Romanulu, februarie 1872 (Anul 16)
1872-02-26
TIOESCE ȘI VEI PUTEA X abonamente N CAPITALE: uniană 48 lei; șise luni 24 lei; trei luni 12 lei; un luni 5 lei. IN DISTRICTE: unu ana 48 lei; ?ese luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Abonamentele începi la 1 și 16 ale lunei; un esemplari, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimietru franci 20. Austria și Germania, trimestru 7 fl. arg. (18 francii )NINȚITEI Anunțiuri, pagina a IV, linia 30 litere — 40 bani, aserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisori și ori ce trimiteri NEFRANCATE vom fi REFUSATE. — Articlele nepublicate ce vor p. arde. ANULü ALU ȘILE-SPRE DECELE. Administrațiunea în Pasaginle Românii, Hot. — Redacțiunea, Straja l’oltea, No. 42.SAMBATA, 26 FEBRUARIU 1872. luminezA-te și veî fi abonarea IN BUCURESCI, la Administrațiunea Jiariului. IN DISTRICTE. In corespondințil «ei și cui oșta Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. XIA. PARIS Pentru abonamente: la d. Darras-Hallegrain, Sue de Tundenne comedie, 5. Pentru anunțiuri: la d-nil Drain et Micoud, 7 Rue Rochechouart. LA WIENA Pentru abonamente: la d. B. G. Popoviți Plaieo marst t. 16. Pentru anunțiurî: la d-nii Haasenstern și Tagt Neuermarkt. 11. (A) Edițiunea de sera l V , Bucuresci, “ S £ j$i Uniunea Liberale dela 20 Februarie, după ce amintesce că totul e la noia dată și se dă în concesiuni, până și chiară strângerea dărilor”, după ce spune că ministrulö din întru a publicată „vă poruncă către tote primăriele din țară cu injuacțiune se aibă a da în concesiune tote veniturile lor”,“ face apoi cunoscută că „listele pentru alegeri le-a confecționată bine prefectură poliției, prin eliminarea a 112 alegători, din cel cu drepturi constatate, și cu înscrierea în liste a 114 alegători ai poliției.u Uniunea Liberale adaugă că s’a reclamată la tribunale contra acestoră ștergeri și introduceri ilegale. Se ne permită, confrații noștri! de la Uniunea Librale din Iași, se le spune că că fórte ne-am mirată văzândă că se mai ocupă cu dresarea listelor electorale. Aci la noi din contra nu numai că nimene nu s’ocupă d’aceste liste de mâncă, cel cari s’aruncă ochii pe densele o facă numai pentru a sei dăc’avură fericirea d’a fi șterși din ele. Asta, fericirea, căcî ștergerea din listele electorale este la noi uă dovadă de bună-voință și de protecțiune a guvernului. In alegeri cine era însemnată pe spate ca uă cruce albă de tibișiră, se pomenia îndată încăierată și bătută mără, de către bandele electorale ale guvernului; acumă măsurile se ieu mai din nainte. Cine este trecută în listele electorale —■ cu ore care mici escepțiuni—este însemnată, cruciuită, pentru a fi suptăveghiarea și priveghiarea poliției ș’a bandelor; cine este ștersă, este er tată. Ș’apoi totu mai predă confrații noștrii de la Uniunea Liberale, că vom mai fi chiămațî a mai vota ceva sau a mai alege pe cineva după listele electorale ? Cumă? După câte cunoscă, soă și vădă, mai cu semă d’uă ană încóce, totu se mai îndouiescă âncă că s’a stipulată mai ântâiă darea României în posesiunea străinilor vecini, prin concesiuni, apoi retrunchiarea iei în două principate, și dup’acea-a deplina și definitiva incorporare a Moldovei Maria ? cu Rusia șa Munteniei cu Unmărturimă că ’ndouiala ne pare ciudată, durerosa și pe deplină periculosa, căci ea nu póte face artă decâtă a ’nesni forte punerea in lucrare a celoră stipulate. Din acestă puntă de vedere dorit se ne permită, bunii noștril confrați de la Uniunea Liberale și de la tote panele române, se le amintimă, de și forte pe scurtă, cele ce s’aă făcută și cele ce se facă. Amă spusă ș’afirmămă că pe la 1868 ni s’a făcută nouă chiarü propunerea d a ne încorpora cu Ungaria, luândă ca de rege pe Carol I ală Româniloră. Acumă câteva luni dinriul, Wanderer a publicată ună articlu ală unui diplomată francese (care era ducele de Gramont). In acesă articlu se spunea că Napoleon III, după ce a fost ă la Salzburg a ințeiesă tocmeia dintre Unguri și Prusiani, întorcându-se la Paris Napoleone III a disü în consiliulă de miniștrii:—Ungurii sunt nișce trădători;—din nenorocire târdul înțelese Napoleone III, și acestă târz Jlă înțelegere se plătesce cu amară de către donsulți, de către Francia și de către România. Diamele austriace dă spusă Posesiunea României, prin cestiunile economice.“— Cele rusesc! să adaosă . Incoporarea iei prin falimentu.“ — Posesiunea economică, s’a dată Ungariei prin căile ferate și Rusiei prin Sculeni, dându-i chiarü șinele rusesc pene ’n Iași. Posesiunea s’a dată opririiduse de trei §gi facerea portalul de la mm negră, ș’acumă refusându-se chiară mica consoare ce mai putemă avea prin podulă de peste Dunăre; căci, oricine -nțelege c’acelă podă, văă d’a se face mai nainte d’a fi făcută noi portulă de la Mare Negru și d’a fi completată liniele nostre ferate, elă devine uă mică compensare pentru noi, îndată ce deterămă Rusiei portulă nostru și transitul ă nostru și suntemă în ajunulü d’a mal da Austriei și puținulă cea mai remasă, linia de la Oituză. Câtă despre falimentu, cine este celă care, vorienda socotelile ce nu ție daă miniștrii, împrumuturile făcute și datoriele flotante re’ncepute — dovedi votulă de ori pentru zece milióne — împrumută aoă — și învârtiturile ce facemă financieloră nostre, ș’aducându-și aminte că mâne, poimâne, călugării greci ne voru cere banii, oferiți de către noi înșine, cine, chemă, este acelaa care se mai póte îndouiancă că nu raergemă, cu siguranță și cu pași răpezi,spre falimentulă dorită ș’anunciată de foile rusesc ca producătoră ală anesăriî ? De la concistele prin cestiunile economice se veniam la actele după tezămură politică. Nainte d’a se sfîrși resbelulă din 1870 și 71, Rusia denunță d’uă dată tratatul ă de la Paris; totu în acelă momentă se publică în foile străine adulă eminamente politică, cunoscută suptă denumirea:— epistolă către Auerbach.— îndată poporul ăi englese începu a ’nțelege ș’a se mișca, pacea sosi, și Rusia și Prusia găsiră de cuviință d’a amâna cestiunea ș’a o lua d’ună altă căpătâiă. Acelă căpătâiă fu găsită și stabilită în conferințele de la Gastein și Salzburg, și pusă deja în lucrare: acolo, prin numirea d-lui Andrassy și retragerea drepturilor ce se recunoscuseră Bohemilor, prin rescriptă ală Imperatorului; aci, prin concesiunele Bleichröder și Sculerii, prin petițiunile din Iași, prin discursul tronului care consfințesce cele coprinse în disele petițiuni, prin legile cari transformă acele cereri de ucidere în acte împlinite, prin spurcarea și sugrumarea justițieî ș’a instrucțiunii publice, prin dechlarările miniștriloră „c’aă luată cu străinii îngagiaminte mari,“ și prin cuvintele ministrului celui mare și ’n veci fără semnă că „țara ar fi bună deciinară fi candidații la domnie și perturbătorii, pe carii îi va jefui și î va regula.“ Mai cerui aic, confrații nostril de la Uniunea liberale și de la tóte shabiele române, ș’alte dovedi ? Credemă c’aceste suntă d’ajunsu, ba âncă și cu prisasă pentru cel carii vor fi se se uite, se vâdă și se ’nțelegă; cu tote aceste se le mai dămă âncă una. Albina din Pesta, înnoscă de la 18 Februarie face cunoscută că inteligintele, învățatula și renumitulă cetățiană din Praga, doctorele Rieger a aflată și publicată că parte a planului olărită între do. de Bismark și Andrassy. „După acestă plană, și anume, după „genialele“ consiliări ale d-lui c. Andrassy, sar fi recunoscută cumă-că în fericita Austro - Ungaria numai cehii ar fi, cari prin impetiita loră oposițiune ară tulbura pacea și armonia între poporă, și mai departe cumă-că Austria cu multele ie- naționalități, n’ar fi în stare de a’I înfrâna și domoli pre acești cerbicoși cechi, de unde, așia deru Boemia cu cechii arű a a se cede Germaniei, sau propriu Prusiei, care iutează so i se înăbușescă tótu mișcarea și resistința slavo-cechică ! De compensațiune seă ecivalinte — Prusia ară avé se ceda România. Românii suntă ună poporă fórte bună și ușiară de guvernată. Ună regimentu de husari și câți va puțini pinteni ungurescară ajunge pentru a se insufla respectă. „De aci se explică contra-acțiunea Rusiei prin drumul de seră ce vre se lege cu Iași. De aci se explică intrigele ce tocmai astăzi se întâlnescă la Dunărea de jos.“ — „Românii suntă ună poporă forte, forte bună, câțiva Husari“ etc. etc. etc. 4ice d. Andrassy. „Țara ar fi bună deci nară fi candidați la domnie și perturbatori“ replică d. Lascar Catargi; și daci să pună améndoul pe „refuială“, și ne refuiescă și ne regulézá pe 4» ce merge, precumă vedemă și precumă în curéndu, fórte în curéndu »’afirmă cavemă se vedemă cea mai dupe urmă refuială și regulare. Vă4urămf în adevără țara dată în posesiunea și sploatarea Austro-Ungariei pe d’uă parte și Rusiei pe d’alta, prin căiele ferate. Vă4urámu pe miniștrii facende totu se potă și totu ce n’ar trebui se potă, pentru a pune pe Capulă Statului în jocă, ș’ală pune numai acolo unde este lovire, unde este prigonire și ucidere morale. Asta; ii văzurămă mergénda pen’ a surpa chiară scóla Normale, fondată cu banii oferiți de Domnă, „via ce sădise drepta sea,“ cumă dice d. Ion Ionescu, pentru ca poporulă se aibă în vecinainte-I doveda despre simțimintele de iubire ale Domnului seă. Miniștrii pună astăzi ’n facia poporului uă ruină și’s 4icü astă-felă : E că simțimintele ce meriți tu.— El strigă lumina aprinsă de Domnă și 4ică poporului. — Intunericulă și peirea este sartea ce ți se pregătesce. El spună apoi în Cameră că țara este bântuită de conspirațiuni, și facă totulă pentru ca se se vâdă că se pregătescă a face el una, a face el ună nucă 3 Augustă, pentru a provoca astăferă întervenirea străiniloră și celă mai puțină și pentru momentă retrunchiarea României în două principate; restul, apoi vine de sine, și vine răpede prin zburur societății Austro-Maghiare și pe șinele rusesc cari conducă până ’n Iași. El mergă și mai departe, ca se se confirme tote relele și tóta peirea despre care se șioptesce, ba încă se și vorbesce, el merseră pân’a sfătui uă căletorie a Dómnei Româniloră, ș’acasta acumă, acumă cândă totulă âncă tremură de frigă și este amorțită de gerul ! Lumea se ’ngrijasce, s’a ’ngrijitu fórte, în facia amenințăriloră de morte ce se vădă și cari devină mai puterice și mai spăimântătore cândă palatulă nu mai conține uă femeiă, uă sociă, uă mamă, și cândă miniștrii spună în Cameră „c’aă luară îngagiaminte mari către străini, și că voru jefui și voru regula“ pe toți și totulă. Lumea a ’nghiățată în facia atâtora loviri, șînghiață cândă se cunoscă uneltirile străinilor, și cândă suntă la guvernă 3 din miniștrii cari guvernaă țera la 3 Augustă. Acesta este situațiunea cea gravă în care ne aflămă și, cu tote camă dorise tăcemă, cumă dice Edgar Quinet, fiinducă nimene nu voiesce nici se vedă nici se ’nțțelegă, ne ’mplinirămă și d’astă dată datoria d’a arăta cea a ce se face, remâindă respunderea asupra celoră cari ar putea salva totuși lăsa a se perde totu, ș’a peri și dânșii în acelă mare vîrteju ce ne ’nconjură și vine spre noî cu furia turbării. Româul, ne am împlinită datoria, și nu ne mai remâne de câtă a ve saluta cu acelă simțimântu cu care se salută intr’ună spitală unii pe alții cel cari simplă că moră pe cei pe carii vedă că nu se morá. Corespondința particulară a ROMANULUI Vieaa, 22 Februariű, 1872. Măsurile cele mai nouă, luate de ministerială ungurescă asupra Croației, să împinsă națiunea croată tocmai pe tărâmură pe care se afla redusă pe la î nceputul anului 1848. Domnulă Vacanovici, ună reacționară înfuriată, numită în loculă Banului demisionată în luna trecută, înfruntândă opiniunea publică și chiară legile bunei cuviințe, dete prefecțiloră și supt-prefecților, ordine categorice ca, cu ocasiunea noueloră alegeri dietall, să se scotă majoritate pentru toți candidații guvernului în tote cercurile electorali, sau, de nu vor împlini acastă poruncă, se scie că vor fi fi demisionați în modă infamă, per 4endu’și dreptur de pensiune. Mai clar și și mai categorică n’ar fi fi putută vorbi nici ună paștă către mamelucii sei! Și ’n adevără că, domnulă Vacanovici neplăcându’l ochii colonelului Trenscky, prefectă în Belovară, îlă și destitui mai nainte cu două septemâni. Dură comandantele generale Rosenzweig de la Agram, credândă că cu acesta maltratare brutale s’atacă chiarü onerta militare a lui Trenscky, pretinse restituirea lui la momentă, ceaa ce Vacanovici nici nu vru s’audă și se ’nțelagă. Se zace că conflictulă acesta ar ave de rezultată chiară demisiunea generarului Rosenzweig. După serrile din urmă, s’a constatată numai că funcționarii din întregulă districtă Belovară ș’au dată demisiuniie loră la Banal Croației, cu adausură că vazându-și batjocorită pe prefectură soră, nu voră se se espună și el la asemenea batjocoră. Intrega Croațiă se află în agitațiune febrile. Mai pe fiecare 4> se confiscă câte ună numără d’ală 4*ar*el ° rh» două 4iaries’aă suprimată cu totulă. Însă poporulă croata este pre determinată a da pieptul cu orice măsuri teroristice ale guvernului ungurescă și a nu lăsa nimică din drepturile patriei și ale națiunii loră. Conformă scriiloră private ânsa positive, demne de totu credemêntulu, pe cari se avemă de la Pesta și din Transilvania, se póte accepta cu cea mai mare probabilitate că, în casă de a se face alegeri noul pentru dieta Ungariei, se cerea peste cele vechi luncă și alte măsuri extraordinare asupra Românilor din Transilvania. Guvernul decisă a înfrânge resistența pasivă va impune prefecților instrucțiunile cari se vedă aplicate în Croația. Alegătorii români vor fi duși cu forța prin supt-prefecți la urnele electorale, și se aude că, unul dintre prefecți de naționalitate română va fi transmutată la altă poștă, pentru lipsa de energie brutală. Guvernul s’a asigurată încă și în altă modă pentru reeșitarea. Supt nume de Română sunt puși în funcțiuni mai mulți renegați, precum și de aceia cari țină soții maghiare, a căroră influență în cestiuni politice și naționali este mai mare decâtă ar crede aceia caii nu suntă inițiați în afacerile Transilvaniei. Scurtă tipäă măsurile extreme sunt probe de ajunsă că, crisa spre mai rem încă trebuie se fie estremă, Comilia. D. Focșia, raportorele comitatului de delegați, dă citire raportului seă asupra următorului proiecții de lege: Art. 1. Locuitorii comunelor urbane îndatorați, după art. 27 din legea drumurilor, a plăti valorea 4Helor fi de lucru în bani, precum și locuitorii comunelor rurali, cari după art. 28 aă și el facultate a plăti asemenea bile în bani, vor fi desface acestă datorie celă mai târziă până la ântâiă Masă a flă căruțană. Primarii comunelor, cari nu voră urmări împlinirea unoră asemenea bani și și nu voră esecuta facerea lilerară în natură la timpul, conformă art. 32 din lege, suntă pasibili de penalitatea prevăzută la aliniatură 4, art. 2 din legea de percepție. Art. 2. Locuitorii cari fiindă însădepărtare mai mare de 20 kilometri de punctele lucrăriloru, (nu voră putea fi luați la alte lucrări în limitele acestei distanțe), voră face însă 4^ele județiane în lucrări de șlosele comunali seQ vicinau și receversa, déca nu le voră plăti în bani conformă art. 28. Art. 3. Taxele (julelor) convertite în bani se fixază pe fiecare ană de consiliere județiane, după prețurile curente și cu aprobarea ministeriului lucrărilor publice. Daca ministerială nu se va pronuncia în termenă de 30 zile asupra tarifelorü presintate de consilieri, ele remână eșec ctitorii. Art. 4. Celelalte disposițiuni prevăzute în art. 27 și 28 din legea promulgată la 1868, suntă și rămână în vigore. Art. 5. Locuitorii comunelor urbane și rurali asupra cărora, din diferite împrejurări, plata 4italară de prestațiune s’a grămădită din ană în ană, voră înceta a mai fi urmăriți pentru jefuirea piftrei acestorădile. Art. 6. Tóte legile și osebitele disposițiuni contrarii legii de faciă, suntă și română abrogate. Apoi urmatorii opiniuni separate.’ SERVICIU TELEGRAFIC Alui KonAi iLi<. Berlin, 7 Martie. —■ Represintanții Statsbahn austriacă și consiliură administrativă ală căiloră ferate române, a supt scrisă astăzi tratatul, prin care se dă 4asei companii austriace sploatarea căiloră ferate române. Paris, 7 Martin. — D. Goulard fu numită ministru de finance ad-interim, în locul d-lui Pouyer-Quertier. Bruxelles, 7 Martin. — Camera a votată menținerea ambasadei Belgiei lângă Papa, Roma, 7 Martie. — Monsiuior Chighi se asceptă la Roma. ADUNAREA DEPUTAIILORU I Armata ședinței de Mercuri, 23 Februarie, 1972. După respingerea proiectului pentru creditalü de 100.000 lei noul spre descoperirea asasinului lui Barbu Catargiu. OPINIUNEA MINORITĂȚII Relativă la proiectulu pentru modificarea art. 27 și 28 din legea drumuriloru, promulgată la Martie, 1868. Avândă în vedere că prin legea de la 1868 a drumurilor, numai prestațiunea a avut-o în vedere a nu se acumula din ană în ană, crd nici de câtă plata în natură; avândă în vedere că prin articlulă 5 din legea presiută se dă uă interpretare greșită și care nu există în legea primitivă de la 1868; avândă în vedere că Adunarea nu pate primă lege se sancționeze ună adasă care va deveni forte periculosă și cu totulă în dauna Statului , avândă în vedere că prin uă asemenea măsură luată pentru trecută, póte se devie chiară în dauna consiliilor județiane cari aă comptată pe asemenea bani și póte chiară a contractată lucrări și a luată sarcini asupră-le, comptândă pe acesta ramură devenită, ce legea actuale se dă consilieloră judințene, și pentru cari consiliile nu pot fi condemnate de vreme ce percepțiunea s’a făcut de către casiari, aginți direcți ai guvernului și neglijința încasăriloră privesce pe acei aginți; avândă în vedere ca acestă principiă stabilită, va deveni uă încuragiare pentru viitoră și că mulți contribuabili voră avea în privire acestă măsură periculosă și voră căuta prin tote mijlocele a se sustrage de la plata prevăzută prin acesta lege in termenă de ună ană, fiindă și cumi mai de ’nainte ca nă-dată acestă termenă trecută, ei voră fi iertați de asemenea ebli*