Romanulu, septembrie 1870 (Anul 14)
1870-09-26
Adminiatrațiumsa in Pagagiglit Kornau, So. L— Kadacțhmea strada Colțea Mo. 4 SI. SAMBATA, 26 SEPTEMBRE 1870. Amfil ALD PATRU-SPRE PEDELEA VOIESCE ȘI VEI PUTIE ABONAMENTE L. »• S. n-Uni ani .... în capitale 48 districte 58 Șese luni _ _ 24 „ 29 Trei lun" „ „ 12 „ 15 Ui lună „ „ Ș „ 6 Abonamentele începi la 1 și 16 ale lunei- Und esemplari 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Au..tria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 •A.NTMN'TITJKI L. b. Linia de 30 litere. ..... — 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — I,TZBÎî»rfeZA TE ȘI VEI PI Pentru abonamente și anunțiuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea dlcarului In Districte, la corespondinții sei și cu poșta LA 1PA.EIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrain Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lcpeletier, 23. LA -VIEN A Pentru abonamente : La d. G. B. Popovicl, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein și Vogler, 11. Neuermarckt APELU. Procesul în privința acuzării aduse de guvernă conduitei gardei civice din Ploiesci în dana de 31 Mai, cu ocasiunea alegerii d-lui Ion Brătianu ca deputata ală Col. IV, fiindă strămutată în cercetarea Curții cu Jurați de la Târgoviște, și citată spre înfățișare pentru diua de 12 Octombre viitoră, facema apelă la capacitățile baroului, legis* tiloru noștri din țeră, spre a se oferi mai dinainte cei cari ară binevoisesc apărarea acuzațiloru. Acesta procesă este ale cetății Ploiescienseși, lovită și strivită cu atâta neîndurare, în cursă de două ani de actualele regiune. Mai mulți cetățeni ploiesceni. APELU. Instrucțiunea evenimentului de la 8 August, fiind terminată și procesulă strămutată în cercetarea Curții cu Jurați din Târgoviște, deși diua înfăcișrării nu este penă acumăfișată, facemu apelă la baroulă legiștiloră noștri din țeră, ca se se declare mai bin ’nainte aceia cari voră bine-voi se ne ia apărarea în acestă însemnată procesă. Cetățenii arestați. S&HVITXU TELEGRAFICI ALU ROIMAWITUI TOURS, 5 Octombre. — Prusianii reocupară Epernon. Dup’să visă luptă, liderii trăgetori respinseră pe Prusiani pene la Fontainebleau. LONDRA, 5 Octombre. — A apărută un manifesta alü lui Napoleon, prin care dânsula deploră stabilirea Republicei în Franța, îndemnă fară împăcare cu Germanie, pe basă d’a’i se da desdaunări de resbelu, d’a se derîma fortărețele și d’a se restabili pe tronű dinastia napoleonină. BERLIN, 5 Octombre. — Prusianii vor ocupa Alsacia. In nici una punta de pe fluia Loire nu se găsesca puteri considerabile francese. BERLIN, 70tombre. — Regele ș’a sta bilita cartiaruia seü generale la Versailles. Corpurile de armată de la Strasburg își incepu mișcarea lorii spre esta. A apărut apă circulare a d-lui de Bismark, care protestă in modu formale contra aserțiuni prin care guvernul de la Tours îi impută că Prusia arunci se reducă pe Francia la uă putere de a doua ordine. TOURS, 7 Octombre. — Generalele Regan, care comanda trei brigade, a ocupata Toury, după ce a silita pe inamicii se se retragă spre Paris și după ce i-a luată și parcură cu vitele de aprovisionare. Prusianii au fost siliți se se retragă și de la Pithiviers. Bucuresci,2? 1870. In revista de ieriamă arătatu marele pericle ce din două părți amenință esistința României. Spirea pe care ne-o trimite de la Tours d. C. A. Rosetti, în privința misiunii d-lui Thiers la Sant-Petersburg, este de natură a confirma și mai multă temerile tutoră adeveraților Români. Cu tote aceste sperămă că, oricâtă de mare se fiă periclulă ce amenință existența Franciei, Republica francese nu va face aceaa ce n’a făcută imperială francese, nu va precupeți vieța naționalitățiloră și încă atunci naționaltății din marea familiă latină, pentru a’și afla salvarea. Uă victoriă cu acestă prebă, va fi mai durerosă pentru Francia decâtă chiară cea mai deseverșită deră onorabile învingere. A căde rănită cu onore într’ uă luptă dreptă pe câmpul de bătaie, este demnă chiară de admirațiune, și luptătorulu, astăferă căzută, se scolă după vindecarea rănilor, mai puterică și mai respectată decâtă totu deuna. Ceră a sacrifica chiară pe fratele său pentru a dobândi ună aliată, pentru a pute învinge, este cea mai laștă victorie, care n’aduce decâtă slăbiciunea, ura și despre țintă asupra învingătorului. Ni se pare peste putință ca Francia republicană se mergă cu retăcirea temerii de Prusianî perra comite un atâtă de capitale greșielă, crimă, care curendă ară duce-o la uă decădere sigură. Acesta este peste putință, o repetimă, și chiară cându s’aru găsi ună otmi, numescă-se acela însuși Thiers, care se comită ună asemene actă de les-națiune contra Franciei, avemu firma convingere că elă va fi desaprobată și poetulă seăsfășiiată de generoșii noștril frați din Occidente, cari vor preferi mai bine a primmi ranele cele mai adânci, cu convingerea că ele se vor vindeca — căci Francia nu pate severă, — ș’atunci Francia va fi mai puterică decâtă totude una, căci, în loc d’a ave pe consciința și î n istoria iei oribila pată a unui frat ucidă, se va reardica purtândă drapelulu libertății și a Iu principiului naționalităților, spre a reintra în luptă pentru realizarea misiunii seulului al XIX-le. Nu !... Republica nu pate fi asasina Franciei! și soirea pe care o dă chiarulu englese pare se nu flă de câtă uă simplă versiune, inspirată de articlulu din diarulu de Petersburg de mai cailele trecute, în care se dicea că „d. Thiers, venindu la St. Petersburg, va trebui se sacrifice mai multe din credințele sale.“ Decă esiste dară uă amenințare din partea Rusiei, și ea esiste din nefericire, Frățieia nu este în nimică părtașiă în acețarea tradiționalelor pofte, atâtă de clară espuse în testamentulă lui Petru cel Mare. Se scie că totude una, în momente de crisă și de comoțiuni europene, Rusia a căutată a satisface acele pofte, pentru ce deră adî, cândă crisa în Europa este mai mare decâtă tată de una, ară fi nevoie ca Francia se ’ndemne pe Rusia a ’șî împlini vecînicu’î visă ? Ceră, mai repetimă și astăzi acea-a ceamă disă deja ieri: amenințarea cea mai mare ne vine de la Prusia, care spune deja destulă de clară că pentru a opține provinciele germane ale Austriei, va ajuta pe Ungaro-Austria a’și căuta chrămarea sea în Sudu-estulu Europei. Periciulă este mai mare din acestă parte, pentru c’avemă contra nostră pe Prusia, pe Ungaro-Austria și pare chiară pe Turcia, care, vedendu-se amenințată din partea Rusiei, ar sacrifica bucuroșii și suzeranitatea sea asupra României în favorea Ungaro-Austrieî, numai se rădice astă felă uă stavilă seriosă între dânsa și inamica’i seculariă. Căndă ar pute fi desinteresare și sprijină sinceră din partea Prusiei ș’a Ungaro-Austriei, n’amă avea a ne teme arătă de multă de lăcomia uriașiului de la Nord, căci puterea Turciei, unită cu ale acestoră două puteri, are tempera lesne acea lăcomiă. Ceră unde este desinteresarea ?..... Aceea cari n’ară crede în scopurile asasine pentru România ale Pruso-Ungariei, n’aă de cătă a citi organele cele mai autorisate ale acestor două puteri : Gazeta de Augsburg și Pester-Lloyd. Intruă situațiu ne arătă de gravă dâră, cumă este aceaa în care se află azi Romănia, ea nu pete se’și accepte cu ore care temeră salvarea de cătă de la ea însăși: de la atitudinea ce va lua Romănia atârnă și disposițiunile puterilor faciă cu densa. D’aceiaa susținemă și afirmămă că este criminale și trădătore de țeră puterea, guvernul să românescă, care, în locă d’a se sili se organiseze tóte puterile de care póte dispune Romănia, în locă d’a sili, printr’un administrare înțeleptă, prin aplicarea și respectarea tutoră legiloru, prin menagrarea tutoră susceptabilităților, chiară, se stabilescă concordia și generala conlucrare a cetățenilor, pentru salvarea patriei, nu pare a ave altă scopă decâtă a nimici tóte puterile națiunii, a desbina prin învrăjbire pe cetățianî, a semăna terorea prin persecuțiunî neaudite, a aduce în fine disolverea și peirea în sînul națiunii române prin călcarea tuturor legilor, și prin manoperele cele mai infame, pentru a pute presinta Romănia ca ună focariă de revoluțiune și resprătire. Vedă națiunea ce face puterea în acestă situațiune, de ce se ocupă ea la Ploiesci, la Craiova, la Râmniculă-Velcei etc, în loc d’a aduna în jurul drapelului patriei tótă suflarea românescă : națiunea judece, veghieze, lucreze, căci a ici și numai aici va fi responsibilitatea! Se nu ni se clică că facemă apelă la resbelulă civile la resculare; din contra, o declarâmă în modulă celă mai solemnă, facemă apelă la uă atitudine demna seriosă și patriotică în întru, la adunarea tutoră elementelor vitali ale națiunii române, supt același stindariă : salvarea Patriei ! Uă națiune, plină de viață, avendu una singură și imensă suflată. uă singură ș’aceași bătaie de inimă, nu póte peri nici uă dată. Publicămă mai la vale una comunicată forte nostimă, pe care ni’lă dă Monitorului în privința alegerilor comunale făcute la Ploiescu. Guvernul dice că ne combate cu elocința cifrelor, aretându-ne că la actuala alegere (?), cându temnițele suntă pline de alegetori, au votată cu 28 mai mulți alegători de câtă la acele alegeri, în cari oposițiunea a învinsă, cu tote bâtele și grandarmii deghisațî ai guvernului. La acestă elocința a cifreloru și seriosă comunicată ală guvernului, mavemă a respunde de câtă prin câteva cuvinte: ne mirămă de inteligința bandelor de la Ploiesci, cari n’aă pusă în urne de câtă cu 28 de bilete mai multă de câtă puseseră alegătorii la alegerile trecute. Bandele din Bucuresci înaă fostă atâtă de inteliginte ș’au grămădită bilete cu miile în urnă. Însă, pentru a convinge pe putere cumă nu se mai găsesce nimeni care s’o credă și se n’aibă orere de infamele’ acte și de ridiculele’s comunicate, publicămă aci îndată ună articlu, care a apărută aici în diabiulă Pressa .... audiți, d-ni miniștrii?.... în diabiula PRESSA — și ’n care mamă făcută altă de câtă a suplinia câteva pasagie. Citiți domni miniștrii. Noi erați publicatü ieri, fără nici unii comentarii , unii comunicatii ale guvernului prin care se desminte nisce arătări ce făcuse d. Stolojane, care este arestata la Craiova, in privința unorü maltratări ce arii fi suferiții. Astăzi, „Românulu“ continuă a arela mai multe fapte, și citezi numele proprii ale personelor, cari au suferiti maltratări la Ploiisci, din partea împiegaților. Însărcinași cu arestarea loru. Decă guvernulu, se va mărgini a desminți și aceste arătări toți în modulă cumva făcută pentru d. Stolojan, și insărcinându totă „pe personele inculpate „a declara decă este adevărată aceaa ce li se impută mărturisirii că uă asemenea desmințire nu va produce la publicü efectulü ce pate că ministerială ascepta. Noi nu putem fi bănuiai de amici ai „Românului“ și ai partidei sale ame condamnata și amű atacatü In modulu celü mai severe culpabila turburare a acelora de la Ploiesci, și criminalele Încercări ale celora ce caută se expună țara la grave pericole prin nebunle lorii. Noi ame aprobatu âncă energia cu care guvernulu a puse mâna pe autori séö complicii loru, spre ari da justiției. Ensé dreptate pentru toți dreptate mai alese pentru adversarii noștri! Déca guvernulu are dreptul de a urmări pe autorii unor fapte condamnabile, daca ele adesea are dreptulü chiar de a lua mesurî preventive, spre a preîntâmpina unai rea, agenții se nu au nici uă dată dreptulu de a maltrata pe cei arestați, pe că ce suntu a se da justiției. Unii arestată, mai alesă ună prevenită, trebuie respectată. Culpabilitatea lui încă nu se pote prejudeca. Numai justiția are se se pronunțe. Și chiar după ce ea se va pronunța, arestatură trebue se fie tratată numai cumă voiesce legea. Posițiunea sea nu se póte îngreuia prin „arbitraritatea administrativă. SperămOdérnt că nu suntu adeverate infamiele și neomeniele cu care se zice că au fostu tratați unii din cei arestați. Acesta nu se mai póte face la unii poporu ce se pretinde civilisatii. Déca noi suntemű contra Roșiilorii, ca opiniuni politice, cată se demn celu ünteiu exemplu de moderațiune, legalitate și respectu la dreptulu personei și alți proprietățeî. Noi nu suntemü din scala persecuțiuniloru și resbunăriloru : noi înțelegeam a lumina , eru nu a apăsa, a convinge, eră nu a chinui, și condu (sheme noi, ne pare că ar trebui se înțelegemu pe noi toți ceștî-lalțî muritori, pe toți ómenii de ordine, împreună cu nobilii junt miniștri din juna dreptă. Mărturisu că amu văzut i cu întristare ușurința cu care s’aă operată, mai multe arestări. Pentru ce are atâtea persone s’aă arestată, s’au ținută închise mai multe săptămâni, și apoi s’au, liberată ? Déca tóte acele persóne s’arü fi arestatu la Ploiesci, In momentulu acțiunea, încă ama mai înțelege; în asemenea cazuri arestările se cam facu cu grămada, și apoi câte-va mile în urmă se alegu cei presupuși de cei seriosu acuzațî. La noi cnsé multe arestări s’au făcută în alte localități de cată Ploiescu, și, ori care arü fi fostu convincțiunea morale a guvernului, asemenea arestări nu trebuie se se facă de câtă cându suntu indicii destule că au se se găsască probe, cari servescö justiției, sau, celu puțină1 cându asemené probe nu se află, arestarea se nu țină de câtă cinci sau șese Zile celu mai multă. Ne-a părutu fórte reüensă cându am valută că guvernului ’i-a scăpată, din vedere aceste principii de justiție, în acele momente de grabă, elü se vede că a fosti înșelată de agenții secundari; și acesta este prezeu, căci acolo, unde trebuie se fie numai justiție, are atrul de a fi persecuții ; și, in locu de culpabili, ne pomenim cu martiri. Dérü in fine, déca guvernulü mai póte scula aceste arestări grăbite, suntemü șicumi că el nu va scula unu momentu măcarü maltratările ce se zice că au suferită unii închiși. Indermămu, câtă despre noi, a ie guverna, ca sa caute a se lumina, si a ne lumina asupra adeverului, nu cu comunicate ca celü de ieri, cari nu rrică nimica, ci facêndouă anchetă seriosă și scrupulosa, și pedepsindu severa și publica pe culpabili, devoruri. Dreptate pentru toți. Pentru autorii sau complicii tulburarilor din Ploiesci, ceremui de la justiție cea mai severă aplicare a legei. Pentru agenții cari vor fi maltratatü ori și cumü pe cei arestați, ceremui de la guvernară publică și drepta pedepsire. ------ ------ A)CEA EPISTOLĂ Către cititorii „ILUMANULUI“. Tours, 27 Septcmlire, 1870, i ore séra. Aflu de la poștă că amâncăuă oră, până la plecarea curierului, pentru a depune că epistolă, voiă profita deră de densa, pentru a relata scirile cele mai noue: „Evreun, 26 Septeinbre, 2 ore, 30 m. séra. „Prefectură către delegatură guvernului de la Tours: „Am primită astăzi curierulă sosită prin aerostate. D. P. A. Lutz, de la Rhon, coborîtă la Trie], mi-a