Romanulu, ianuarie 1870 (Anul 14)
1870-01-24
ANULU ALU PATRU-SPRE VEDELEA VOESOE ȘI VEI PUTEA Levi. Leii. Pe anii.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 uâ lună « « 5 « 6 Unu esemplarü 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. austARTICLELE Trimise și Nepublicate SE VOR ARDE. — REDACTOR Responstor EuGENIU CARADA Admmistrațmnea ín Pasagmlű Boman, No. 1. — Bedaoținnea Strada Colțea, No 42. >|/ SAMBATA 24 IANTTARITT LÜMINEAZÄ-TE Șl VEI FI Pentru abonamente, anunțuri și reclame a se adresa In Bucuresci, în administratiunea Juriului. In districte la corespondințile Jiariului prin poștă. La Pans la D. Darras-Halles grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. anuntiubilb Linia de 30 litere.......^ Lan! Inserțiuni și reclame, linia.. 2 lei nou SERVICIUL TELEGRAFIC ALII ROMAHILl l. PETRESBURG, 3 Februarie. Diarulu de Petresburg desminte legătura ce s'a sistt ca resiste intre contractarea ultimului împrumutü alu Rusiei cu cestiunea Oriuntelui, avându în vedere concentrarea de trupe turcescî pe fruntaria montenegrină; acesta diar nu conchide că Pórta nu se va opune dorințelor tutorii puterilor, pentru menținerea păcei, provocând fi crisa. (Serviciulö privata ale Modorului.) VIENA, 2 Februaria. — spiarulä oficiala, ediția de sera, a publicata lista noului cabineta : Hasner, președinte ; Wagner, de resbelu ; Bankhaus, de agricultură ; Stroranger de instrucțiune publică. Cu balți ministri au rămasa. PARIS, 2 Februarie. — Mareșaluia Regnault a muritu. In corpula legislativa s’a discutata amendamentulu lui Grevy, prin care cere a se da Corpului legislativa dreptula d’a recurge la puterea armată pentru apărare. Grevy țiice: „Represintația națională se aibă puterea suverană d-a nu fi la discreția puterei executive.“ Ministrul a răspunsa că libertatea se pute fonda numai pe Încrederea tuturorpartitelor ; protestă contra posibilității unui conflict dintre puterile Statului și respinge amendamentul, ca inconstituționala, ca actu de neîncredere. Jules Favre a susținuta amendamentulu, ijstendu că,U regimuld actualü, Corpulu legislativa este la discreția unui singuru omu, amintindu pe două Decembre. Amendamentulu a căzuta cu 217 voturi contra și 43 pentru. MUNIH, 3 Februarie. — Hegele a refulate se primescu adresa Reichsratului, din causa atacurilor contra ministerului, lipsite de orice fundamenta. / hgl Bucuresci,Mt £ £ £* Alarma în privința unei situațiuni se dă, totüdeuna și pretutindine, de către presa anti-guvernamentale. Și acesta este în natura lucrurilorü. Presa guvernamentale scie ce face guvernule și ce cugetă a face. Avendu apoi cea mai deplină încredere în inteligința și patriotismulu guvernului, ea mare, nu póte avea nici oă temere în privința unei situațiuni, pe care ea o cărmuiesce. Cei carii se temu sunt: cei carii n’au încredere în guvernu, cei carii îlă credit incapabile d’a vede ș’a conjura periclele, cei carii vedu că el este cela care agravază situațiunea, o încurcă ș’o face adese periculosă, ș’acesta este firesce presa oposițiunii. La noi, de câtăva timpă chiară în acestă privință, lucrurile s’au întorsi pe dosit. Presa guvernamentale dă alarma; ea ne spune că Anibale este la porțile cetății, că suntemi încinși d’un cercu de conspirațiunî, de „coalițiuni monstruose“, ba încă ea merge pen’a striga că conspirațiunile se facu chiarü contra dinastiei. Ciudată, forte ciudată, și ’n adeveră că este timpă se ne îngrijimă, cu toții d’acestă ciudată situațiune. Și cumă se nu ne îngrijimă cândă presa guvernului se năpusti asupra tutorii ómenilor, cei mai însemnați din țară, între carii și d. Ion Ghica, și-i dechiară, nu numai de membrii ai unor „coalițiuni monstruose“ de műancă și de anti-dinastici? Cumă se nu ne îngrijimă, cândă veclurămă presa guvernului afirmândă că este cea mai deplină înțelegere între miniștrii, și apoi tote diamnele guvernamentale combătându-se între densele, și ce combatemi!... ce înjurături!... mai cu semă acele ce Presa adresă urnii diaristă bătrână, ce pân’aci trompetase guvernulă, ș’apoi Adunării Naționale și Informațiunilorul Dumă se nu ne îngrijimă, cândă vedurămă că Informațiunile profită de Ilina de Boboteza, cândă se deschidă cerurile, și ne spună că poporală suferă, pe cândă miniștrii spună capului statului că elă cântă și binecuvinteza? Cumă se nu ne îngrijimă, cândă însăși Informațiunile adică că financiele sunt ruinate, ca și Mitropolia, că n’avemă uă cameră, și mai puțină încă uă sistemă represintativă, că gheșefturile suntă la ordinea tjilei, că drepta se organisă și că vomă avea în curândă și titluri de nobilitate? Cumă se nu ne ’ngrijimă, cândă Pressa ne spune astâ glî: „Ministru Boerescu nu ș’a data demisiunea de florile mărului, nici de plictisela, ci provocata de datoria ce-i impunea calitatea sea de Romana și omn onesta, posițiunea sea de ministru devotat a țereî și dinastiei, pentru a face pe d’uă parte se Înceteze ne’nțelegerile ce esistau între unii din miniștrii, și intrigile pre ascunsü, ce se creau de cei cunoscuți măiestrii Intr’énsele, áru pe d’alta se rupă uă dată acele nodü gordiane și se pótá Înlesni posibilitatea d’a ajunge la omogeneitatea ministeriului.“ Dup’acesta Pressa amintesce cert irei cu Adunarea Națională, în urmă cu siariulă cu care noi nu vorbimă nici vădată, și în sfîrșită cu Informațiunile, și apoi închiăiă precumă sititeză: „Daci nu mai e de așteptata și este timpulu ca se vorbimu și noi totu cu aceaașî claritate a „Informațiuniloru Bucurescene,“ cari, de astă dată, lăsară se li se vârsă nu numai urechia, ci fața hitrega 1 „Intrunü articolu Intitulata D. Cogălnicenu trădători !!!.!?.? ?, plinu de intrerupțiunî și de semnele intrebăreî și ale esclamațiuneî, nu ne vorbesce de câta de trădătorulu d-lu Cogâlnicénu, și de d-nu Boerescu, séu și mai daru de trădatulu (! ?) d-lu Gogâlnicénu și de trădătorulu d-nulu Boerescu. „Ce iromâi ... ’șî au díiü cei ce cunoscu pre d-lu Cogâlnicénu, cându au citit a acestü articolu la „ Informațiunile Bucurescene.“ „Cogâlnicénu tradatoru ? Acésta este imposibile ! Acésta este de necrezuta și celu d’ânteiu, care saru grăbi a protesta cu mulții cuventű, arti trebui se fii d-la deputata Stevie Leonide, care, grația unora chartiere scrise de d-lu Boerescu, de altădată a avut fericirea ca, de câteva mile se se ocupe și de d-sea organele de publicitate, décá nu se ocupă procesele verbale ale Camerii. „Doru, de unde vine trădarea . „Din demisiunea d-lui Boerescu, ne respundü Informațiunile Bucurescene ! „Asta se fie are? Da, ne dicű Informațiunile Bucurescene, pentru că d, Boerescu are misiunea de a înscrie în lista trădătorilor și pe toți acei ce nu’î conving personalu ! „Ciudată mărturisire! Lecturi, bucurațive căci de astă dată dederâma peste cea-a ce cautame, âncă de acuma mai multe luni, puserămu mâna pe adeverii! „Ghiciți acuma causa demisiunea d-lui Boerescu, și ce amu Ințelesu noi, cându amujist că în ministeru erau neînțelegeri! Iu adeverit că pe ghicite remâne treba, căci forte greă este d’a se pute orienta cineva printre aceste sucituri, cotituri și contraziceri nemimerate. Se ne silima de ni se ghicima, se ne orientămă pe câtă ne va fi cu putință. D. Boerescu nu s’a retrasă de „florile mărului sau de plictiselá.“ Acesta o înțelegeam și să credemu pe cuvântu. Cumű énsa posițiunea sea de ministru devotată țârei și dinastiei, îl sili a demisiona? Eoă ce nu voiesce Pressa a ne-o spune lămurită ca se înțelegemă toți și se ne orientămă cu toții. Mai la vale !ne spune destulă de curatu că d. Cogâlnicenu este trădătorele și d. Boerescu celă trădată. Pre bine. Dem că nu spune ce trădări a făcută d. Cogâlnicénu, la cari n’a luată parte ceî lalți miniștri ? Și cine este d. Boerescu ca d. •gâlnicénu să se puie luntre și punte pentru a’lă trăda? Și décà trădarea nu este în privința d-lui Boerescu — și nici că póte fi — cumă Pressa Incarneza țara și dinastia în persona d-lui Boerescu? Se credă ea are că țara și dinastia se vor întări mai bine ? Se ne permită a ne îndoui de daruri ce ea presupune cară avea d. Boerescu d’a sei se se facă iubită, prin grațiele sale și prin multele și necontenitele sacrificii cea făcută pentru libertățile publice sau pentru mărirea și tăria națiunei române. Și deca d. Cogâlnicenu este dovedită de trâdătoru, cumă d. Boerescu, atâtă de dinastică — și cândă jhemă dinastică, înțelegemă inteliginte dinastică — se retrage de la ministeru și lasă lupusă în staulă? Aceste pentru prima parte a dechlarăriloră ce ne face astădî d. Boerescu prin Pressa. Se trecemă acumă la a doua parte: „S’a retrasă, ca se rupă uă dată acestă noda gordiana, și se potă înlesni posibilitatea d’a ajunge la omogenitatea ministeriului.“ Ce spune aci neobositură patriotă și totodeuna apărătoră ală libertățiloru publice, ș’acumă ca și ’n trecute, inteligintele apărătoră, susțiitoră și mtăritoră stâlpu ală tronului ? Ce felă ? Nu se putea ajunge la omogenitatea ministeriului, fără se retrage domnia-mea ? Nu se putea tăia sau deslega nodulă gordiana, pe câtă timpă domnia-sea era în ministeru? Déru cumă ? Déru pentru ce ? Nodulă gordiană era, după câte ne spune Pressa, d. Cogâlnicenu. Acesta ș’a dată demisiunea. Și chiarü décá n’ară fi voită se șî-o dea, îndată ce î-o cerea președintele cabinetului, căta se și-o dea. Pentru ce dera d. Boerescu, care declară că nu-i placă florile mărului și că nu se plictiseșee în ministeră, s’a retrasă, ca astă-felă, trăgândă cu piciorul, se cadă și trădătorele Cogâlnicenu ? Voiesce are se ne dea se ințelegemă că va reintra la formarea noului cabinet? Dérit atunci ce prestigiu va avea puterea esecutivă, căndă publiculă o va vedea făcând marafeturi, ca maimuțele cele dresate ? Ne aduceam aminte că la 1860 asta a făcută d. V. Boerescu. Ș’a dată demisiunea împreună cu toți ceilalți miniștrii. Mai multă ăncă, a provocată acea demisiune; bancă a și scrisu-o ânsuși, cu propria seamănă, totu precumă a scrisă acumă actulă dinastică, după domnia-sea; anti-dinastică, trădătură sau ineptă, după noi; și in urmă a reintrată îndată ’n cabinetu. Ințelegemă ca cineva se facă vădată uă greșială; déra ce este omulă care o face pentru a doua oră? Și cumă se va chiama d. Boerescu, căndă va reface aceaași manoperă, chiar după ce a văzută la ce capelă a condusă pe Vodă Cuza acele marafeturi de boerescu sau boeresci? Și ce mai însenmeza și acele cuvinte că „celă care cu multă cuvântă ar putea protesta contra acuzării de trădătoriă, ce se face d. Cogâlnicenu, ar fi, ar trebui se fiă d. Leonida Sterie care, grație unora chartiere, scrise de d. Boerescu, a avută fericirea se se ocupe de d-sea organele de publicitate?“ Trădarea, făcută de d. Cogălniceanu, se fiă are, după d. Boerescu, perderea, găsirea și publicarea acelora „hartiere“ ? Deja domnia-sea decilară că „hârtierele“ cu pricina suntă fórte dinastice și mai cu semă scrise și propuse la timpul priinciosă. Cumă déru tată d. Boerescu decilară că celă care publică faptele dumisele cete inteliginți, dinastice, comite uă trădare în privința domniei-sele ? „Ghiciți, $ice d. Boerescu pr . Pressa, ghiciți causa demisiunii d-lui Boerescu“ ? In adevĕru, nimene nu póte ghici ce aă făcută, ce facă și ce voră face cei carii n’aă uă busolă politică. Ceaa ce scimă ausă positivă este : Primo, că d. Boerescu compromisese dinastia și trebuia se cadă. Secundo, că d. Cogâlnicenu a cădută și trebuia se cadă, de vreme ce, de la Marte și pân’acumă, a trecută, împreună cu colegii săi, națiunea suptă bâtele uci(létorie și umilitorie ale bandelor, de es-pușcăriași, „și nu cândă poparele sunt june, —zice Oscar Mac-Carthy, vorbindă de furcile caudine — trebuescă a fi umilite; în casulă acesta ele trebuiescu stîrpite cu totulă, căci umilirea nu se uită.“ Ceilalți miniștrii se pare că se susțină încă și că voru îlbuti a compune ună nou cabinetu ; déra, chiara de va fi asta, ei voră merge din cădere în cădere, până ce voră cădea în prăpastia sau voră aduce uă catastrofă. Acestea te scimă, căci acesta este logica faptelor și ea este și remâne nestrămutată, chiară cândă se pune în contra ei cavalerulă Dumitru Ghica și marele dinastică și cavaleră V. Boerescu. Pressa stăruiesce mereu a dovedi că eu suntemü dinastici ca dânsa. E! Ș, cine vr’vă dată a negată acestă adeveră? Negreșită că nu noi. Ea stăruieșce din nou a dovedi că C. A. Rosetti este republicană, fiindă că astă-felă a scrisă ună d. Rasch, ce cjice ca cunoscută pe d. C. A. Rosetti la Paris, în casa renumitului A. Herzen. Ea ne mai spune că d. Rasch a scrisă acumă în Berlin că C. A. Rosetti „s’a făcută studiile de conspiratori ș’agitatore în scala superiore din Paris.“ Déri de ce voiesce dinastica Pressa se-I mai repetimă că nu cuvintele d-lui Rasch potă avea vouă valore, ci acele scrise și suptă-scrise de însuși C. A. Rosetti la 1866, și noi i le-amü amintite, și, fiindă că-i place, i te reamintimă, îndreptându-o din nou la cronica politică a primului No, ală Revistei Dunării. De ce voiesce dinastica Pressa se ne stiescă s’o întrebămă: ce-l pesă de principii repubublicani al lui C. A. Rosetti? Elă nu este ministru și nici că se oferă a fi; acesta a doveditu-o în tota viețatea politică. Ș’apoi, nu are d’ajunsă c’mă guvernă atâtă de inteliginte, atâtă de patriotă, atâtă de dulce și dreptă ca celă d’acumă, ca se câștige națiunea întragă și s’o atragă în giurulă scă, încâtă se latre ca cănii la lună spurcatulă, anti-dinasticulă și republicanulă C. A. Rosetti? Ce-i pesă dorü de dânsulă? De ce-să pune mereă nainte, ca uă putere, și merge âncă a lă pune ca uă spărțitóre chiară în facia dinastiei? In adeveră că nu mai înțelegem și suntemü gata a $ice și noi, din partea dinastiei: „Păzesce-mâ, Dómne, de amici, căci de inemici me voiă păzi ânsu-mi.“ Ni se trimite din Focșani, cerându-ni-se a se publica, următorea adresă către majoritatea alegétorilor a colegiului al IlI-lea din Brăila. Stimați cetățeni și alegotori. In numele libertății, ve felicitame pentru curagiula ce ați avuta de a esercita dreptura vostru in timpii de față, facându să triumfe principiula democratica cătră despotismul bâtei ce guverneza astăzi destinatele României. Trăiască constituțiuni a! traiesci România liberi ! Semnați: Costică Robescu, G. I. Vernescu, Nicolae Fiera, Alecu Sihleanu, Dimitrie Gheorghiu, Ion Gheorghiu, Ion Georgescu, Lascaru Zamfirescu, Tipeie, C. Sihleau, Tanase Teohari, Potop, I. Vasilescu, M. Luca, Enache Costescu, Cristache Luca, Panaite Stoenescu, V. lonescu, Zaharia Ionescu, P. Mărculeș n, A. D. Dimitriu, Anghel Toma, Cristea Solomon, Ene Belea, Iordache Câlcânu, C. Stoenescu, C. Mătăsaru, V. Josescu, G. Mironescu, C. Minciulescu, V. I. Ghindaru, Mărgărita Crăslău, Baștorescu, C. Dr. Pastia, N. Bone, P. Bene, Petrache Nicolau, Ghiță Nicolau, Costache Nicolau, Iancu Costescu, T. Barca, Dumitru Gheorghiu, T. Atanasiu, Ștefan Nicolau, A. Caliman, Ghiță Dragomiru, P. Dimitriu, C. Vasiliu, C. Sindulescu, C. Mărgăritescu, I. Trandafirescu, C. Babașu, Ion Alesandru, T. Teodorescu, Iconomu Triandafil Bene, I. Mărgăritescu, Alecu Bontesa, V. Calcaiu, Panait Ionescu, Neagu Soare, Stoian Rusen, Anton Stoian, Neagu Danu, Panait Iorga, Ion Martnea, P. Spânu, G. Calpaciu, Ion Cojocaru, G. Popescu, G Vasiliu, N. Petru, I. Georghiu, Costandin Ioan, Vasile Vereși, Hagi Mihali, Ghenoiu, C. Burghelescu, G. Simionescu, Q. Loghinescu.