Romanulu, septembrie 1869 (Anul 13)
1869-09-19
ANULU ALU TREISPREZECELEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lei n. Lei pe anü.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șese luni « « 24 « 29 Pe trei luni« « 12 « 15 Pe uă lună « « 5 « 6 Unu esemplari 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust Articîele trimise și nepublicate se soni arde. — Redactorii resptindătorii EUGENII CARABA. ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. ■ VINERI, 19 SEPTEMBRE 1869. LUMIMÉZAJE ȘI VA FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa In Bucuresci, la administrațiunea pianului. In districte la corespondințiîjiakului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5. -A. NUN <pIU KILE Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiuni și reclame, linia.. 2 lei noul DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciuli privați ale Monitorului.) CONSTANTINOPOLE, 28 Septembre. — Se asigură, din bună sorginte, că diferindulii turco-egiptiani , grafie mediațiunii Patrilerii europene, este o cale de a se termina. Nu mai remâne de câți un singuru puncte, care nu va crea nici uă dificultate. PARIS, 28 Septembre. Niarele guvernamentale nici că nuvela cesiunii marelui ducat de Baden cu Confederațiunea de Nord este neîntemeiată și că guvernulu imperiale n'a trimisi nici uă notă în acesta privință nici la Berlin nici la Carlsruhe. Bucurescî, l Răpciune. Făcurămă cunoscută mai deunădi că guvernulu din Bucurescu voiesce, cu ori se pretă, se seijică și se se creajcă, în țară și în totă Europa, că este acisă partită, care lucreză pentru uă revoluțiune și chiară pentru resturnarea tronului. Cititorii nostrii vedură că ministeriul merse pernada țerei și lumei acestă scrie în modă oficiale. Scopul lui déri! a fostă d’a declara oficiale: că România nu este liniștită în întrulă iei, că este încă atâtă de turburată, găunoșită, încâtă se conspiră chiară contra tronului. Faptulă este, din tote puntele de vedere, de cea mai mare gravitate, și nu numai nu trebuie uitată una singură momentă, deșa fiacare Română este datorit să le studieze și se cugete multă și bine asupra lui, asupra scopurilor ce elă descopere că urmăresce guvernul, și asupra consecințeloră ce póte ave, de nu vomă înțelege și nu vomă veghia cu toții. Consecințe cu scopul ă ce urmăresce, guvernulü publică astăzi, prin folosea oficiasă, nă scrie identică cu cea publicată în Monitoru, și totă atâtă de frumosă și veridică. Eoă cumă vorbesce astăzi guvernulă: „Eră ce mai găsimu în privința demagogilori noștrii. In „Gazeta de Colonia,, (Kölnische Zeitung,) d'ari respândiți și cu multă greutate, întruă corespondință a sea din Paris: „Afiama din sorginte secară, că I. Brătianu lucreza aci de mai multă timp, cu câțiva din aderenții săi politici pentru uă schimbare de dinastia in România. Și în adeveri, Brătianu a lăsați pe fratele sei Dimitrie ca uni feli de agentă permanentă la Paris, și acesta lucreza din tote puterile sale, spre a dobândi pentru fostuli președinte aii consiliului dă audientă la Imperaturi, în care Brătianu ar ave de gândit se la angajamentele cele mai positive în causa francesă, celi puțini audiența s’a ceruți sub acești cuvenți. Astăzi ânse se pote adăuga că, lăsândi la uă parte că Napoleon III nu se va înțelege așta de lesne la uă asemenea combinație, antipatia sea contra lui Brătianu e așa de mare, în câtu tate încercările platitului Roșu la Paris se potă privi de pe acumă ca nereușite „Nimeni.... se nu cuteze măcari a bănui pre femeia lui Cesare".... „Atâti d-nuli Dimitrie câtu și d-nuli I. Brătianu, ni se țficea acumi câtă va vreme, sunti ori mai patriot!, cei mai sinceri dinastiei și tronului, și, dacă ai comisi atâtea erori politice, apoi causa e d-nu C. A. Rosetti, care toți d’auna nu face de câtu se încurce lucrurile și... și bietuli Brătianu este una dubă ală blândeții... uă, sinceritate, esemplară... uri patriotă de imitatul... „Ne ami toți gândiți, ne-ami toțu socotiți și ai foști minute cându a trebuiț se zficemu și noi. D-nnu Brătianu aă căzutu prada aventurieră d-lui C. A. Rosetti. “ „Ce vomi elice acumi cândi, vedemu pe acești duoi Brătieni CUTREERAND Europa și umblândi după ajutorulö influenții străine, pentru noui resturnări sai, după cumi zice „gazeta de Colonia, “ „pentru uă schimbare de dinastiă în Româniai?“... „Cu ce veți mai acoperi masca patrioților și multă — liberaliloru Brătieni, voi cari, de câte ori ne întâlniți, nu încetări a ne spune, bătându-ve cu mânere în pepti, că puteți garanta pentru sinceritatea și patriotismulu Brătienilori!?... „Ce diferință veri pute găsi voi între uni Rosetti și uni Brătianu!?... „Care e prada și care e prădătorului?.... „Prada acumi nu e nici d-nuli C. A. Rosetti, nici d-niî Brătieniî, și sciți cine?...! Voi, cari v’ațî Încrezuți orbesce In uni omi ca d-nuli I. Brătianu, ce v’a aretali numai facia cea schimbatóre, déri care va ascunsi toti d’a una anima, acésta din urmă fiind dată se o cunoscu numai d. C. A. Rosetti, și cu câtî va favoriți aî acestui patroni an vostru!... „D-nuli C. A. Rosetti umblă după resturnări... d-nii Brătieni umblă după resturnări, primură înăuntru, CEIALȚI DOUÎ IN AFARA!... „Eră diferință....“ Guvernulu scie forte bine, cumă sem cei mai mulți Români din țară, că d. Ion Brătianu nu s’a mișcată de la locuința sea de lângă Pitescu. t Oară scie că d. Dumitru Brătianu S’află și densulă acumă la locuința fratelui su și pe la moșiele séle din acelă județă. Și cu tote aceste publică că ambii Brătianu, „cutreieră Europa,“ că „amândouî îmblă în afară după resturnărî“. Câtă de mare coră trebuie se fiă interesulă guvernului d’a acredita scirea că se doresce în țeră uă resturnare, și încă că se și lucreză la uă resturnare, cândă acelă interesă îlă orbesce pen’a lă face se cutere a spune că Bratianu cutreieră Europa, pe cândă toți scă aci că unulă nu s’a mișcată de la locuința sea de lângă Pitescî și că și celălaltă s’află la moșiele séle din Argeșit și Muscelul Am clisă și repetimă — deși toți sciă — că nimică nu slăbesce uă țară, în întru și ’n afară, în creditul ănei materiale și morale, ca temerea unei revoluțiuni, fiă chiară a unei rescule. Guvernulü actuale respândesce aceste solri nu numai în modă oficiasă, derit ancă și oficiale. Pentru ce deru lucreză elă face din buriali Centoni erouli unei istoriare galante, și capitanulă Pilowitz adause, zîmbindi în mustate că semnele de familiaritate, acordate d’uă femeie frumușică unui omi neprimejdioșit, erainesce favori cari nu se puteai invidia nici chiari dori. Pe când i amicii lori trăgeau aceste drepte conchideri, don Alvise și miss Lovel se preamblai impreună supț umbrele singuratece ale gradinei botanice. — Trebuie se me găsesc forte ridicoli, «ficea Centoni, n’am Înțeleși nici uă dată acea a ce Francesio nu mesei a face curte uneî femei. Frumusetia dumitale te espune a sei mai mulți de câtu mine asupra acestui subiecți. Fă’mî îndatorirea d’a mi spune cumi faci cei lati bărbați. — După câtu mica’mî memorie, disc Martha, îmi permite d’a judeca, metoda întrebuințată în genere mi se pare că este acesta: după ce acești domni ne-ai dați a mi alege că le plăcemu, nu ma’ ai de câți uă dorință, acea a d’a ne face se scimi câți ne onoră preferința lori. Pentru ca se nu putemi da de protest,fi dorința meseriei lorii, eî ne repetă toti ce ai disiî mai de spiriti în viéta lori; tóte faptele lori strălucite, ne le povestesci , și Dumneaei sei« de ce se laudă, cândi inteliginta loru nu este la mărimea dorinței lori d’a plăcea ! Prin acești mijjloci ei își pregătesci uă retragere onorabile, în casi de neisbendă- Este clară că, dacă inima nostra nu se supune, este că eu suntemi în stare d’a-î aprețjui, spre a slăbi Statură română încreditală lui morale și materiale? E că întrebarea pe care este datorit se și-o facă ori ce Romănă. Se ne aduce să âncă aminte că guvernulu a pusă întruă di pe aginții poliției se stinge: — închideți prăvăliele! — Se nu uitămă că acestă faptă a fostă atâtă de constatată, încâtă însușî guvernul nu e va mai putută nega șia clisă că „s’a făcută din erore“. Se ne aducemă aminte ca publicată prin Monitori, și prin depește telegrafice în totă Europa, că s-a prinsă uă omă „pe cândă pândia ca se ucidă pe ministrulă din întru,“ și că omulu a fostă prinsă pe cândă doi mia. Că s’a obstită îndată prin Monitorii și prin telegrame că atentatulă era politică, ca atentatorul ă a mărturită, că complicii lui suntă arestați și se face instrucțiunea. Foile oficiase publicară că atentatulă s’a urciită d’uă partită politică, că s’aă adusă în Bucurescî trei mii de Maltesî și s’aă descoperită depunerea la fină comerciante a trei mii galbeni, ca plată pentru asasinată. Se nu aitămă că ensușî d. ministru din întru a spusă c’ună comitată, din partita din care facemă și noi parte, s’a întrunită, mórtea ministrului s’a pusă chiară la votă, și numai doi. Ion Brătianu și Simeon Mihălescu aă votată contra. Se nu nitămă c’uă națiune, in care s’află uă partită, care precede la asasinaturî, este privită în totă lumea ca un națiune cangrenată, pe jumătate mortă, și vomă înțelege, din ce în ce mai bine, ce scopuri urmăresce guvernulu actuale, respândindu elă ânsuși, și ’n modă oficiale, asemene infame și periculose calomnii. Foia de predilegere a guvernului ne spuse din nuoă, mai alaltă ieri, că Austro-Ungaria este buna și credinciosă familă a gîntei române. Austria,jicea în luna trecută uă corespondință din Viena, publicată în diabiulă francesc La Patrie, nu numai eva voită nici uă dată a cotropi Principatele, deru âncă le a refusatu, ori de câte ori i s’a făcută propunerea sale ié. Gea cugetată totă dauna Austro-Ungaria despre gintea română, ne a spusu-o chiară alaltă ieri d. Papiu Ilarian, amintindu-ne suferințele și persecutările lui Șincai, actele oficiale, cari cereau ca opusă lui Șincai se fiă dată focului și autorele spânduratorii. Ne a spusu-o, puindu-ne nainte vechia iei cugetare, formulată în următorea sentință: „Se se stérpesca gintea Valachiloră“. Ne a spusu-o spendurătorile, uciderile și sângele română, cu care Austro-Ungaria a săturată pământulu Ardelului ș’ală Banatului. Ne a spusu-o sfeșiarea Moldovei prin răpirea Bucovinei. Ne a spusu-o opunerea stăruitore ș’oficiale a Austriei la unirea Principateloră și la suirea pe Trenă a lui Carol I. Ne am spusu-o și ne o spună calomniele, ce de trei anî ea respândesce asupra României, și stăruința ce pune d’a ne opri se ne organisămă milițiele și se ne armămă. Ne aă spusu-o și ne o spună țipetele de durere ale Romănilor, de peste Carpațî, reduși în stare de sclaviă și persecutați pene și ’n limba loră. Și cu tote aceste alaltăieri chiară presa oficiósá a guvernului ne spune în două colóne c’Austria nă voiesce, uă dată cu capulă, a anesa principatele și că densa a fostă și este amica Romăniloră și chiară a principelui Carol I de Hohenzollern! Foia guvernului ne spune între altele că nu mulțimea clarielară austro -maghiare, cari ne atacă și ne calomnieza necontenită, reprecati suntu, și a adeveri cumi m’aș putea crede vr’uă dată demni de d-ta, déca nu mai vede altifeli de cumi sunti? Însă în acea a ce nu mesei d-ta transformarea mea, este un causă divină pe care o uiți. — Care? Întrebă Martha zimbindi. — Amoruli mei pentru d-ta. — Da, iubite Alvise, amoruli a făcuți din d-ta uni alti omi, și n’așî fi de loci femeie, déca n’așî sei acésta. Vorbindi astfeli, Martha se rezima cu mai multă iubire pe braciuli luî Centoni. — Eî bine zjise éli, óre n'ar fi acesta momentulu d’a rosti cuvântuli care m’ar face atăti de fericiți ? Vețiî aceste plante rare, aceste frumóse flori Întrunite de pe tóte punturile globului? Iei de marturî aceste ființe mute și incántálore, că voți lua de socie pe miss Martha Lovel, deci voiesce se me priméscu de bărbați. Martha plecă capuli și respunse încetiși ori Primesci. Apoi întinse mănă spre uă grupă de arburet de surate. In momentuli d’a rupe să rămurică, ca s’opri, citindi p’uă etichetă cu venturi velenoși. Acestă grupă de plante esot’ce era acele din cari Indiana faci teribilele lori otrăvi. La câțiva pași mai departe, ea venu uă mimosă pudica, și cu tóte că nu era permisi visitatorilor a pune mâna pe plante, rupseră ramură, pe care Contem o ascunse în posunari. FOITA ROMANULUI. DOMNULU FACE TOTUL VIII. Termuli Zattere, d’a lunguli canalului Guidecca, este unul din locurile cele mai plăcute ale Vaneziei. Lumea cea bună nu demnezase se preumble acolo, preumblatornlü singuratici pate visa pe marginea lagunei, fără temere că va întalni să facă cunoscută. Cu tóte aceste căpitanuli Pilo •witz, revenindfi de la exercițiele de pe câmpuli lui Marte, trecu pe dinaintea țermului Zattere în fruntea companiei lui. Ele versu de departe pe miss Lovel răruimată pe braciuli lui Centoni. Însă obiceiuri la Venezia nu permite de loci unei fete a prims braciuli unui june; acesta este oăonore păstrată numai pentru logodnicii feteloru și pentru cavalerii servind ai demnilori. — Miss Lovel trebuia se scie aceasta. Insula Giardini este uni alti loci încântători, mai toți alăti de pustii ca și termuli Zattere. Abatele Gherbioi se ducea căte-uă dată la monastirea părințilori armeni, pentru a vorbi cu padre Stefano și cu padre Pasquale, despre călătoria lori la Olt-A vedhé Românulu de la 29, 30, 31 Augusta, 1, 2, 3, 4, 5, 8, 9, 10, 11, 19, 13, 14,15, 16 17, și 18 Septembre vnte. Acolo mergea întruă dimineta, și gondola lui trecea pe lângă insula Giardini, cândi, uităndu-se pe feréstru, oii recunoscu pe miss Lovel și pe Centoni, răchmațî de gratiela terasei, și privindu frumósa panoramă ce ’nfâciosiază bhciulu Esclavonilori,, palaturi ducale și domuri Salute. Printr’uni casi cu totuli straordinarii, comandorele Fiorelli, care nu ieșia nici uă dată din Ventzia, se lăsă conduce la sânta Eletravela de la Lido în «jitia Sagra. Mergând d’a lunguli micei insule Santa-Elena, care este uă proprietate particulariă, unde nu se intră fără permisiune, dări printre arbori uni june ș’uă femeie tamra, cari se preumblai la bracii. Marea depărtare iii opri d’a recunosce feciele lori: deri gondola cărei adusese era legală la scara țermului, și la cârma gondolei bâtrănuli Beppo’șî fuma Juléua. Tineri și bătrănî, bărbați și femei, totă lumea la Venezia iubesce flecăriele. Se flecăresce mulți despre vecini, déri numai pentru a petrece, și nici un rei nu face. Ambii misseî Lovel nu lipsiră d’așî comunica cugetările lori în privința celori trei întâlniri. Însă în momentulu d’a ’ncepe presupunerile și ponegririle, ei se opriră de respecți pentru caracterul i missei Lovel. După uă matură isaminare, ei deciseră c’nă persona atăți do cuminte era d’asupra oricărei bănuiele, și toți conveniră că ea ’și alesese pentru visitele iei uii minunați Cicerone. Ș’apoi realitatea mi permitea a se Din nefericire preocuparea prevedită d’a salva amorurilori proprii, deșteptă ne’ncrederea nóstra și ne 'ndemna se ne ferimi. Acesta metodă ari fi bună pate deoari pratica-o cu naivitate. Dorința d’a se ’nălța în ochii persónei pe care-o iubesc, este naturală și legitimă. Din partea unui omi simplu și modești , ca d-ta spre exemplu, ari fi oă probă de iubire d’a vorbi întruni modi avanlagiosi despre sine; asti-feli, iubite Alvise, décá me iubcscî, vorbesce’mî de bine de d-ta. — Me desperezî, respinse Centoni, simți cu amărăciunea ș i mistria și deșterturiesistințeî mele. Ce n’ași da pentru a ave se țî narezi una din acele fapte, cari iubescu imaginațiunea uneî femei ! Fare colpo , cumi s'cemi in limba italiană; faire impression, cumisiei Francesio , éca chiăia : ei Insă nu poți se minta, și me vedi siliți a’țî mărturi că ’n tata viéta mea n’am făcuți nici ceva de spiriti, nici uă faptă ’asemnată. — Câți pentru spiriti, reluă Martha, are cineva totidoana destuii, c’uă animă ca a dumitele, și’țî voiu cila In acésta privință uni proverbi olivntale, care mi se pare făcuți pentru d-ta. Uni poeți persani adjisi: „In deșierti spirituli alerga, dintruă singură săritură inima va merge toți deuna mai departe de câți densuli “ E că pentru ce întruă singură te-ai transformati. — A! Senorina, Iusse Centour, acuma începi a spera, căci mé crcizî mai buni de (Va urma). Paul de Musset, *+ \