« rmmbri’oră presintî. CAPITOLULU III Despre fonduri Art. VIII. Fondurile societății constau: a) Dio tasele respinse de membrii societății , b) Din diverse dlonuri, pe vară incurge in casa societății din buna voință a amidlor Românismului. Art. IX. Tasa ordinară a fiecărui membru este de lel doue-deci și patru (24) pe ană, respunsă nn rate lunare sau trimestriile. Art. X- Președinților de onore, vics-președinților de onore și membriloru de onore le ramâne facultatea de a contribui la fondurile societății cu cotale dictezie*triotismulă. CAPITOLULU IV Despre ședințe Art. XI. Biblioteca, jurnalele, cabinetul de lectură, ședințele comitetului sale societ,iî se vor ține in localulu ei. Art. XII. Președintele convoci adunarea societății la fiă care jumătate de lună. La