Romanulu, mai 1870 (Anul 14)

1870-05-04

12, ROMANULUI MAIU 1870 uluî cuvinte ce toți seid că nu Sunt conforme cu faptele. D. Manolache Costachi silesce pe Capul Statului a spune Camerelorü: „Membrii cabinetului actuale, numiri din inițiativa Mea, Ca unii ce facă parte din finul ® minorității, neputându spera concursulă majorității, mi au cerutü d’a face unu apela la alegători, apelă la care Eu a fa e consimțită.“ Iérü bine c’a fi cerută a face numai unii apelă, eră nu doué și trei, pene ce națiunea, dată pe brânci, se nu mai poată resiste. Dórii ce se facă miniștrii cu doua apeluri? Unulă singură este d’ajunsă, cândă listele sunt pe deplină falsificate, gendarmii supt arme și bandele electorale cu bâta la umbră ! Se revenimă énse la gestiune. Faptulă este conformă cu cuvintele ce domnii miniștrii au pasă în gura Capului Statului? Adevără este că miniștrii actuali erau din minoritatea Camerei? Dară, d. George Cantacuzino a fostă vice-președinte al Camerei și ministru în cabinetul Dumitru Ghica. Dară domnii C. Grâdiștanu și A. Lahovary au votată, mai cu sumă în prima sesiune, au votată în tote cestiunile cele seriose cu majoritatea Camerei. Aceste sunt fapte cunoscute de tota națiunea și ’nregistrate în procesele verbale. Ceva $ce dură națiunea, cândă va vede că miniștrii au silită pe Capul Statului se spuie cea-a ce nu este conformă cu faptele și cu procesele verbale ? Și’n cea-a ce privesce dreptulă, ce dă Constituțiunea Capului Statului, d’a numi pe miniștrii și, în casă de conflictă între ei și Camere, d’a face apelă la națiune, acestă dreptă ore nu are ceva pe densulă, într'énsula și pe lângă densulă? Póte ore Capulă Statului se chiăme la guvernă pe cine i-ară plăce? Séu, ca se simă mai bine înțeleși într’acésta costume, atâtă de delicată, bine este pentru Capulă unul Stată și pentruă națiune ca elă se chiăme la putere pe cine i-ară place, era nu pe celă ce situațiunea ș opiniunea publică îî desemnă? La căderea ministeriuluĭ trecută (jÎiatulă oficiosă rjicea c’acumă Cagulă Statului a intrată în dreptul ă săă, ș’a lui va fi răspunderea în facia imțiunii, de va alege bine scurta. Noi amă protestată atunci ș’amă arătată că nu este bine ca foia oficiosä se puie astăfelă în respundere d'a dreptul ă pe Capulă Statului. Amă protestată, căci, deși constituțiunile acordă acestă dreptă Capului Statului, elă case nu este ună dreptă necercuită, nu póte elă se numescu miniștrii, nu este bine pencescă și obrajii d-tele se v> sUijescă ! Faci rec ! Déce este pretutindeni de ce se plângi, este pretutindeni și de ce se ri$ uite ... aceste sa one, este lumea nimică. Doué <jeci de umeoi saü uă milă, totü una este ! Vițiule și virtutea nu inventeza mai mulții decâtă cărțile, teatrurile și modele. Romanii, comedie sau polărie, tóte nu suntă de câte nesce ecouri cari vinü mai mulții sau mai puținii de departe. Nu faci vii pași in Biblie fără se te’Dlesnescî cu viiturile nóstre de astă^î! Cu toții progresulu civilisațiunii nóstre, mamă inventată cea mai mici faptă bună, și nici cea mai mică turpitudine. Procesele nóstre la curtea cu jurați și diferitele piftii iurî ce dămii au trecută prin secte. Ore fralucidulu nu dale zi de Iube! și Cain Vică, mi se pare. Ruinese titluri de vechie nobleță. Pére m’ama apucată de Hosofalu c’uă jună felă. Uite, iubită domn’șoiră, privesce pe mătușa durai Fale In acesta momentu : gură rlijetóre, ochî rlijetori, vorbă rlijetóre. Minunata d-nă Dil- Uris". Cunosc acea domnă către care s’adres cu atâta dulcetă? tru densulu și pentru națiune se numescu pe cine’l place, ci numai pe cel carii, precumă mai diferămă, opiniunea publică și situațiunea politică îl desemnă alegerii sale. Prin acestă modă Capulă Statului scapă de respunderea personale și este totăd’uă dată ferită de greșiala cea mare, ce ară pute face o legendă rău. Constituțiunile dă dată dreptulă Capilară Sfaturiloră d’a numi pe miniștri, tocmai pentru a’î scăpa de periciulă unei greșeli personale și pentru a’î pune în posițiune d’a eși din situațiunile cele grele. Se ne esplicămă. Națiunea alege deputații iei supt uă impresiune órecare. Acea impresiune trece , situațiunea se schimbă și națiunea vede c’aleșiî iei d’acumă ună cin, séu duói, sau trei, nu maî respundă cu ideiele, cu credințele și cu trebuințele iei de astădî. Ce face ea în acestă casă? Manifestă a iei voință prin întruniri publice, prin ^iarie și prin minoritățile Camerelor. Capulă Statului ascultă și mesură necontenită cu termometrulă politică intensitatea voinței naționale. Ele ascultă asemene și urmăresce pe deputații din minoritățile Camerelor, carii se manifestă susțiind ideiele domnitoaie, carii, represintândă voința majorității națiunii, ea îl cunosce, îî adoptă și ’i indică astăfelă alegerii Capului Statului care ’î chiamă și le acordă dreptul d’a disolve Camerele ș’a face apelă la națiune. Astă-felă Capulă Statului scapă de respundere, căci nu elă, ci opiniunea publică ’ia desemnat p’acei bărbați politici, și scapă și situațiunea, deschizându astă-felă supapa d’asecurare, înlesnindă națiune! calea legale d’a pune în lucrare dorințele sale. Miniștrii actuali fostați astfeli desemnați Capului Statului? Făcutu-m’aă eî cunoscuți națiunii prin susținerea unei ideie, a unei trebuințe, făcută în timpă de câțiva ani ca avocați, ca scriitori, ca deputați ? Nu voimă a aduce cea mai mică atingere juniloră cetâțiani, cari înconjură astăzil pe d. Manolache Costachi. Suntemă din contra dispuși a priimi că eî suntă înzestrați cu mari și felurite calități. Intrebămă însă, cândă acești onorabili juni s’aă făcută cunoscuți națiunii, susținendu dorințele ieî, voința ieî, trebuințele iei, ca avocați, ca scriitori, ca oratori în întrunirile publice sau ca deputați în Cameră sau în Senată ? Și, fiindă că respunsulă ce ni se pote da este că ei n’am avută âncă timpulu sau ocasiunea d’a fi astă-felă desemnați Capului Statului, întrebămă pe d. Manolache Costache, cu ce scapă a pusă pe Capulă Sfatului se țlică — Do loca , vecina dumitale de la mésa, mi ae parc. — Dauă domna Chef debois, uă diniara forte gentilă, cu tota că era d’uă slăbiciune din tare păstr6ză frumóse remășițe. Bărbatul ei, acela mare domnü de colo, este unulü dintre cei d’ânleiü notari din Alencon. Deja bogațü prin moștenire, elu s’a mai Înavuțită prin n Rariate; acumă este retrasă din afaceri. — Acelă omușoră este Ciulă soră ? — Da, cumü Iți place ? — Forte gentilă și forte nesărată. Are mare nevoie d’a merge la Paris semvețe a saluta, a convorbi ș’a merge. — Acestü sune nesărate, reluă cu ironia d. Bernard, este la Paris de doui ani; elu a mâncată vr’uă sută de mii de franci In totu felule de nebunii; părinții lui l’aă lăsată atunci espusu câte-va luni regimelui usurariloru, etc., apoi i-au plătită deloriele și’lă aă luată supt supraveghiarea lor. Mi. [culă a devenită blândă ca une mele; acuma nu mai fumeza de câtă Dumineca, și „actualii miniștrii, numiți din inițiativa mea“ ? Ca ce scapă a dată Capului Statului sfatulă d’a compune cabinetul actuale, d’a întrebuința dreptulă seă, inițiativa mea, în contra reguliloră, în contra legiloră constituționale, și la silită se ia singură în facia națiunii respunderea pentru numirea acestui ministeriu? Cei carii aă auzită totă cea spusă în camere d. Iepureni, în timpă de zece ani, în privința credințeloră sele politice; cei carii l’aă audită suspinândă după timpii regulamentari; cei cari l’aă auzită (sucânde că este bine ca guvernele se chinuiască națiunea, s’o siluiascá în alegeri și se storca prin imposite ș’abuzuri, ca s’o descepte prin suferințe, aceia voră înțelege și scopul pentru care a lucrtă și lucreza astăfelă și, scopulă fiindă cunoscută, rămâne acum ca toți ómenii, cari ivoră libertatea, dreptatea și consolidarea statului română, se cugete, se se 'ntrunescá, se desbată, se otărescă și, stândă cu tărie pe dreptă și pe legalitate, se facă ca apele, ce amenință revărsare, se reintre în matca loră și să aducă recerea și rodirea cea naturale și bine-făcătorie. TELEGRAMA. Ploiesci, 15 Maia, 1870. Redacțiunei ROMANULUI. Arjî, treî Maiă, In memoria adunăreî de la Blașiă la 1848, poporulu ploiescenu o serbĕză: mare entusiasma! Președintele comitatului Radovitz. TELEGRAMA. Turnu-Măgurele, 14 Maia. 1870. Către d. ministru de interne. S'uă copie Șjiabulul ROMANULU. In doue rinduri succesive consătenii mei m’au alesă primară alu comunei Mândra. Ambele alegeri s’au casată pe nedreptă. La a treia alegere s’a Întrebuințată falsificare de bilete și chiară manopere fraudulose la depunerea biletelorö ta urnă, cu care modă a Întrunită majoritate de 9 voturi candidatură opusă mie. Depuindă protestală a 99 alegători, față cu trei consăteni. In mâna însuși prefectului acestui județă Teleorman, ș’a permisă a me amenința cu aprindere, iicendu’mi că acesti alegere, obținută prin falsificare, va fi confirmată. Articlulă 83, legea comunală, spune clară că la sate celui alese primară trebue se i sa arate titlurile în bieturile de votare. In ce me privesce, biletele au fostă astă iilă, pentru candidatura prolegială, din contra Resultatul alegerii a fostă votanți 166; că am avută 92 voturi; adversariulă nacă 161: 27 voturi Inus. Mare mistere! D-le ministru, credü că asemenea arbitrariuri nu le veți tolera, spre a se impune alegetorilor, prin fraudă voința administrațiunii, cereți lucrări, spre a vă convinge, căci prefectură evidinte nu ve va da adeverate informațiuni. Marin Dobrescu, CAROL I I, etc. Avendă în vedere decretele nóstre cu No. 723 și 724 din 1 Maiă curentă . Avendă Ia vedere art. 95 din constituțiune și art. 46 din legea electorale; Amă decretată și decretămă: Art. I. Colegiile electorale pentru corpurile legiuitore sunt convocate precumă urmeza: a) Colegiulă Iță pentru deputați. In ziua de 25 Maiă curentă, va alege pe deputatulă cerută de art. 62 din constituțiune ; b) Colegiulă ală Il-lea idem, Iariua de 27 Masă curentă, va alege pe deputatulă cerută de art. 62 din constituțiune; c) Colegiulă ală Ill-lea idem. In ziua de 29 Masă curentă, va alege pe deputații ceruți de art. 62 din constituțiune; d) In gilele de la 19 péné 2i Maiă cu rentă inclusivă, colegiulă ală IV-lea va alege pe delegații ceruți de art. 48 din legea electorale; c) Delegații aleși de colegiulă ală IV-lea sunt convocați în ziua de 31 Mai, curentă, spre a alege pe deputatul o cerută de art. 63 din constituțiune; f) Colegiulă I-iă pentru senatori. In ziua de 2 Iuniă viitoră, va alege pe senatorulă cerută de art. 68 din constituțiune . Colegiul ală II-lea idem. In ziua de 4 Iuniă viitoră, va alege pe senatorulö cerută de art. 68 din constituțiune . Colegiul universității din Bucuresci și Iași idem, în ziua de 6 Iuniă viitoră, va alege flăcare pe senatorulă cerută de art. 73 din constituțiune. Circulara consiliului miniștrilor și către toți d-aii prefecți de dictricte. Domnule prefecții. Astăzi, corpurile legiuitore au fost disolvate și In aceste momente, In cari țărea este chrămată a relua prin noul alegeri, posesiune de sine loiașî, este bine se vă pătrudețî atâtă de gravitatea situațiunii câtă și de misiunea ce guvernală actuală a luato asupra sea. Cându Măria Sea, după mai multe încercări nefructuase, a ciărnatu în sfaturile séle pe cabinetul actuală, era firesce ca, primindă înalta onore ce ni se făcea, se ne dărne sema de situațiunea ce moșteneam și de dificultățile ce avemă a învinge. Domnule prefectă, vă este cunoscută că Intr’uă periodă de trei ani s’aă disolvată deja în două rânduri corpurile legiuitóre. Camera alesă In 1866 a fostă disolvată In 1867 , camera de la 1868 s’a disolvată după oă durată de 13 luni, la 1869, și camera de la 1869 s’a disolvată acumă de guvernală actuală. In acestă scurtă periodă aă avută locă și trei disolvere de senată. Camera de la 1868 a durată mai același timpă ca și ministerială, sub care ea a fostă formată. Luptă acele ministeră omogenă și cu uă majoritate compactă, bine disciplinată, a trecută cu Înlesnire tóte proiectele ce i s’aă presentată, precum: concesiunea drumurilor de seră, votarea budgeteloră chiară la blocă și a tuturor creditelor, cerute de guvernă. Cu tote aceste aparițți constituționali, acea cameră, precumă și camera de la 1869, au fost forte bănuite din punctul de vedere ală independinței sorgintelor. Pe lângă acesta trebue se constatămă încă că, din nefericire, camera din urmă nu a presintată nici uădată acea omogenitate, care pate singură da una guvernătare și compacte; căci, după ce ministerul din 15 Noembre 1868 a primită mai multe modificări succesive, In cele din urmă a trebuită se se retragă la 30 Martie și crisa ministerială, de uă durată mai multă decătă escepțională sub ună regiună constituțională, a ținută până la venirea ministerului actual. Intr’acestă intervals mai multe combinațiunî au fostă încercate In zadară și membri acestui cabinetă țină ’nainte de tote a constata că ei nu au participată Intru nimică la provocarea acelei crise. Nu ne aparține nouă și nici ar fi aci loculă oportună de a discuta actele legislative ale acestor adunări. Bănuiala ce în continuă aplanată asupra sorgintei ambelor adunări, menționate mai susü, a fost ă—după părerea nóstra—una din căușele principale ale situațiunii dificile, ce s’a creată prin resultatele produse In cursulă funcționării loră. De aci născută alterare a spiritului publică, uă anarhie morali ce a sguduit, până la fundulQ ioimei organismulă nostru politică. Cândă Întruță éra unele din partid sunt ă chiimate in Adunări prin ună cursă de stranii împrejurări. In numeru mai mare de cătăne ar fi iertată adeverata loră putere, ora altele, oprite de a lua loculu ce le revine de dreptă, se produce neapărată uă stare de lucruri factice, care prelungită devine uă primejdie. Unii asumă sarcini nepotrivite cu puterile lor, alții se vede pe nedreptă lipsiți de partea ce le revine. Încetă, încetă concordanța diferitelor elemente se desface și nu avemă decâtă discordie, acolo unde armonia este singura condițiune a unei desvoltări naționale. Guvernul actuală nu crede a găsi ună remediă mai salutarie la acesta stare de lucruri, de câtă făcăndă bancamente mă apelă la alegători. De la Înălțimea tribunei s’a susținută de către membrii acestui cabinetă că nu ministerele trebue a forma majoritățile cameriloră, ci majoritățile cameriloră a forma ministerele. Aceste principuri guvernul actuala este decisă a le realise și prin fapte. Oricâtă da ademenitare ar pute fi la prima vedere majoritățile bănuite de complesență, tăria guvernelor, formată sub asemene auspicie, este ună ce vremelnică și ilustină. Și ce este și mai gravă că nemulțămirile țetei asupra acteloră aferă guverne la osemință de cari me mirai însâ’mi, căci, mai la urmă, causa ce apăramă nu era a mea; a vorbi astă felă este a nega totă ! este ă blastema tote ! A! domnule! nu insulta amorulu! Acesta din urmă curentă scăpase de pe buzele mele fără se fi avuta consciință; elă traducea visurile mele, credințele mele, aspirările mele; elu Întrupa, ca se ifică asta, acelă dulce ideală care’mî legăna urbură și mvadormia zimbinda. Mai uimită d’a me fi destaluită astă-felă, ași fi dată măană din viéta mea pentru a rețină frasca ce sburase. Demard nu respunse; dérè simțiamQ ochii lui ațintați asupră’mi; apoi, sculându-se d’uă dată și plecându : — Sermană féta ! $ise elu, n’are ni îuă dată maî multă de dece franci a disposițiunea lui. — Și pentru ce d-na și d-na Chefdebois au adusă pe fiinla soră din acelă Paris atâtă de perfidă ? nntrebase ricjende de portretulă ce’mi făcuse. — Pentru că din buna copilă resipitoră nu se póte face altă decâtă ună socru și pentru că erau destule fete ln Alencon. — Și cine are l’ară voi aci ? șioptii uitându-me la don Chefdebois fiiulu, a cărui sați prostă îmi desplăcea din ce !n ce mai multă. D. Bernard Îmi zise la nașă fără slela. — Cine ? Și véia dumitele ! — Antonetta se se caaalorescu cu aceste domnișoru ! —• Pentru ce ni ? Căsătoria se va sevărși și întruă lună. — Dére íle vine lo astă fără pentru auteia dată! Deră este atâtă de prostă la față la câtă trebuie se fiă prostă și la spirite ! Déré n’are neî lnteligioță déc’a trăită atâtă dereă, nici inimă, décá s’a supusĕ atâtă de lesne! Ce simpatie de gusturi, de caractere.............. — Parcă e vorba de acesta, fetă nebună! véra dumitele are cinci sute de mii de frerestre; fiiula Cherdebois are mai atâta, și frumusețe speranțe, căci Cherdebois tatălui are uă bolă de ficată de la care se ascepta multă; mama, care adoră acestă copilă, va face totulö in favorea sea. Copilulă a trăită reă, va trăi mai bine In viitoră; el este în posițiunea unui bolnavă bine vindecată, din care purgativele și plasturele au scesă totă ce arereu în cârpă, și care este mai sanetosă de câtă mai nainte. Pusei mâna pe braciură lui. — Nu vorbi astă-felă! Ceva se revoltă în mine ! Nu creți ceaa ce ar <sisit. Cumă! acesta este căsătoria! dérii asemeni uniri suntă nesce idóse cscepțiuni. — Din contra, acestea suntă unirile ordinarie, și cele mai bune. Lipsesce luna de miere, dére și luna roșie, lipsesce ilusiunile de perdutü. Aceștia suntă cei fericiți! — Nu ! nu ! reluai c’uă agitare ș’uă vede (Va urma). George Grand.