Romanulu, octombrie 1872 (Anul 16)

1872-10-14

tați sinodale pentru afacerile religiei române, din 6 Decembre, 1864). Nu cunoscemu nici uă lege a sinodului generale prin care se se fi abrogată legile canonice cari prevedu uă pedepsa disciplinară pentru violațiunea promisiunii monastice de sărăcia. Unu călugéri-Cresus ar fi Intr’adeveru unu paralogisma ne’mpacatu! Asia derű calugérulu, după regulele de disciplină a ordiniloru religióse, neputéndu se aibă nimica in proprio concedându-i-se numai usura averii ce o câștigă sau o moștenesce. Se întrebă, ar pute fi stăpânulă averii sale de la intrarea în monastire pene la mortea lui, déca s’ară admite că încependa de la data cod. non civile monastirea nu mai are dreptul de a dobândi prin acte între vil sen mortis causa ? Calugerul trăiesce și viventis nulla est succesio. Prin urmare numai déca elă ară fi dispusă de acesta averea înainte de a alege vieța monarhică prin acte între vii n’ar fi nici uă dificultate. Cum vomă judeca înschestiunea, cândă calugerulu n’ar fi luată asemene disposițiuni ! Insă așta stare de lucruri negreșită ară trebui se chemă că averea n’are nici una stăpână, ca eres nullius. Lucrurile fără stăpână (droits épaves) se cuvinü éasé fără îndouială numai fiscului séu după analogia § 943 cit. cod. călim. biserică sau monastirii. Astăferă de siamă admisă că Gestiunea de capacitate civilă a călugărilor e reservată legislatiunii civile, totuși prin forța lucrurilorăamă ajunsă a recunosce că, pe câtă timpă capacitatea civile este însă legată și inseparabile de disciplina monahal, schimbarea acestei de pe urmă discipline de către sinodulă generale este ună prins, fără de care inițiativa în astă privință a legislațiunii civile e imposibile. Cu alte cuvinte, ipoteza ce o discutămă ne prezintă mai multă uă cestiune de statu monastică. Calugérulü e alienorum subjectus. Trebuie se deosebimă statulü de capacitate. Celă ântâiă constituie uă speță de proprietate (Aubry et Rau. Y. I. ed. 4, p. 6, nota 20.) Oricum stă, legile atingătore de aceste interese sunt legi speciale, cari nu se pot considera abrogate după regula cunoscută a lui Papiniani prin legi generale superiore. Acesta regulă, ca legile posteriore genarale, nu derogă la cele speciale inferiore, ce e dreptă, nu e absolută. Se mai cere încă aplicabilitatea ei ca se fie compatibile și conciliabile legea speciale cu acea generare posterioră. Vă contrarietate absolută, uă ciocnire astăfelă a acestora două legi, în câtă aplicarea uneia se escludă aplicarea celeilalte, frânge acea regulă și face se se puie in lucrare și în privința intereselor regulate de legea speciale, legea generală posterioră. In asemene casă e vedita că numai de câtă una din cele doua legi trebuie se prevaliseze, consistența loră fiindă imposibilă, și prin urmare in asemenea casă trebuie necesarmente se conchidemă că legea vechia speciale e tacită abrogată. Se percurgemă deci de la art. 650 — 941 codulă noă civile tote disposițiunile și se vedemă cari din aceste prescripțiuni legislative nu sufere lângă dânsa averea de mână mortei secularisată! Articulul 806 și 807 (903, 904 fr.) din codulă non civile se ocupă cu capacitatea de-a dispune prin donațiune sau prin teskmeral (testamentificatio activa). In ele se prevede incapacitatea minorului mai mică de 16 ani, nu se dice énse că numai minorul e incapabile de-a dispune. Astăfelă vedemă in legislațiunea francese alăturea cu art. 903 și 904 codă nap. incapacitatea relativă a congregațiunilor religióse de femei după legea din 24 Maiă. 1825 (Demolombe V. 18 p. 566 s. 99.) Așia dâră ^§ cit. din codulă calim, potă se consiste cu legile canonice cari prevedă și incapacitatea pene la ună punctă órecare a călugăriloră. Aceste două legi nu se întreüibÍunciü‘ încâtă se fiă neapărată ca se prevaliseze una dl" (1) (1) Astafelu argumentezi de exemplu Merlin că art. 455 și 445 codulă penală francese n’a abrogată tacită ordonanța din 1669 concernândă delictele forestiere. In art. citați se vorbeșce de copaci. Espresiunea acesta e pre nedeterminată și nu se pote susține că ordonanța menționată privitore la copacii născuți în pădure, de cari singuri se ocupă poliția forestieră, ar fi abrogată tacitamente prin acelă art. din codulă penale care are în vedere copacii ce se nască aiure. (Merlin Rep. V. Delis forestiers, paragrafa II.) Apoi § 767 cod. calvii, concordă de minune cu art. 843 codulă noă civile. Și legea vechia ca și cea nouă respectă libertățile chiară cândă ară absorbe averea întrega, déca defunctură lasă colaterali. Neatingerea legitimei moștenitoriloră neapărați e consacrată de § 767 codulă calvii, în acordă cu disposițiele legii noul. Asia dură codulă non civile e compatibile și conciliabile cu legea speciale din cestiune, și dară aici este loculă se aplică că principială: Posteriores leges ad priores pertinent. Asociațiunea ideielor nie filesce se facă uă ultimă remarcă. Intre codulă călim, și legislațiunea nouă civile mai este uă lege intermediară, acea a din 6 Decembre, 1864 pentru regularea schimei monarchice, care și ea menționeza închinarea averii la monastire din partea calugărilor. Codulă non civile în art. 811 suptordonă autoritatiunii guvernului validitatea unei asemenea donațiuni. Disciplina monahală cere case rigurosă și sine qua non profesiunea de sărăcie și achinarea la monastire a averii călugărului. De aici rezultă că de la data codului noi civile nimeni nu se pote călugări fără autoritarea guvernului pe lângă autorisațiunea sinodului generale. Și legea din 6 Decembre, 1866 pentru înființarea unei autorități sinodale este se acomodeze forte bine cu acesta situațiune. Ea prevede în art. XVIII, litera c, între atribuitele administrative ale sinodului, tocmai și autoritările de călugăriri în marginile legiuirilor civile. Conchidem din cele ce preced că codul ă non civile n’a abrogat legile canonice concernândă incapacitatea civile a călugărilor, post ingressum in monasterium, căzuse de la promulgarea codului noi civile, călugărirea trebuie se fiă autori sată de sinodură generale și de guvernă. Legile canonice formeză deci împreună cu disposițiele codului noă civile ună ensemblu omogenă, §§ 762—769 codulă calmi, suntă âncă astăzi lucrători și ’n vigore. (Va urma.) ROMANTJLÜ, 14 OTOMBRE, 1872, de nimeni, și nu se mai sui pe trenă. Cândă apoi trenul ă sosi la acea stațiune, la care suna cartea de trasportare, șefulă de acolo reclama de la conductore ună parcă, conformă avisului primită. Se escavă confusiune mare, căci nimeni nu sciea de acestă porcă. In urmă apoi telegrafiază la stațiunea de unde s’a especiată porcuță, și astă-felă s’a descoperită că porculă a fostă Magnificința sea. * * * Semnă lungă. Soția unui călțunară din Temiș iara de trei septemâni totă dorme, mediculă care spereză că ea ’n urmă totuși se va descepta. în* (Familia) Naturaliștii Ungariei s’aă adunată cjilele trecute la Mehadia. Unul din acești scrutători ai naturei se preumbla pe stradă și observa că mă țerană nu ’lă lăsa din ochi, se ’ntorse deci spre elă și’să întreba ce voiesce? Țeranulă după ce ’nțelese că și d-lă acesta este unulă dintre naturaliști, ’să chiămâ la sine acasă. Inviiatulă, netemându-se de ce varcă, se duse. Ajungêndu în curte, țeranulă ’lă duse la coteță, și ’ntreba pe naturalistă, că de ce nu se îngrașă porcii lui, cu tote că le dă bună și destulă mâncare? învățatul!! stăte uimită. Fata țăranului cnsé trase pe tatalaseu de mânecă și’ilise :—„lasă’lă, tată, nici elă nu va face grase scrófele nóstre : nu versi că și elă este ca să se îndură?“ învățatului nu i-a trebuită mai multă și se luă pe picioră, far’a mai ascepta onorariulă visitei. (Federațiunea) FELURIMI Se comunică din cantonulă Wallise (Sințera) că s’a găsită pe drumul ă de la Salvon la Finshaut sună cadavru. Nu se putu afla dacá este ună omoră sau sinucidere. Din cercetarea judecătorescă și abducțiunea cadavrului, resultă că străinulă s’a atentată singură la viața sa, el ii putea se aibă 30 la 35 ani, înainte d’a ’și termina viața, scrise cu plumbă, pe partea opusă a cărței italiane de călătorie ce poseda, următorele cinci însemnări, dară astăfelă încâtă nu resăreaă de locă : „1, duelulă americană; 2, nu potă trăi, lăsați-mă,se moră în pace; 3, adio, iubita mea Mariță; 4, amă trăisă efectele familiei mele și amă oprită atâția bani numai, ca se potă trăi pene Mercur!, adică miua cândă trebuie să mă ucidă; 5, amă dată la 24 luni, în Neapoli cuventură mea de onore d’a me omorî singură, Mercur la 10 Iulie. Și voia face-o:“ Asupra cadavrului nu se găsi nici uă hârtie din care s’ar fi putută alia originea, numele etc. etc. Nici albiturile lui nu erau macara însemnate. * (N. C. română.) .. La una din stațiunile calei ferate din Ungaria se presinta ună domnii cunoscută pe acolo, și pe care toți ’lă intitulaă „Magnificința sea.“ Acestă domnă voi se plece cu trenulă celă mai de aprope, din întâmplare ca se întârzia, și trenulă pleca fără elă. Atunci elă se rugă de șefulă stațiunii să’i permită a pute ocupa locă pe trenulă de povară, ce avea să plece peste ună pătrară de oră. Șefulă, cunoscedulă și ’n personă, ’i împlini cererea. Dertica densula se nu începe societatea,i făcură carte de transportare despre ună parcă. Magnificința se a plăti bucurosă, și pleca cu trenul”. La una din stațiunile mai de aprope apoi elă se coborâ neobservată Bucurescii, în acestă casă, potă vede ’n opera menționată uă scriere care’să privesce ’n modă directă. G. Dem. T. BIBLIOGRAFIA Una din cărțile care, în timpii din urmă făcu celă mai mare scomptă în Francia lu opera d-lui Alesandru Dumas ființă , intitulată Bărbatulă - Femeia , L'homme-femme. Acesta scriere, care trateză cestiunea „daca bărbatulă trebuie se omoresc a se ierte pe femeia adulteră“ conține cugetări atâtă de originale și învățăminte atât de deosebite, încâtă citirea ei merită a fi considerată ca indispensabile pentru oricine. D. D. Dimitriade, traducénd’o, făcu ună adevărată serviniă mai alesă pentru Bucuresceni, intr’ală cărora erașiă corupțiunea iea proporțiuni spaimentatore, căreia trebuie se ’i se puie stavilă. In acești timpi, cândă divorțiele se ’mulțescă cu atâta răpesiune, cu atâta ’nlesnire; în acesti timpi, cândă troteicele stradei principale din capitale ofere ună spectaculă nu tocmai înveselitorii pentru bunele moravuri; in acești timpi, cândă tinerimea nostră consacră oțioseloră plimbări nesce pre scumpe, pe cari le-ară pute ’ntrebuința ’n lucru, în scriere, in instrucțiune, e vă detoriă pentru oricine se citescu acestă scriere, se veda divisiunea ce autorele face sesului risă frumosă, se cugete asupra sortei femeieloră de templu, femeieloră de cămină și femeie soră de stradă; se reflecte asupra condițiunilorămorale ce se ceră acelora cari se ’nsoră; se varsa cari suntă datoriele unui bărbată căsătorită; se se lumineze ’n fine asupra teorieloră în privința armoniei conjugale, care se resuma ’n stabilirea unui triunghiu, ale cărui colțuri suntă: dumnezeu, bărbatul, femeia. Stilulă facile și caracteristică ale scrierii, forța ideieloră ce propagă, puțina cruțare către femei, tote acestea suntă de natură a justifica marele scomptă ce produse ’n Francia, și mai cu semă ’n Paris, pe care autorele pare că l’a avută specialminte ’n vedere. Centrurile mari énse se asemena ’n privința scăderii bunelor moravuri, și PARTEA ECONOMICĂ Este neauzită și încă cu totulă nejustificată de prețintă grâului scumpetea la care a ajunsă pânea în Bucuresci: dintr’uărji pene într’alta s’a scumpită cu 50 la sută; din patru-deci bani câtă era în afună, ne pomenirămă a doua din peste 60 (66 parale). Acesta este ceva neauzită, și cândă toți scimă că grâulă este departe de a se fi scumpită cu 50 la sută, nu mai rămâne cea mai mică îndouialá că acestă urcare năprasnică a prețiului este ună adasă, cu atâtă mai neauzită, cu câtă se atinge de articolulă celă mai principală din tote cele de prima necesitate, se atinge de viața săracului mai cu semnă, căci bogatulă dă și mai multă și totă nu sufere de fume. Se se urce cu trei patru bani la oca înțelegeam, acesta ar represinta ună 10 la sută de sporire, care se justifică de urcarea prețiului grâului; se se urce case cu 20 bani la oca, care ar face se se presupună că și preținlă grâului s’a urcată cu 50 la sută, cândă scimă că nu s’a urcată nici cu 15, acesta e ună adevărată fafă asupra publicului. A tolera ună asemene lucru, este totă una cu a lua parte la densula; consiliul comunală, nefacândü nimică spre a înlătura mărea atâtă de mare, este acusată naturalmente de complicitate, și celă mai puțină două culpabile nepăsare de éașiși amicii lui. Asemeni plângeri suntă cu atâtă mai justificate, cu câtă în nici ună altă orașiă ală României preținsă pânei nu s’a urcată astă-felă ca în Bucuresci. Chiară ieri s’a putută vede în știrile venite de la Turnu-Măgurele că acolo pânea care aci se plăteșce cu 10 bani costă numai 35 bani,uă diferință atâtă de mare face pe oricine se intre in cele mai grele bănuieli. Afară de pâne, este și ună altă articlu de prima necesitate care s’ascumpită fără absolută nici ună motivă: luminările. Pe cândă carnea se oftenesce, luminările se scumpescă! Care póte fi dorit motivulă scumpirii luminăriloră de nu abusură celă mai făciștă comisă supt ocrotirea onorabilului consilii comunale, care, încă vă dată, nu face absolută nimică spre a curma uă asemene stare de lucruri. Rugără dură atâtă acésta autoritate, câtă și altele cari potă face ceva în cestiune, se se gândescá a curma cu oă oră mai nainte, chiară in propriul u loră interesă, uă atâtă de deplorabile stare de lucruri. CURSULU BUCURESCI 24 Octombre, 1872. CURSULU VIENEI 23 Octombre, 1873 5g Renta de hărtie — — — — — 64 55 5S Renta metalică 69 80 dob' 10? 88 58 CUESŰW scadența cupanelor 33 Aprilie 33 Octombre 1 1 1 Obligațiuni rurali . . . domeniale. 78 Ianuariu Iuliu Noembre (300 leî) oase'i Pensiuni împrumuturi Oppenheim-Londra. Stern-Londra. . . oferite 1 vlndut. . 105 1043 94 931 11122 485 1 Ianuariu 1 Iuliu 1 Martin 1 Septembre cu prime Bucuresci (bilete de 20 leî.) .... — — Acțiuni Iuliă Căiloră ferate române. — — Ianuariă Hoâet. fin. rom. (500, Iuliă , liberați 250 lei). . — — “ (50 0L) societ- Dacia ■ - 600 82S £ mare(500L)So ° de Lat Cupone Rurali............................................. — Domenialî, Ianuariă, 1873. . . — Schimbi! Paris la vedere.......................... — — » pe 3 luni.......................... 97 j97 J Londra la vedere .... — — » pe 3 luni .... 25.24.92 Berlin la vedere.......................... — — » pe 3 luni.......................... — 369 Viena la vedere.......................... — — » pe 3 luni.......................... — 227 Mandatele casieriei centrale, disc. — Scomptului pe ană.................... 10g CURSULŰ GALAȚI Lei parale de Galați Londra, lira sterling — — 97 35 lei » Londra, domiciliu— — — 98 15 » » Marsilia, franculu — — — 3, 33 ! » » Amsterdam, fiormnulă— — 206 J » » Paris-------— — — — 3 331 » » 875 Loturile de fl. 100 din 1866 — — — 101 40 Acțiunile Bancel naționale — — — — 945 _ Acțiunile Credit-Anstalt-------— — 328 ___ Londra 3 luni •.----------------------------- 107 80 Paris idem--------------------------------79 50 Oblig, rurale ungare------------------5g 78 50 Idem idem transilvane-------------5g 81 25 Idem idem Banat Timișdra — 5$ 76 75 Idem idem croate-slavone -------5g 84 — Argintulü contra hârtii — —---107 — Bucău---------------------- 5 13 Napoléon d’or-------—---------— — 8 64 | CLUBUL UNIUNEA-LIBERALE. Termenul închinării localului clubului, espirândă la 26 Octombre cuvinte, domnii membrii sunt rugați ca Marți, la 17 Octombre, se bine-voiescu a se întruni sera la 8 ore, ca se jeagă decisiune pentru viitoră. Comisiunea de administrare. SOCIETATEA ROMÂNĂ de arme, gimnastică și dare la semnă D-nii membrii ai acestei societăți, suntă invitați a se întruni, în adunare generală, Duminică, 15 Octombre, la ora 12 din ji, în localul societății, strada Bateștea, No. 2, avându la ordinea lilei între alte cestiuni, și bugetul societății pe anulă viitoră 1873. Comitatul. SOCIETATEA ECONOMIA. In virtutea art. 42 din statute, domnii membrii ai societății sunt invitați a se întruni în ședință estraordinară Duminică la 22 Octombre, la 2 ore din di, în sala facultății de științe, palatul Universității. La ordinea dilei raportulă comisiunii verificatore pentru patrimunia a doua și cestiunea casierului. Pentru președinte, G. Troteni, Girante respungJ Stora, P. BALACEANU, Teatru italian, direcțiunea d-lui B. Franchetti, Sâmbătă 14 Octomb. 1872, CRISPINO și COMARE, melodramă fantastică în 3 acte, poesia de L. M. Piave, musica de frații Luigi și Federico Ricci. Inceputulă la 8 ore precis. Teatru celui mare. Duminică la 15 Octombre, 1872, compania dramatică represintata de M. Pascaly, se va juca piesa: DOCTORU NEGRU, dramă in 6 acte și 7 tablouri de d-nii Anicet Bourgeois și Bemeni, tradusă de d. M. Pascaly. Inceputulă la 8 ore precis. A VISA Columna lui Traianu. Din causa mutării „Columna lui Traiană“ nu pate se apară până la 15 Octombre, când i se va da d-loră abonați ună premiă echivalentă pentru numarulă de la 1 Octombre. Redacțiunea și administrațiunea „Columnei lui Traiană“, precum și depositură „Istoriei critice a Românilor“ de d. B. P. Hăsdeu, s’aă mutată: Calea Mogoșaia, No. V12. (1 TUTORII BOMNIRORU POTSEB ȘI 8ANETATE FARA MEDICAMENTE ȘI FARA CHELTUIALA prin revale selere DTT BAEBY DE LA LONDBA Ds cândă Eftnția «ea Papa «’a ’nsâ netoțită cu fericire prin ntrebuințarea delicatului Revalesciere du Barry, ți mulți medici de spitale ,au recunoscutu virtutea sea, nu mai este nimeni care se nu cunosci puterea acestuî nutrimontu neprețuiții vindecători și înlăturatorii pentru unii mare număru de bule, astu-felu înlătură fără medicamente și fără cheltuială tóte suferințele de stomacn, pieptu, nerve, plămâni, gâlcî, flegmă, respirațiune dificile, suferințe de beșică, de rinichi, tuberculosa, oftica, astma, tusea, nemistuirea, constipațiunea, diarea, isomnia, slăbiciunea, emoroidele, dropica, frigurile, amețela, congestiunea la capu, migrrena, grefa chiara în narcine, diabeta, melancolia, slăbirea, rematismul, bulete oselora și galbinarea. Extracta din 72.000 de certificate pentru însănătoșirea unor bóle cari n’au putut fi vindecate de nici una alta medicamentă: CERTIFICATULU No. T1.8H. Ci Crosué, Seine și Oise (Francia), 24 Marty, 1868. D. Richy, perceptorii, de multu timpu bolnavă de oftică, ajunsese pe patula mirței și luase deja și ultima comunicare, căci cei d’ântâiu medici nu’i maî promiteau de câtă puține file de viață. Avuse atunci recursă la Reyalesciera du Barry, ș’acésta avu ună succesă atâtă de fericită, încâtă în puține septemâni bolnavulă s’a putută din nou ocupa cu afacerile eele și s’a restabilită cu desăvârșire. Mie ensă’mî mi-a făcută atâta bine Revalesciera dumitale, încâtă sub-scriu cu plăcere acestă certificată. SARA ST. LAMBERT Manutritare de câtă carnea, Revalesciera, întrebuințată de copii și de imens mari, aduce uă o economiă de 60 de ori prețului ce s’&vă da altă felă la medicamente. In cutii de tinichea d’ui jumătate funtă costă fi. 1.50.-1 fund fi. 2.60.-2 fundî fi 4.60.- 5 funji fi. 10.- 12 fundi fi. 20. - 24 fundi fi 36.—Revalesciere Ciocolată în prafă și ’n tablete pentru 12 cecci costă fl. 1.fco.— pentru 24 de cesci fi. 2.60. — pentru 48. fl. 4.50.—la prafă pentru 120 cesci, fl. 10. pentru 288, fl. 20; pentru 576, fl. 36. . . . Se cumpără la Barry du Barry et C mne, la Viena Wallfischensse No 8 — In Bucuresci la domnii I. Angelescu et C-me, vie-a-vis de paiață în colță, Ed. Jul. Rissdorfer. Gustav Rieta eid Brus, farmacia la Speranță, calea Mogoșoel, în Gala Marino Curtovich. - La lassy la Friedrich Ohl, farmacista. - In Craiova la Franz Pohl.-La Botoșani la Samuel Wohl. Șine te orașiele la farmaciele cele bune și la verijătorii de obiecte medicamentase. Casa de la Viena espeduiesce oriunde, doduisc trăsnii ® costulă.-