Romanulu, februarie 1871 (Anul 15)
1871-02-26
Brăila, 30 Pevruarie 1871 D-lui redactore alu faáruim ROMANULU Domnule redactore, Amțonorea va trimite cu acesta uă listă de subscriere deschisă de mine în favorea confraților noștri francesi, martiri pentru libertate și umanitate, cari în fața criminalei neutralități Europene au combătut și singuri hordele de germani și barbariele lor, fără exemplu în istoria modernă. Ve roga, derű, se înaintați acesta sumă la destinațiune prin mediile de cari dispuneți. Primiți, d-le redactare, mărturirea stimei și considerațiunii mele. Maria Mărgăritescu. LISTA DE SUPSCRIERE Deschisă de d-na Maria Mărgaritescu in ajutorulu rănițiloru francesi: Iulian Vrăbiescu, lei 20, unu anonimă 10; Unu anonima, 10; Ion Vlasto, 10 Unu anonima, 10; I. I. Lobes, 10; Filador, 10; G. Djuvara, 20 ; T. G. Djuvara, 10; A. G. Djuvara, 1O ; Dimitrie Leca, 10 ; Elisa Handoca, lei 11 bani 75 G. G. Apostoléiul, 5 . C. Mărgăritescu, 10. Capelanu 4; Z. Urlățenu, 5. Remus N. Oprean, 5 . Copil Cleopatra și Victor D . Mărgăritescu, 10 . Maria Mărgăritescu, 10 . D. Mărgăritescu, 10. Totalü lei 200 bani 75. BERLIN, 8 Martie.—Trupele germane au date tote forturile de pe aripa stingă a Sennei în primirea autorităților francese. Imperatorele Guilelin și quartierulu generale au parasit. Versailles aț î dimineța, mergende la Ferreres. Trupele germane vor evacua Versailles de la 11 pene la 19 Martie. FERRIERES, 8 Martin.—imperatorele a trecutu astăzi în revistă alți 12-lea corpo saxon, 1 -ulö corpo bavares și alți 10-lea wurtemberges, pe câmpule de bătălia de lângă Villiers și a transferatö apoi quartierulu generale la Ferrières. Frații A. Tacorean, studiațî în Brașovul, trimitü una oca seamă și 5 franci. D-na Chiriachița Mihăescu, din comuna Stoiceni, trimite unai pacheta cu scamă. SImUITRU TEILEGRAFICU AJL.D MARSILIU, 8 Martiö,—Mésurele de ecoo’omiä aü inqeputö. Scadra dia Mediteranea, de la Toulon, a fostü desarmatä. FERRIERES, 8 Martie.—Dupa revista trupelorü pe câmpuli de bătaia de la Villers, Imperatul a transformata cartisrulu generale germana la Ferneres. BERLIN, 8 Martie. Bismark va sosi mâne dimineță. Landywehra va fi trimisa câta se poate mai curânda pe la casele aél. (Servițiula privată ale Monitoriului) BORDEAUX, 6 Martie.—In Adunare Louis Blanc depune uă propunere, pe cere o qualifică de dureresa deri meritată, cerându ca membrii guvernului apărării naționale se flă chramați a da serii de moduri cu care au esercitatü puterea de la începutulu impresurării Parisului și péné la capitularea sa. Propunerea este supsemnată de Victor Hugo, Quinet, Louis Blanc, Peyrat, Greppo, Schoelcher, Verry, Flouit (?), Joigneau, Loeroy și alții. Clemenceaux și Picard absenți. Deles cluze cere punerea la acusațiune și arestarea membrilor a guvernului aperârii naționale ca culpabili de înaltă trădare. Johnston și mai mulți deputați propunu ca toți furnisorii, avendu contracte cu guvernulu,sa vu obligați a depune In termenii de 3 luni socotelile lor. Împreună cu piesele justificative, Una deputata depune o propunere prin care cere transfertulu Adunării în altă parte de cătți în Paris. Thiers ruga pe Adunare se se pronuncie imediată asupra cestiunii fiindcă sesiunea guvernului împedică multe mersuri afacerilor. Adunarea adoptă recomandarea lui Thiers de a se constitui în biurourî; ședința publică se supendă. Girangardier este fórte suferinde la Cahors, orașulu său natale. Bucuresci, 2^, 1871. Pressa este tare superată că Adunarea ma voita a amâna disensiunea raportului în Gestiunea Strasberg. înțelegem ă supărarea iei. Pressa este organulu d-lui V. Boerescu, autore, după declararea colegului Ion d. Golescu, ală jurnalului prin care s’a numitü d. Ambroz și complice alț tutorii acteloru ulteriori în acestă cestiune, ale d-lu Dum. Ghica, ministru de lucrăr publice și președinte alu consiliului care a tolerată și aprobați tóte călcările contractului, tote o 1 *1 Jț J » v J ^ J COlliriiG CEIi J«uita CU uGCIliu u milióne costumü drumului de ierți tóte pretensiunile concesionarilorü tóte acele acte în fine prin cari s’ai lovită interesele țărei și s’aă predați averea iei. Pressa este în fine organulă tutoră miniștrilor, iar de două ani de ^îlenă făcută din guvernulă României ună buroă de înregistrare a voințeloră străiniloră din tesaurul, iei uă casă de banei pe care aceștia o golină, o jefuiau în voiă bună. Este dară naturale ca Pressa să fiă superată astăzi cândă discusiunea publică va da pe faciă tote acele turpitudini. Cuvintele însă pe cari le dă eea militândă în favorea amânării adică speranța că peste 20 de $ia Strousberg pare se fiă dispusă , plăti cupoaulă și că, dacă cestiunea se va desbate înainte, el va puté se ia protesta din acesta spr a ne acusa că i-amă periclitată creditul și că d’acea nu mai póte plăti, acel cuvinte nu potă fi de câtă nesce grosolane glume ce nu potă înșel pe cimine. In adeveră, căndu scimi că d. Strousberg a luată totă capitanulă trebuitoriu pentru construirea a 900 de kilometre și că n’ terminată bine nici jumetate din acésta cale, cândă scimă de mi multe lune de lile elă pretinde lăsa în sarcina statului romănă plat cu panelor, înainte de terminare construcțiunii, cumă mai putem susține seriosă că elă s’ar prevala de disensiunea acestoră enormită spre a căice că prin ea i s’a lovit creditulă ? Dară apoi chiară dacară mai amen! pe cari acastă ideiă și spiranța plății cuponului la 19/S1 Marti [ i-au mai putută amăgi, depeși , doul Strousberg, anunțată de < ’ ministru ieri și citită astăzi în Cameră, nu mai póte lăsa nici uă mii ’ siune uiminul, nici chiară duios Presse. ] In adeveră, ce Zice concesion; mulă în acea depeștă ? Promite ei d’a plăti ceva ? Propune elă nis< condițiuni raționabile prin cari se i împace diferendulă , asigurându-se interesele țetei? Nici de cumă. El spune că este gata a plăti cuponală, însă C’uă mică condițiune, se-i dămă noi 16 milione de franci. Este gata a urma construcțiunea tlinielor, pentru care a primită totă plata, însă cu condițiune se-I aprobămă planurile și traseurile d-sele fără schimbare, cu ocoluri neauzite și construcțiuni ridicule, și se primimă drumul, bucățele, bucățele, erări pe secțiuni, astăfelă cumă suntă prevertute în concesiune; cu alte cuvinte se plătimă la cobînzi fără însă se ne putemă folosi în realitate de căile ferate. Elă cere încă se primimă linia Bucurescu, Brăila etc. în starea în care se află, adică, după înseși constatările gentililor d-nl Donici și Frunză, cu însemnate lipse de construcțiuni, de remise, stațiuni, de locomobili și materiale, de locomoțiune, etc. și încă neterminată în ce privesce terasmentele, podurile, podețele, pasagiurile, etc. etc. Și acestă primire s’o facemă pe speranță că Dr. Strousberg, care ne-an 4- »"’■ **, Annit Wk 1% ~1 iar A /~1 /> hituaiu pen cheituLiu annic piuucut? buntă credință, va îndrepta în viitorii defectele cu cheltuiala sea. Cu alte cuvinte se plăti mănesce dobásul anuali de peste 7’de milióne, înainte d’a ave uă lucrare terminată completă, conform concesiunii , acesta pe simpla încredere în cuvântula celă greă ală d-lui Strousberg, care ne spune în aceluași timp că nu póte plăti dobíndüe de nu- vomă da noi bani. Și în fine d. Strousberg cere că se-i dămă dreptul ă a fipsa eră prețurile espropriarilor, ora nu tribunalele de jurați precumu prescrie legile țerei și actul de concesiune Dacă nu vomă primi aceste generose propuneri, concesionariulă ne amenință că va cere intervențiune guvernului din Prusia ca se-î plătimi despăgubiri mari, și cine scie ? pot« se-i cedemă și vr’uă parte din teritoriul nostru, România mică de exemplu Dumă vedernă, în locă de plaui trâmbițată de strasbergista Pressa concesionariulu ne trămite una ultimată în bună formă. Ar zice cineva că România este uă cetate în ■congiurată de inemici, bătută de tunurile loru, redusă a muri de fumn sau a fi trecută prin ascuțiși ulă săbieî și căruia învingetoriulă îi propune vă dură capitulare, dându-i , primesce séu te ucidă. Din fericire, afară de omenii de la Pressa și de foștii miniștrii, nici ună Romănă nu crede țara redusă la acestă estremitate. Din contr i dacă propunerile d-lui Strousberg în’ară fi ridicule, tóta lumea suntemă si purî ar fi gata a le privi sî trata ca ipsolinți. Acesta a fostă si impresiunea Adunării care, după ce le-a ascultată cu despreță și ilaratate, a trecută, fără a se opri uu . minută la dînsele, la disensiune - Rapostuluî, adică la fondul c cestiuni Celă d’ăntîiă oratore înscrisă, și Al. Golescu, fostă ministru de francie, vorbesce în acestă moment. De la începutul discursului se a d-sea s’a cercată a suci, a modifice declarările ce i-au scăpată înaintea comisiunii și cari au fostă auzi de mai mulți deputați. D-sea a venită apoi, în expunerea cestiunii a se face, cuă cuteZare fără exemplu, avocatură lui Strousber, căruia a declarată că țara este datore a-i plăti totă ce cere elăci ceva mai multă, de se pare. Acestă discursă, pe care să resumă că mai la vale, merită atențiunea, prin chiară cinismulă scă, piarulă Wanderer de la 5 Martin publică să depeștă din Constantinopole, 4 Martiă care are coprinderea următoaiă: „ Parta abații principelui Carol I „consiliulu d’a renunta la ori ce cer„cari de schimbare a Constituțiunii Paneriă neâdă depeștă suptă ochii Camerei și ai guvernului și rugămă pe acestea a ne spune dacă este adevărată că s’arată mă asemene consiliu și, în asemenea casă, a ne esplica la ce actă respunde elă, la ce veleitate de schimbări constituționale face alusiune. Cerem ă acestă esplicare nu pentru noi, căci uoue ne pare a fi convinși că Ministeria mă a spusă adevărulă, cândă a declarată că dispozițiune de sprntu cari au dictatu scrisorea către Auerbach nu mai exista; o ceremei însă pentru liniscirea acelora cari si temă că acestă ministeriă nu este de câte transitoră.—ministeriă de iernă, cumr Zicea într’uă epocă memorabile P Gr. Sturza — și că uă dată cu încolțirea frunzei, adică după votarea bugeteloră, o se ne pomenimü éruci miniștrii de veră, de codru verde Ună faptă care merită atențiunei Ministrului și publicului s’a petrecuți Zilele acestea la Comune. Era vorbi de una procesă pe care Comunei Bucurescii îl are cu D. Dumitri Cantacuzino. Unii din membrii comisiunii înterimarie luaseră vorbi cu mai mulți avocați pentru aperarea drepturilor orașiului. D. Lerescu a propusă, în ședința de la 19 Fevruarie, care se însărcinezi D. I. Pală cu acesta. D. Orescu , aderată la propunere cu condițiuni sa se scadă onorariulă ce se va plăti Domnului Pallă la 200 de galbeni. D. Naumescu însă a făcută cunoscută că D-nii Dum. Giani și M. Schina aă primită acestă însărcinare, remâindă ca, numai dvori câștiga, Comisiunea se le acorde retribuțiunea ce va găsi d cuviință. Se primescă și D. Pallă acestă condițiune, a adausă D. Naumescu, și atunci, de se va câștiga procesulă, comunea ’i va plăti « f- D-lui ca și celorălalți. Consiliulă hotărîtă se se fac i ■ acestă invitare d-lui Pallă. A doua séu a treia zi însă, nu scimă cumă și de cine, s’a otărît i a se plăti d-lui Pallă 200 galbei și, dacă nu ne înșelămă, s’a și su i pusă acestă otărîre la aprobarea ministeriului. Nu scimă ceva , decisă séu va decide acestua, îmi suntemă datori a semnala faptul cetățianiloră capitalii, spre a vedi, I. cumă se reguleză afacerile loru. Se adaugemă ăncâ la cele da mai susu că, pe câtă ni S’a spus a nouă, și d. Giani și d. Schina, e alții asiură și d. G. Vernescu, a SUPSCRIERI PENTRU FRANCESI. Comitetulu cetățianiloru Elvețiani reședându în Bucurescî, care s’a formată spre a aduna supscrieri în favorea internațiloru francesi pe teritoriulu Confederațiunii, mulțumesce tutoră personeloru carită bine-voită a contribui la succesulă supscripțiuniî și informă că ântâiulă versămîntul de șese mii de franci s’a spedizu astă de către D. Dubs, consilierie federale, președinte alu societății internaționale de ajutoriu internațiloru francesi din Elveția. Resultatul se va trimite îndată ce vor sosi tote listele. Le Comite de cîtoyens Suisses résidant k Bucarest, qui s’est forme pour recueillir des secours en faveur des internes francais sur leterritoire de la Confederation, remercie vivemeut toutes Ies personries qui ou bien vouiu contributer au succes de la souscriptioQ ei informe qu’un premier envoi de six miile francs a été fait ce jour k monsieur Dubs, conseiller federal, President de la Soeiété Internationale de secours aux internes franșais en Suisse. Le solde suivra aussitot que toutes les listes seront rentrées. oferită d’a pleda gratis acestă afacere pentru comune, oricare ar fi resultatulă. Comisiunea a preferată a plăti 200 de galbeni, anticipan do și urăși ori care ar fi resultatulă, d-lui Pallă, negreșită pentru că ba crezută ca ună avocată mai însemnată decâtă ceîl-alți trei. Acesta este uăcessiune de apreciare. Insă de ea ea a avută dreptate și d l ea a lucrată în interesul orașiului, acesta o va judeca publiculă. Focșani, 22 Februarifi, 1871. D-lui redactore alu diarulu ROMANULU. Domnule redactare, La districtulu nostru Putna s’a trimisă prefectu d. Iorgu Dăscâlescu fratele regretatului nostru poetu Dimitrie Dăscălescu. Numirea acesta a fostă primită cu mulțămire de județă, dorit cu ore care reservă. Reserva provine din causa înrudirii cu fostulă prefecți O. Robescu, de a căruia înfluință de înrudire se temă unii că ținâodă comptă actualele prefecții, va menține în funcțiuni omeni de reputațiune pătată, agenți docili ai d-lui Apostoleanu și comp. Așa de exemplu e temă de menținerea suprefectului storciu la Vrancea, groza Vranco- iniloră și sluga plecată a familiei ■ d-lui Apostoleanu et. comp. Menținetrea suprefectului Gheorghiades de la Zabrăuți, rudă cu d. Robescu și ceva încuscrenie și cu d. Dăscălași cu, mă agramatos, slugă ca și Gorciu a familiei Giță, pașalele de la Panciu, protectorulă ovreilor și din interesă ca și Gorciu, chivertiií sitoră prin escelință, care nu s’asfiită - a lua 20 galbeni mită chiară de la primarulă de Câmpuri, proprietateai actualeluî prefectü, și de la mulții alții, pentru care de va fi dată a:« fără, va fi acționată și în justiție, de nu, tóte se vor face mușama. Acestea ca să îngrijescă lumea. Noi acasă sperămă că d. Dăscălescu, omăr integru și inteliginte, nu se va lăsa și aluneca la insistări de familie și va face a se schimba agințî ca aceștia,