Romanulu, decembrie 1870 (Anul 14)
1870-12-03
1002 mai frumóse sentimente de cartetățile fragete sunt susceptibile. Rîurenii dorit, prin iubirea lorü către copii, m’a învățată și pe mine a vă iubi. Primiți din parte-mi, și cu acestă ocasiune, vă fraternă strângere de mână. C. I Slăvescu. ROMÁN ÜLD 3 DECEMBRE 1870 STUDII ASUPRA FILIANELORU Datoria publica. (Urmare.) Datoria publică ca una locü importantă în budgetul Statului, ea se înscrie cea antetă în capulă tutoră angajamentelor, ca cea mai strânse obligațiune a Putere!, ca cea mai respectabilă din creanțe, ea represintând o sacrulă deposită a încrederei generale. Datoria publică deși nu este o cheltuielă proprie a ministerului de finance se înscrie case în capulu budgetului sau crescândă astăferă cifra cheltuielelor sele, ea are tensă ună caracteru cu totulă generală și corespunde la nisce angajamente luate de S tată, sancționate de legi și puse sub scutulă bunei credințe a țerei. Dacă creditulă publică cumă am zisă mai susă a deschisă guverneloră acestă isvoră nesecată de avuție, nu totea scrută sa profite de elă. Prin o tendință nesocotită ele a crescută și crescă din a Ji în ji datoria loră fără se scie marginea unde se voră opri. Astă tendință o vedemă și la noi, guvernele lăsândă lauă parte teoriele iconomistelor, a găsită mai ușoră de a împrumuta decătă a crea venituri. La începutul anului 1859 datoria Statului pentru ambele părți ale României se rădică la lei vechi 28,964,905, sei lei noi 10,727,440 din care 7,582,988 privea partea de dinceco și 3,144,452 partea de dincolo de Milcovă, astăzi însă datoria nostră se ridică aprope la 450 milione lei noi fără ca a«i se intre datoria rurală; ea se devide în datorie Internă și Externă. Datoria internă provenită din vechi împrumuturi, resilieri de contracte, condamnări judiciare etc. la începutul anului curentă se ridică la 11,934,000 (*) la care se mai adaugă datoria flotantă de lei 46,000,000. Datoria externă provine din două împrumuturi și din concesiunele căilor ferate și a podurelor de seră. Se ridică și ea la cifra de lei noi 387,751,000. Celă ănteră împrumută făcută în străinătate a fostă acelă contractată cu banca otomană și frații Stern. Scopul împrumutului, după litera legei, era ca se acopere indemnisarea acordată locurilorăsânte pentru secularisarea averiloră și 92 milione pentru cumpărarea materialului necesară armatei; ca sondă productivă pentru Țară nu a fostă de cătă asta de pe urmă cifră căci cea d’ăntâiu nu sa întrebuințată la distincțiunea ei, ce cu totul ă la altă ceva. Cătă pentru împrumutură Oppenheim nu mai vorbimă nici pentru ce s'a contractată nici la ce s’a întrebuințată; ambele aceste împrumuturi sunt amortisabile în cursă de 22 ani. In principă suntemă contra împrumuturilor,deră vă dată faptulă îndeplinită numai putemă reveni asupra lui; décá énsé nu ne-amă ferită d’a face împrumuturi trebuia celă puțină se recurgemă și noi la acele mijlóce la care a recursă alte State creândă o cassă speciale de amortismentu și dotând’o cu fondurele necesare. Suntă multe State care au datorii, cumă și pentru ce le-a contrastată ne este peste putință a o spune, vedemă însă că ele arătată prin tóte raidlócele a spori veniturile, a micșora cheltuielele și diferința a afectat’o la stângerea datoriei. In acestă condițiune intră mai ântâiă Statutele Unite (America) care prin acestă mijlocă de la In astă eumă intră și datoria viageră. la 1790 până la 1848 a stinsă că datoriă de 500 milione dolari seă 2,665 milione franci; chiară pentru anul 1868 escedentulă de 132,800,000 dolari a fostă afectată la amortisarea datoriei. In Germania suntă âncă multe State a cărora escedente budgetare trecu la amortisarea datorieloru; acestă măsură însă cere o voință statornică și intelegintă din partea guvernăminteloră. In Anglia cassa de amortismentu s’a înființată la 1786 sub Pitt și a durată până la 1829 când s’a suprimată. In Francia acestă instituție înființată la 1800 reformată la 1816 esistă și până astă dî aducândă imense servicii Statului prin rescumpărarea datoriei. Asemene casa de ar fi esistată și la noi și dotațiunea sea nu ar fi fostă atinse, tesaurulă publică ar fi simțită o mare ușurare decă nu alta, celă puțină acea de a scuti procentele și alte chieltuieli care le plătesce astă-dî aceloră ce se însărcineză a’î retrage cu panele espirate; lipsa acesta o vedemă în tóte dilele, ea se esplică prin deficitele ce lasă budgetele nóstre mai în toți anii; cea-a ce nu s’a făcută la 1864 și 1866 se póte face încă astăzî, căci „Mieux vaut tard que jamais“ și apoi done Case separate, vedemă că funcționeză chiară la noi Casa de Depuneri și cea de secundare a obligațiuniloru rurale, și ambele cu resursele ce aă nu numai că potă face onore angajamenteloră ce sc aderă încă după timpă vom aduce și tesaurului imense beneficii. Datoria pentru drumul de seră Bucuresci, Giurgiu și pentru podurele de seră, nu o considerămă ca împrumută, și chiar astăferă de le am considera, ele sunt productive: drumul de seră Offenheim este o curată operațiune comercială la care a participată și Statulă, elă nu a garantată capitalul, ci numai procentele de 72 % la care intră și amortisarea, câtă pentru drumul de seră Strasberg, caracterul datoriei se schimbă, operațiunea după noi este ună împrumută făcută de Stată în garanția sea și vărsată în lădele concesionarului spre a ne face calea ferată, pentru ambele aceste datorii avemă a plăti procente în cursă de 90 ani, puindu-ne acusă în cea mai bună ipoteză că drumurile nóstre de seră ar acoperi cu venitură lară 40 % totuși ne remăne de plătită anualemintelei 8,865,900 oră pentru durata concesiunilor lei 797,931,000. Dacă datoria nostră a crescută așa de multă în 10 ani, dacă ea absorbe în procente și amortismente o sumă atâtă de colosală, trebue se ținemă sema și de imensele îmbunătățiri ce s’a făcută în țară în acestă intervală. Vorbindă despre datoria flotantă originea ei după cum ă ne spune d. Joseph Garnier, originea ei este Anglese de unde s’a introdusă în Francia, și alte State și apoi la 1862 și la noi sub titlu de imprumutu provisoriu. Este în genere cunoscută că încasarea veniturilor publice nu merge nici uă dată în raportă cu efectuarea chieltuielilor; căușele acestei neregularități la noi sunt ă: evaluarea exagerată a veniturilor, defectuositatea și neaplicarea strictă a legilor de percepere și lipsa totală de instituțiuni de credită, de aci rezultă că tesaurul este mai totă deuna în suferințe, în penurie; spre a remedia acestă reă s’a votată legea de la 5 Martie 1862, care a creată datoria flotantă, déra aplicarea acestei legi mai în urmă a devenită o adeverată plagă pentru Țară și tesaură. Intr’uă Țară agricola numai ca nostră, capitalurile țară potă avea o întrebuințare, acei ce le posede caută siguranța și avantagie bune la plasarea lor; ca siguranță era tesaurulă publică ca beneficiă debândă de 10 și 12 % pe ană. Legea de la 5 Martie acordândă tesaurului facultatea emiterea bonurilor pe termine scurte, cea acordată în același timpă și ună credită de lei noul 148,148 pentru plata de procente și compensarea acestei chieltuieli trebuia se se facă prin procentele ce erau ținuți se verse arendașii întârzietori, acelă credită care sporinduse treptată s’a rădicată în 1870 la 3,400,000 și credemă că pene la finele anului va mai crește cu 25%. Dacă Adunarea și Guvernulă ară fi fostă mai scrupuloșî, mai avari, unii în acordarea creditelor pentru procente alții în paza legeri împrumuturiloră provisorii. Statulănară avea astăzi pe lângă alte datorii și pe acea flotante de 46,000,000 n’ar fi pusă în acestă posițiune de a vedea esigințele crescândă și a nu putea face onore îngagiamentelor sele, și apoi după cum a dis’o d. Manolake Costache decă aceste capitaluri n’ară fi fostă absorbție de Stată ele ară fi venită astăzi, în crasa în care suntemă, se ajute comerțul și industria Țarei. Legea împrumuturilor, provisorii, sed a datoriei flotante este ună argumentă mai multă pentru noi că nu sistemul financiară este ceă ce neaplicarea sea sinceră aduce relele de cambuft‘rimă. Fiindă că am vorbită de datoriile diferitelor State și ale nóstre, credemă că am aduce mă servină lectorilor noștri puindu-le în vedere tabloul unoră asemeni datorii în raportă cu populațiunea și curecetele budgetare După acestă tablou în Sinteza uă individă plătesce 8 fr. 50 bani ca contribuțiune anuală, în România 14 fr. 58 bani și în Statele Unite 69 fr. 42 bani. Analoghia cnse ca datorii ajunge asupra unui individă, în Turcia cu provinciele 63 fr. 79 bani în Francia 314 fr. 4 bani, în România 96 fr. 68 bani, în Statele Unite 425 fr. 44 bani și in Statele pontificale 1034 fr. 50 bani. Acumă după normele generale statistice admițându că fiece familie se compune din 5 individe, partea unui contribuabilă la recete este: în Sinteza 42 fr. 50 bani, în România 72 fr. 90 bani, în Statele Unite 347 fr. 10 bani. Când aceste State ară hotărî să-și stingă definitivă datoria, ună contribuabilă ară trebui se plătescă vă dată pentru totădeuna, în Anglia 587 fr. 50 bani, Statele Unite 2127 fr. 20 bani, Austro-Ungaria 1087 fr., Baden 1209 fr. 45 bani, Bavaria 1080 fr. 75 bani, Belgia 728 fr. 80 bani, Danemarca 895 fr. 40 bani, Francia 1570 fr. 20 bani, Grecia 1716 fr. 55 bani, Mexicul 1024 fr. 35 bani, Prusia cu confederațiunea de Nord 409 fr. 50 bani, Portugalia 925 fr. 65 bani, Rusia 602 fr., România 483 fr. 40 bani, Spania 1347 fr. 20 bani, Sveția 806 fr. Țările-de-jos 417 fr. 60 bani, Turcia 318 fr. 95 bani, Wurtemberg 1144 fr. 90 bani și Statele pontificali 5172 fr. 50 bani 11). Zestrea adusă Italiei de Roma este multă mai superioră decâtă pretinsa zestre adusă de Moldavia României. Spre a închiria acesta relațiune se relevămă și raportulu detorțelor flotante către bugete; acestă raportă este: Prusia cu confederațiuna 6^ la sută, Anglia 12f la sută Turcia 27fff la sută, Austro- Ungaria 41f la sută, Francia 44f la sută, Rusia 45Țff la sută, România 68f la sută. Terminândă acestă parte sedicem împreună cu Joseph Garnier: „Statele se se ferescă de datorii, căci dobânda datoriei „încarcă irapositulu; impositură sărăcește „mai ântâiu pe contribuabilă și apoi sporește chiăltuielile producțiunea rădicândă „prețura productelor” de care consumă„totulă nu se póte apropia; împrumuturile și datoriele suntă să piedică producțiunei și consumațiunei; ele suntă „să causă permanente de sărăcie". A. Duca, vechii directori ale comptabilității generale. (1) Datoriile sunt relevate la finele anului 1868, împrumuturile făcute de atunci încoce nu intră aci. I Datoria publică a României relativă la ianuariu 1870. POPULAȚIA RECETE BUGETA- ANALOGIE DATORIA. ANALOGIE RAPORTULU STATELER . DATORIE FLOTANT INDIVIDE. RE ANUALE. PE INDIVIDE PUBLICA TOTALA PE INDIVIDE LA RECETE. Anglia cu posesiuni. . . 191,835,000 1,814,799,775 9 46 22,473,147,050 117 50 222,402,500 12 ^ g America (Stat.Unite) . . 31,260,580 2,170,163,744 69 42 13,299,472,615 4^44 Austro-Ungaria................... 35,553,000 748,452,497 21 057,730,168,290 2^40 308,649,174 41 g Baden . . . . . . . 1,434,970 38,319,507 26 70 347,113,827 241 89 Bavaria. 4,774,470 217,861,515 45 631,031,997,522 216 15 Belgia. ..................... 4,897,800 174,691,700 3500 713,912,214 145 76 Danemarca . 1,862,800 61,710,295 33 13 333,595,080 179 OS Francia cu colonii . . . 41,113,300 2,056,022,969 50 00 12,923,718,073 314 04 922,746,400 44 g Grecia......................... 1,348,500 29,225,101 21 67 462,960,000 343 31 11,700,000 40^ g Balia............................... 25,528,000 804,516,742 31 50 „ „ „ „ Datoria Baliei nu ne este cunos-Mexico............................... 8,287,400 97,475,438 Î1 761,697,871,287 204 87 „ „ cută, după budgetu se plătesc ea Prusia cu confed. Nord. . 29,907,000 800,700,871 26 77 2,449,463,265 81 90 52,000,000 6 ^ - marii procente și amortismente fr. Portugalia cu insulele . . 8,320,400 103,378,757 12 421,540,345,651 185 13 „ „ 359,167,030. ’ î Persia............................... 5,000,000 49,125,000 982 „ „ „ „ Are reservă în numerarul franc Rusia cu provinciele . . 80,241,000 1,943,389,751 24 229,661,113,408 120 40 885,620,504 451 , 118,750,000 România. 4,610,000 67,230,512 1458 445,685,754 96 68 46,000,000 681g Spania cu colonii. . . . 24,616,000 672,015,445 27 306,632,600,000 269 441,202,604,956 179 . Statele pontificale. . . . 723,100 36,469,058 50 39 748,053,900 1,034 50 Sveția și Norvegia . . . 4,174,000 240,611,280 57 64 673,157,195 161 27 44,890,-580 18^$ Svițera............................... 2,510,500 21,362,632 850 „ „ „ „ Nu are datorii. Serbia............................... 1,220,000 14,798,240 12 13 „ „ „ Idem. Țerele de jos” cu posesii. 24,357,000 464,580,370 19 07 2,033,312,217 83 52 Turcia cu provinciele . . 41,115,000 703,295,125 17 102,622,963,300 63 79 192,500,000 27* g Wiurtenbergulu . . . . 1,778,400 48,229,550 2712 407,231,032 228 98 TABLOU de rețetele și datoria publică a diferitelor slate in raportă cu populația. LEI B. 675,252 „ 511,637 „ 105,145 484,131,66667 750,000 „ 318,874 „ 24,269 „ 260,192 33 370,371 „ 58,310 „ 2,500,000 „ 1,893,71850 335,122 „ 11,934,557 98 20,673,750 „ 30,531.000 „ 10,975,122 559,867,990 „ 50,370.000 „ 251,100,000 „ 14,233,333 33 387,751,195 88 DETORIA INTERNĂ Observațiune Amertisabilă la 1871 Stinse în 1870 plătită la cerere Idem Pentru emanciparea Sclavilor. . . . Restă din împrumutură națională . . Restă din deposite judiciare . . . Pentru productele date armatelor. . . Despăgubirea pentru resiliarea concesiunei de bancă Hertz........................................... Cauțiunile arendașilor....................... Diferite detoriî mărunte..................... Condamnări judiciare sentințe definitive la psiribile în 1870 financie și lucrări publice........................... . Restul datoriei către Godillot .... Idem Restă din fondurile Zappa și Alesandru Ion I. Idem Datoria către Godillot pentru Hale . . . Idem 1871 Pensiuni și recompense naționali . . Ajutore mensuale de la cleră . . Amortisab. în 1871 Plătibilă la cerere sigibile în 1870 Detoria Esternă. Detoria Sternă .... „ Oppenheim.............................. „ Constr. drumului Bucuresci-Giurgiu. „ Podurile de seră...................... . Calea ferată Offenheim calculată pe 219 chilometre...................................... Datoria calea ferată Strasberg calculată pe 930 khilometre aproximativă .... Datoria pentru indemnisarea locurilor sfinte Re capitulațiune. Datoriă internă..................................... flotantă.................................... esternă» 5) Se stinge în 1886 prin amortisare. Idem în 1888 Idem în 1875 Idem în 1880 Idem in 1960 Idem în 1962 11,934,557—97 46,000,000— 387,751,195—86 445,685,753—86