Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)
1870-11-26
ANTILU ALU PATRU-SPRE PEDELEA Râmnii Bundnn«» In F&sagralt_Soom»n, tf ©„ I.— Asânoțlmxiea 8tr»dl» Colțea No. 48. 1001, 26 BRUMARU 1876, V05E8CE ȘI VEI FUTE abonamente L. n. L. n. Uni antt .... în capitale 48 districte 5$ Șase luni „ 24 „ 29 Trei luni _ 12 „ 15 Ui lună „ 6 „ 6 Abonamentele începi la 1 și 16 ale lunei. ‘Unu exemplarü 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. r. aus. 7 ANUNTÍURI L. b. Linia de 30 litere. .....................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — ARTICLELE REPUBLICATE SE VORU ARDE. — REDACTORE EUGENIU OARAD A. X.UMIH £ZA TE ȘI VEI FX Pentru abonamente și anunțiuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea Ziarului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta I.A. FABIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegraine Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțuri: La d-in Drain, Thomas et Die Rue Lepeletier, 23. LA TIENA Pentru abonamente: La d. G. B. Popovici, 16 Fleischmarkt Pentru anunțiuri: La domni! Haasenstdn et Vogler, 11, Neuennarekt SEKVITIÜ TELEGRAFICU AliU B@nAHULlII. TOURS, 6 Vodré.— Oficiale.— Unii raporta aiü lui Trochu, guvernatorele Parisului, constată depenulți succese ale Francesilorö din 2 ale curintei Înaintea Parisului. Posițiunele Francesilorü la 4 André totü s’au sustinuta ăncă. Aurelles de Paladine nncunoscint,azi că retragerea armatei de la Leira s’a operate în bună ordine. S’a numit auă comisiune de anchetă, care se constate căușele care au produs evacuarea Orbeanului. Bucuresci, TM Brumare, André. După decisiunea luată încă d’a 1 altăierî, camera și ații a trecută în secțiuni, spre a termina studiarea diferitelor proiecte de legi financiarie, presidate de guvernă, și amănândă și d’astă dată desvoltarea importantei interpelări, anunțată de d-lă N. Blaremberg, în privința cestianei Ambron. Acceptămă cu atătă mai mare interesă discusiunile ce se voră face in cameră, cu ocasiunea acestei interpelări, cu cătă în mai multe numere noi amă cerută cu stăruință ca d. ministru de financie se dea ore care lămuriri în privința descoperirilor făcute de comisarii trimiși la Berlin, spre a constata moi dulă cumă d. Ambron ș’a ’ndeplinită funcțiunea de naltă ’ncredere, cu care era investită, eră d. ministru de financie a observată cea mai religiosă tăcere, lăsândă cu modulă acesta ca mulți se bănuiescă — și mulți se și dobândescă chiară convingerea — că adevărate suntă tóte scomptele ce circulau, că statură română este prădată, cu concursulă d-lui Ambron, de mai multe decimi de milione lei noul. Acceptă mă iarăși cu atătă mai mare interesă respunsulă guvernului în acestă cestiune,cu cătă și opiniunea publică și mai în parte deputații cunostă deja modulă numirii d-lui Ambron, căci mai multe dile cestiunea s’a desbătută în adunare, s’a dată ș’mă votă, și d. Ambron cu tóte astea a remasă inviolabile până mai de mnă-<ji, căndă ’i vei jurămă destituirea înserată ’n Monitorii. Ca Ziariști, ne facemă datoria d’ împrospăta î n memoria fiecăruia acestă însemnată cestiune financiară și constituționale, lasăndă ca Camera s’o resolve în modulă ce’să va crede mai nemerită, în interesulă economică și constituționale ală țerei Amă spusă în tóte filele căânima Romăniloră tresare la fiecare sorie, ce firulă electrică aduce, despre sortea ce rea pustiitorulă resbelă, care sângeră inima frațiloră soră din occidente. Astăzi că lună, vorbindă despre armistițiulă ce se negoția, diferămă: „ . . . Dacă Prusia nu va primi mi condițiuni neumilitore pentru Francia, resbelul” va urma cu o „putere pe care nu avut-o încă, „pentru că d’astă dată va urma din „sufragiul d espresă ală națiunii și „cu consecința că s’a făcută tată „ce este posibile pentru dobândirea „păcei etc.“ Și Prusia nu priimi condițiuni neumilitore, și nu trecură două-ceci de zile depline, cândăftă că Francia ofere lumii grandiosulă spectaclu ca, prădată de inamică și trădată de imperială despotică, fără oștire, fără cetățile de căpetenie și fără arme, se scătă ca prin minune în aera invasiunii barbare sute de mii de luptători, gata a muri pentru salvarea naționalităților și a dreptului poporelor, ală căroră stindardă e susăținută de Republicaraneese. Nu trecură dovedecî de jile depline, și vețurămă că „călâii umanității,“ cari visaă la modulă celă mai nemerită d’a jăfui Parisulă, ca Vandalii Roma d’uă dumbră, fură nevoiți se renunțe la bombardarea marei și eroicei capitale a lumineară și civilisațiunii, și se’șî concentre forțele în contra națiunii armate, în contra simplilor țerani, transformați de geniulă Franciei în archangeli respurători. Se mai aștepta c óre luptătorii dreptului divină se întălnască atăția mult irespugnabili, formați de pepturile luptătorilor, libertății și sdrobirii despotismului? Și câtă de amară trebuie se le fiă desilusiunea, cândă vâdă Parisulă, pe care de mai multe septemănî îlă daă ca în lipsă de promisiuni și gata a se preda, căndă îlă vădă rădicăndu’și cu fală fruntea și gonindu- ca pe nescenedemni adversari, rărindu-le șirurile și sdrobindu-le construcțiunile de fortificare.. Și dacă Parisulă este aprovisionată încă pentru câteva luni, cine nu vede că ’n curândă, cumă fiserămă și ieri, că ’n curândă Francia ș’apărătorii sei voră lua uă strălucită resplătire? Asceptă mă dură, cu ’ncredere și cu speranță, scrie bine de la noulă câmpă ală resbelului, ce naintază cu pași de uriașiă în noua și cea mai importantă case a sea, aceaa cândă națiunea, indignată și umilită, se rădică de la mică pene la mare ca se-și spele pata pusă asupră’î d’ua îndelungă domnire a cor opțiunii despotice. Acceptămă nouă amenunțe despre nouele lupte ce de sigură că voră fi avenda locă, și din mijloculă loră ivirea unui Camiliu, care se arboreze susă stindardulă Republicei, sub ale cărui fâlfâituri uă întragă națiune se proclame eterna domnire nu a despotismului, ci a libertății, nu a dreptului divină, ci a dreptului poporului! Materialulü armatei este neatinsa. Armata, Hindu întărită de noile ajutare, se pregătesce a reî ncepe lupta. STUTGARDT, 6 Undré. Perierile Wurtembergesilorö. In luptele date la 30 Brumare, 2 și 3 Undré, suntü — cu morți și răniți — de 60 oficialî, 1613 soldați și 355 absinți (desertori). ULTIME SGIRI 9 ore noptea. TOURS, 6 André. Uă depeștă a lui Gambetta, adresată către prefecți, asigură că armata de la Leira se află actualminte un nesce pondițiuni escelente. SERMANULU MONTESQUIEU! Eră lamentabila esclamațiune ce credemă că a isbucnită din inimile tuturor, admiratorilor în viață ai marelui cugetătură și moralistă, care a ilustrată ântâia jumătate a secolului al XVIII. Acestă vastă gemă ală Franciei, care a scormonită prin studiile sale, tota anticitatea clasică, care a disecată cu ascuțișiulă spiritului scă tótă profunditatea și a sustrasă tótă esința filosofieî, legislatoriilă tuturor națiunilor, celă care prin opera sea despre spiritulu legilorü a influințată se se resterne în Englitera o Oligarhie tiranică și se se formeze puritanismul ei constituțională; celă care prin scrierea sa despre mărirea și decadința Romani orii și prin tóte cele alte, a contribuită se se semene în Francia semânța, și se refară mai târ jbă din ea, marele idei ale revoluțiunei lui 39; acestă scrisor i celebru,— care de și trâindă î’uă epocă în care Europa se găsea încă sub dominațiunea puternică a feudalismului, — lăsa se curgă din pana sea fecundă în idei înalte și sublime, nisce doctrine de cea mai pură democrație; acestă mare figură, care trăeșce și va trăi în secolii secolilor, și în facia caria se închină și se vor închina toți legiștii lumei presinți și viitori, a trebuită se fiă și densa până în cele din urmă insultată și batjocorită între di, de către acei omeni, cari aă insultată și batjocorită totală și tóte, de către miniștrii actuali ai României. Da, a trebuită se fiă miniștrii noștrii de astă dî, cari aă fraudată și scamotată tóte legile și tóte libertățile, a trebuită se fiă consumatulă în științele politice, d. Manolache-Costache, cu laureatură în dreptă, d. Al. Lahovari, plus diplomatură înveciuitoră ală regilor și imperațiloră, d. P. Carp, pentru ca se-și permită a frauda și scamota prin gura capului statului, către represintațiunea naționale, una din cele mai stabilite asiome constituționale ale marelui cugetătoră, despre grabnica și lesniciasa cădere a guvernelor, cari sunt incorigibile prin puterea legiloră. In adeveră cinismulă este în culmea vede, că nișce ómeni ce se pretindă politici, că miniștrii unui stată, că curagială se estropieze oficialmente operile scrise și tipărite ale unui autoră, — atâtă de consultată de către toți omenii de dreptă, și atâtă de cunoscută în domeniilă spiiițiloră spirituale, — numai ca el se pută a’și acoperi criminalulă scop ce aă asupra libertățiloră nóstre publice! Făcând o alusiune la cele întâmplate la Ploesci, puterea se exprimă prin discursul cu care a deschisă corpurile legiuitóre, în modulă următorii: " • „Credă că și d- ostră sunteți pătrunși de adânca cugetare a lui Montesquieu, că: „mă stată liberă adică pururea agitată, nu pute se se mănțină, dacă elti, prin propriele sele legi, nu este capabile de îndreptare.“ înainte de a vedea ideia cea voită se esprime Montesquieu prin aceste rânduri ciontite dintr'ună periodă, punemă întrebarea: Fidelă este acesta traducere în limba Română ? Se vedemă: Se deschidemă pe Montesquieu și se copiămă: In scrierea întitulată „Mărirea și decadința Romanilor au sub titlul VIII, Montesquieu ”zice: • „En un mot, un Gouvernement „libre, c'est a dire toujours agité, „ne saurait se mainteur s'il west „par ses propres lois capable de „correction De unde dură a luată regimul„ curentulă ETAT cândă în testul ă originală francesă de ori ce edițiune există cuvântulă „gouvernment,“ și de ce a tradusă acestă cuvântă în Romănesce prin cuvârdul ă statu? Acestă cub’sanță, de a traduce asta de falsă scrierile celui mai democrată autoră, pentru secolul în care trăia, nu este proba cea mai evidentă și îndestulătare, despre delulii și reaua credință ce pune puterea întru a scamota principiile liberale și democratice cari suntă basa constituțiunii nóstre? Ș’apoi cine nu scie că a reproduce dintr’uă scriere, numai câteva rânduri, seă a rupe dintrună periodă numai ună aliniată și a’lă întrebuința unde ne convine, fără de a reproduce celă puțină și câteva pasagie din cele ce precedă și succedă acelui aliniată, și cari se rugă între ele și formază împreună ună șiră de idei, cine nu scie,jic, că acesta va sedică a mutila sau schimba cugetarea autorelui? Marele democrată și marele cugetătoră asupra spiritului tuturoră, legilorü, este peste putință se fi pusă vre-nă dată pe hărtie că ideie atât de paradocsală, este peste putință se fi emisă o doctrină atâtă de eronată, ca aceaa ce voieșce se înțelagă Regimul, cu atâta rea credință, prin reproducerea în discursul ă seă, a unui aliniată ruptă dintrună periodă întregă; acea ideă adică, cumă o trage de pâră Regimulă, că unii statu ca se nu fie agitatü și se nu piară, trebuie se nu fie liberu. Și aci se ne permită corpurile legiuitóre a le spune, că Regimulă le-a crezută saă puse la ordine, sâă forte simple, pentru ca se aibă îndrăsnala de a le înainta citațiuni de autori, estropiate, fără de a se teme că ele voră fi relevate, corectate și explicate de vreunură din membrii loră, în litera și spiritul ă în cari suntă scrise și cunoscute în tota lumea ideiloră și a sciințelor.Doca Regimulă ară fi în adevară ună adeptă ală preceptelor politice ale lui Montesquieu, și deca ară crede cu sinceritate în ele, nu ar fi putută, — chiară cu voința de a nesocoti representațiunea țerei,— se reproducă alioratură în cestiune, fără ca se nu reproducă și cele alte trei cari îl precedă și din cari se înțelege adevărata ideie a lui Montesquieu, aceea adică, că guvernele (iar nu statele) incorigibile prin legi, cadă și se perdă lesne. Se îndeplinimă deja noi, ceea ce nu a făcută puterea, negreșită din rea intențiune; pasagrele de cari este vorba, coprindă : Spue acum orice legistă, orice logiciană, și chiară ori ce dialetică, care este sensulă, care este adevărata ideiă ce resare din acestă întregă cugetare a lui Montesquieu-Sensulă este acesta, și ideia nun pate fi alta decâtă, că guvernele acelea asupra cărora instituțiile și legile nu mai au putere de a le corigecadă și pieră lesne; că acele guverne, cari credă că erorile loră sunt pre ușore, cari nu făcuse se atragă atențiunea națiunei spre îndreptarea loră, și cari se glorifică pentru perpetuitatea loră la putere prin abuzuri și arbitrară, nu duresă. Ce către miniștrii noștri de astăzi, lăsat’aă vruădată libera atențiune a națiunei ca se controlese erorile loră, precumă trice Montesquieu? Saă se glorifică de perpetuitatea loră la putere ca guvernele fosteloră republice ale Italiei, căutând a se subjuge libertatea, supt protestă de nesuficiența legilor neei stinte și mergândă spre peire ca guvernele Athenei și Cartaginei ? Și semnă de tăria unui guvernământă este acela, cândă merge din arbitrară în arbitrară, și pentru a lă scula, elă arată națiune! că trebuiască mâsuri moi, fie și înțelepte, cumă le numesce densula, spre înlăturarea pe viitoră a unor fapte, cari cândă se provocă,—dupe litera și spiritulă „adânce cugetări“ a lui Montequieu,—atragă atențiunea națiunei pentru a controla și corige pe guvernele provocătore și căzute în erori, iar dupe miniștri noștrii compromită existența națiunei? Marele publicistă și oratoră ală șcalei constituționale engleze, unul din fondatorii formei de guvernemântă constituțională, a cărui autoritate nu credem să fie contestată „Le gouvernement de Ro „me lu admirable en ce que „depuis sa naissance sa con„stitution se trouva telle, „soit par l’Esprit du peuple, „la force du. senat, ou l’au„torité de certains magis„trats, que tout abus du „pouvoir j put toujours étre „corrigé. „Carthage périt, paree„que, lorsqu’il fallut retran„eher les abus, eile ne „pút souílrir la main de „són Anniba! mérne. „Athénes tómba parce „que ses erreurs lui paru„rent. si douces qu elle ne „voulut pás en gnérir. Et „parmi nous les républi„ques d’ítalie, qui se van„tent de la perpétuité de „leur gouvernement, ne „doivent se ranter que de „la perpétuité de leurs a„bús : anssi n’ont-elles pás „plus de liberté que Rome „n’en eut du temps des dé„cemvirs. „Le gouvernement d’An„gleterre est plus sage „parce qu'il y a un corps „qui 1’examine conti„nuellement, et qui s'e„xamine continuellement, „lui mérne; et telles soni „ses erreurs qu elles ne sont jamais longnes, et que, „par l’esprit d’atten„tíon qu’elles ‘torment „ä la nation, elles-sont „souvent utiles. „En uu mot, un gouver„nement libre, e'est-á dire „toujours agité, ne saurait „se maintenir s’il n'est par „ses propres lois capable de correction.“ Guvernementului Romei» fosta admirabilii in aceea cft de la nascerea lui, constituțiunea sea s’a gftsita astafeia, fie prin spiritul poporului, forța senatului, sée autoritatea unor fi magistrați, în catü ori ce abusű ala puterii a putut fi se fie Indreptate. Cartaginea a perit fiind cft când si a trebuita cerestrungft abusurile, ea nu pute se sufere nici chiar mâna Annibalelui seu. Athene a căutut fiind floft erorile sele I pftruift așia de ușore, în cât si ea n’a voit si se se terofiduiascat de ele.Și în timpul nostru, republicile Italiei, cari se mândresc si de perpetuitatea guvernatmentulul lord nu trebuie se se mAndrescft decât și de perpetuitatea abusurilor lor: câtci ele nu au mai multă libertate decât a avuții Roma In timpul decemvirilorü. Guvernementule Englitezel este mai Înțelepții, fiindu cât acolo este unG corpii care se esamină continuă, și care și elfi se esamină continui pe elfi însuși, și astflfelfi sunt și erorile séle, că ele nu duréi fi niciuni-dată mulții, și că prin spiritul de atențiune ce ele dafi națiune, ele suntfi adesea utile. Intr’unii cuvent fi, unii guvernement fi liberii, adică privirea agitatii, nu pate se se mențină, daca elfi prin propriele sale legi, nu este capabil de corecțiune.