Romanulu, decembrie 1872 (Anul 16)
1872-12-04
1034 K^BKmmBamasasmmaBBmmsmBomammmmmmmmamaBamaaaaess^s iagggggasas ROMANULU, 0 DECEMBRE, 1872. Drepta a declarata că voiesce a mănție provisoriulă. Foto primi d. Thiers pentru mai multu timpu acesta situațiune? Nu căci ascultândă și cunoscendii voința națiunii, elü a declaratű oficiale, în facia Franciei și lumii că „Republica este guvernamentulu legale ale Franciei.“ A făcută și maíi multa, a dechlaratü că ele este îngagiatu pentru Republică și a somată pe regaliști se proclame, de poză, pe regele lorii. Drepta a (Jisu : — voiescu unu ministerul alți meu. — I. Thiers i-a respunsü:—nu ești că adevărată majoritate, căci țara nu este cu tine; și, deca te adouiesci, poftimű, adause elc, eu sunt gata a vie presinta ’naintea națiunii și ca deputată și ca capă ală guvernului. Nu ești uă mare majoritate, adause elă, nici chiară în Cameră. In partea cealaltă este ună numără mai egale și trebuie se-i ascultă și pe aceia. Drepta cere ca d. Thiers se nu mai intervie în desbateri, dérii refusă tóte cele-lalte compensări cerute de guvernă pentru a stabili ecilibrulă. In acestă situațiune, d. Thiers neputendu s’acorde mai multă, națiunea ii răspunde supt scriindă petițiuni prin cari cere disolverea Camerei. Drepta țipă ca din gură deșerpe și cere se se pedepsescă toți suptscriitorii, adică totă Francia. Ce deji se mai asceptămă din acestă armistitiu? Se intrebămă totă pe cei din drépta. „Totă lumea simte că cârpela ministeriale arată ună singură lucru: voința d-lui Thiersda nu merge ma departe.“ (Gazette de France, 9 Decembre.) „Momentul ă da desarma na sosită încă.“ (Le Francaié, 9 Decembre.) „Se ’și strengă rândurile conservatorii; nu este ora d’a se gândi la ’mpăciuire ci din, contra este, momentul luptei decisive. 1). 7/tiers trebuie redusa soudații joșii.“ (L' Union, 9 Decembre.) S’acum, do, redactori, dați-mî voie se va mai spunü ceva, despre care nici ună chiamă nu vorbită încă. Drepta actuale, ducii marchisii, comiții și baronii nu represintâ de câtă proprietatea cea mare; tote celelalte părți ale Adunării represintâ proprietatea cea mică, comercială, industria, munca și capitalulă. Acidérit nu este numai cestiunea că marea majoritate a națiunii este represintată de cești din urmă, déra este încă și cestiunea cea gravă, cea uriașia, pe care drepta in a iei orbire o provocă din nou,, lupta proprietății celei mici și capitalului, —produse ale muncei — contra proprietății celei mari, — produsă ale daniilor, regiloră și apoi ală gratificațiunii invaciuniloră de la 1815. (Indemnisarea emigraților).) Cine dorit a provocată și provocă, aci ca și la noi, de nu reacțiunea, botării decadinței, nu numai revoluțiunile, dérit și periculosele cestiuni sociale? Lăsându-vă se cugetați asupra acestei grave cestiuni, mă oprescă aci pentru astăzi, sigură fiindă că toți cititorii Românului cunoscă acum situațiunea presiute a Franciei și că sciă că d. Thiers mergăndă după voința națiunii, ea este și va fi din ce în ce mai bine pusă în plăcuta posițiune da-și împlini voința facendu, cum ficea d. Broglie la 1870, „făcendu economiă d’un revoluți C. A. ROSETTI. ADUNAREA DEFUTAȚILOSU. Ședința de Luni, 1 Decembre, 1872. Tóte tribunele sunt ocupate după numeroșii publică. Ședința se deschide la 12 și jumătate ore cu formalitățile cotidiane. Ministrul de financie citesce mesagrele prin azi se sainteză mai multe proiecte de legi pentru credite, cerute asupra monopolului și timbrului, diferite credite suplimentare și estraordinare asupra exercițiului bugetară etc. Fiindă la ordinea dilec votarea ’n totale a proiectului de lege privitor la alegerea mitropoliților și episcopiloru, D. Tell, ministru de culte, declară ’n numele ministeriului, că guvernulă aderă la proiectul de lege astăfelă cum s’a modificată și votată pe articule de Adunare. Se procede la votă și proiectul de lege se proclamă primită de Adunare cu 84 bile albe in contra a 12 bile negre. I). La scară Costina, în cestiune de remilamentă, arată că, adunarea arendă se discute cestiunea drumurilor de fern, trebuie se se reguleze mai ântâiu posițiunea acelor deputați, cari sunt și membrii’n consiliul de administrațiune a căilor ferate. Deși regulamentul camerei nu prevede nici uă declinare de competință, cu tote astea constiința și demnitatea fiecărui deputată trebuie se le arete că esiste cea mai flagrante incompatibilitate intre mandatul de deputată și acea funcțiune salariată. Căci înțelege oricine cum va fi votulu aceloră deputați, cândă eî suntă interesați directă în cestiune, ca membrii salariați ai companiei. D-sea face unu apelă generos la acei domni, spre se abține de la votu. D. V. Boerescu, ca membru al acelei administrațiuni, contestă d-lui Lascară Costină dreptulă și competința d’a regula d-sea cestiunile de delicateță. D-sea nu numai că va vota’n cestiune, dérü chiară va vorbi și ’ntr’cusa, căci interesele României suntă strinsă legate cu drumulu de seră. D. C. Grădiștenu indică că funcțiunea nu e salariată și că ea e prevedută prin lege- D-loru aă primită a lua parte ’n acelă consiliă numai întrucâtă interesele concesionariloră nu voră jicni p'ale țereî. D-sea nu permite d-lui L. Costiuă a banui consciințele aceloră cari facă parte din consiliă. D. G. Vernescu, luândă cuventură, aretă că, cu ocasiunea adresei la mesagiă, a anunțată că va cere unele acte și lucrări spre a anunța două interpelări. In privința drumurilor de seră, hârtiele s'au comunicată și e gata a face interpelarea. In cea a ce privesce éase a doua cestiune, cestiunea politicei esterióre, actele nu s’au comunicată încă, deși guvernul a declarată că le va depune. Anunță deră — $iie d. Vernescu— anunță să interpelare guvernului și ’n specie d-lui ministru de lucrări publice, in privința drumului de seră, care. . . . (întreruperi de pe banca miniștrilor). D. primă-ministru, L. Catargiu, arată că guvernulă e deja interpelată de d. C. Brailoiu. Regulamentul camerei e precisă și guvernulă e gata a respunde. D. G. Vernescu declară că interpelarea d-lui C. Brăiloiu mi’i pote opri d-sele dreptul d’a face interpelarea sea, in urma studierii acteloră. Incepă cu interpelarea. La 24 Decembre, 1871, majoritatea camerei a făcută uă lege pentru drumurile de seră. Nu voiă aminti nici fasele nici discnsiunile legii, întrebă numai: ministerială, care a aderată la ea, a aplicat-o ? Nu, guvernulă n’a aplicat-o! a înlăturat-o și ’n locul ă ei a suprstituită voința sea. In legea de la 24 Decembre, votată de Adunare, în art. 10 alineatul 2, se zice : «Decă énse nici liniele de la art. 4 nu voră fi fostă terminate și primite la termenulu prevăzută în acelă articlu, atunci societatea va fi deposedată imediată de către guvernă din posesiunea acestei linii și nu va ave altă dreptă decâtă se primescă de la stată, prin plată de anuități, valorea lucrărilor severșite și constatate printr’uă comisiune de 4 esperți, numită de ambele părți.» Art. 4, la care se raportă art. 10. Zice: «Art. 4. Societatea va săvârși și preda liniele prescrise la art. 2, litera a, b, c, la 1 Septembre, eră joncțiunea dintre gazele de la litera d, la 1 Decembre, 1872; podurile și viaducele se potă construi provisoriă de lemnă, eră lucrările definitive, de seră și petră, se vor termina în termenă de 3 ani de la 24 Decembre, 1871.» Acestă lege — care prescrie că, decă la 1 Septembre linia nu va fi terminată,conformă art. 2, concesionarii vor fi desposedațî și acționarii despăgubiți, aplicatu-s’a de do. miniștrii ? Nu. D-loru, în locă se desposedeze pe concesionari imediată le-aă dat mă termenă de la dumnăvară de 2 lunî. Nu e gestiune dăc’aă făcută bine seurtă cu acesta. E vorba d’a se sei bine e ca, într’ună regime constituționale, miniștrii se se suprstituie legii ? D'acea a nu se consolida regimele constituționale la noi, pentru ca miniștrii se credă mai presusă de legi și ’și permită totală. Ceva mai multă. Ca s’arete că voința d-loră e totală, aă declarată că, chiară dăca după 2 luni nu se voră fiui buiele, d-loră voră continua lucrările. Pentru cine ? Pentru reri, voră respunde dd. miniștrii. Fuse noi j.vomu adauge că și pentru dd. concesionari, J cărora li se va ’ncepe garanția. Nu era destulă acesta. In potriva art. 9 din lege, d-lorură plătită imediată garanția, deși ea nu e prevedută a se plăti decâtă de la primirea definitivă a linieloru. Eră ce Zice art. 9: Art. 9. Dobândire pentru capitalul represintată de susu-zisele "căi ferate, (determinate prin art. 11) se garanteză de către stată și se voră trece în bugetul anuale ca detoriă a statului, mai întâiă pentru liniele menționate la art. 4 și în urmă pentru acela de la art. 6, îndată după terminarea și primirea lerii de către guvernă.» ei Trebuiaseră terminarea liniei și primirea definitivă de către guvernă. Astăfelă ne era ’nvoiala cu concesionarii, cari suprstituiseră pe alți concesionari. Și guvernulă și concesionarii declarau și declară că linia nu e terminată: ei bine, guvernul ă a înlăturată legea ș’a pusă în loculă cu voința sea a totă-putiute, a totu-putiute câudă nu e cameră, fragile după disposițiunile camerei. Acesta e interpelarea ce avea se anuțe. Cu tote astea mai trebuie se se demonstre ceva. Ce s’a făcută spre a se constata că linia e terminată? S’a numită uă comisiune, căreia i se dedese vre 5—6 dile ca se cerceteze linia de la Romană penela Piteșci. Eră ce zice comisiunea: «Conformă ordinilor d-vestre no. 9,415, 9,414 și 9,416, comisiunea aresaminată starea linieloru ce urma a fi terminate la Septembre de către societatea acționarilor căilor ferate române. Comisiunea nu putută examina în detailă decă prescripțiunile caietului de însărcinări sunt punctualminte îndeplinite, fiindu-că scurtul timpă pentru acestă lucrare era abia suficiente a face să recunoscere generale într’un răpede escursiune.» Acesta e solicitudinea guvernului, ca se se facă uă recunoscere generale ’ntr’uă răpede escursiune? Astă feră apără guvernulă interesele țereî? In acestă răpede escursiune nu s’a făcută deră uimică, și de vină nu suntă mambrii comisiunii, ci cm ce s-aă pusă în asemenea posițiune. Comisiunea mai dice: «Comisiunea n'a putută asemenea a se încredința decă lucrările esecutate suntă conformă cu proiectele aprobate, fiindăcă aici chiar controlulă n’a putută face la timpă acestă lucrare, din cauza lipsei de instrumentă.» Eî bine, cândă comisiunea va spune că n'a putută se facă mai nimică, cum ațî putută d-vostră afirma că liniele suntă gata, cum le ațî putută primi ? Comisiunea face că șinele ’n genere suntă bune. In genere! De răin particulară? Suntă rele. Asemenea și traversele și eclisele sunt în genere bune, cuse din cutare ’n cutare punctă suntă rele și inginerii companieî aă promisă a le ’nlocui. După ce comisiunea vorbesce forte vagă, prin vorbe ca în genere, apoi ișî schimbă limba giulă și spune că, daca lucrările nu se voră schimba in curendă, periciulă va fi emininte. Nici pene aíunse ele nu s’aă înlocuită, puindu-se astă-feră un periclu chiară vieța omeniloră. Mai departe comisiunea zice că balastului în genere—ieră în genire^este bună, afară d’alu liniei de la Ulmeni, care e de forte prostă calitate. Eî bine, cum guvernulă a putută primi uă liniă fără balastă? «Comisiunea mai zice: «In starea actuală de secetă, calea póte fi dată în circulațiune fără inconveniență, dacă este necesar să ca pene la venirea ploiloră se fie înlocuită cu balastă bună, căci, dacă ploile ară surprinde calea in starea în care se afla astăzi, acesta puteară că și una intre cumperî și accidinte.» Auzițî, domni miniștrii? Trebuie se ve rugați la Dumnezeu ca se se dea scestă, și v’ați rugată, și v’a dat-o pene mai de uită Ziua din contra vieții omeniloră e periclitată. Iu §. 6 și 7 comisiunea dice: «6. Regularea căilor d in genere este bună, în puține locuri a remasă a se completa, partea cea mai înapoiată este de la Leurdenî la Piteșci, pe care asemenea d. directore generale a promisă a o termina pene Jous sera; acesta trebuie asemenea a se constata înaintea deschiderii liniei. «7. Li ceea ce priveșc suvragele de artă, poduri, podețe, apeduce, după încercările făcute, comisia a constatată că nu prezintă nici uită inconvențiute pentru punerea în circulațiune a linieloră, deși mai multe din aceste uvragie nu suntă terminate completă.» Prin urmare comisiunea declară că nu suntă completă terminate podurile și lucrările de arte. Eî bine, astu-felu a ’nțelesă ■ legea? Astu-felu se se primescă linia, fără se fiă nimică teminatu? «Art. 8. Terasamentele, deși au suntă regulate, nu ’mpedică circulațiunea liniei.» Comisiunea o spune în modă platonică și guvernulă o iea de bună. In §. 9 comisiunea Zice : »9). Apărările terasementelor de pe linia Brăila-Bărboși nu sunt complete, cele de pe linia Șerbescu-Nămolasa sunt abia începute. Digul de la Prevală pe malul Siretului nu e începută, și lipsa lui póte se pericliteze linia pe 18 kilometre.« Comisiunea spune curată că 18 khilometre se pot periclita din causa unui digă neterminată, și guvernulă primesce linia. Fi va posibile ca camera, camera se găsescă bună primirea unei asemene linie de către miniștrii în asemenea condițiuni? Inv. 10 comisiunea Zice : »10). Ramura portului Brăila, deși nu este balastată încă, aici apărată cu mașine în contra inundațieior, va pute se fi întrebuințată, fiindu-că și magasia de grâne este aprópe gata. Mai lipsesce la acestă cale podală care este în construcțiune:« Acesta întrece totulă. Linia póte fi întrebuințată. Pentru ce ? Pentru că magasia de grâne e aprope gata ! E ridiculă, și comisiunea prin acesta a vrută curată se facă jocuri de cuvinte. »Art. 11. Ramura portului Galați nu este făcută.» Eî bine, aci totală e clară: nu e făcută! Ce aveți se mai ziceți? Apoi la p. 12 Zice comisiunea:11). In ceea ce priveste starea generale a construcției, comisia a constatată numerose lacune, chiar în cestiuni forte importante, precum: alimentații, deposite de combustibile, ateliere și materiale fixe; credense că acesta n'aru fi un pedică seriosă la uă circulație regulată, mai cu semn în facia îngagiamentului oferită de companiă ca se fiă complete intr’ună termenă scurtă:« Astaderă lacunele suntă numerose, éase linia póte circula. Pentru ce? Pentru că compania și-a luată îngagiamentulă. Ei bine, acesta nu s’aă făcută uicării. La §. 13 se zice: »13). Materialul mișcătorii s’a constatată după cunoscințele anteriore ale serviciului de controlă și după detaliurile date de d. Potoneéuu directorului trancțiunii; acestă materială se compune din 74 machine cari corespundă la proporția clinometrilor construite și 262 vagone de călători în cari intră și 35 împrumutate de la compania austriacă, drumurile de jenă ale statului. Suma de 262 este cu 60 mai mică decâtă proporția ce se cuvine pe numerală chilometrilor construite și pentru cari compania trebuie se se îngrijesc! a le ave numai de câtă. »Vagonele de mărfuri sunt în minera indestulătoră. Plugurile de zăpadă lipsescă și trebuiesc! asemenea se fia procurate imediată. »In ceea ce privesce starea acestui materială, comisia n’a putut a se încredința in ce stare se găsesce.» Nu este exactă că materialele s'a constatată de serviciule interiore de controlă, amu dosarele și’n ele nu se vede nimică. Ceea ce este exactă este acesta, că directorele a dată uă relațiune. Era mai ușioră se se chiăme acelă directore spre a da lămuriri, și nesculațî do. miniștrii de orî ce ostenelă. In privința numărului macimelor, comisiunea uu.ne spune nimica, eră in privința stării materialului, comisiunea declară că nu scă nimică. Cum am putută, d-le ministre, se primesc linia ’n aceste condițiuni ? La 12 Noembre, comisiunea spune’n ce numără trebuie să fie materialul, și zice: «71 locomotive; 71 Locomotive cu una sau două roți legate; 71 Tendere ; 321 Trăsuri de călători de clasele I, II și III; 963 Vagone de mărfuri de diferite categorii acoperite sud descoperite; 1 Vagonă princiară; 4 Pluguri de zăpadă; Dresine, vagone, etc. »Pe lângă acestea se prescrie a se schimba distribuțiunea și garniturile unora din trăsurile de călători. »Modulă prefacerii vagóneloru de I ș’a II clase, precum și unele din vagónele nouă de III clasă, s’a esaminatu de comisiune și s’a găsită cu totulă satisfăcătorii. »Asemenea se póte zice și pentru vagonulu princiară, plugurile de zăpadă, dresinele, etc. »In cea-a ce privesce euse minierulu tuturor locomotivelor și vagoneloru, ce societatea are aduse pentru tóte buiele în cestiune, comisiunea n’a putută face în detaliu verificările necesarii, fiindă că acele materiale se află continuu în mișcare.« Prin urmare spune curată că nu’să cunosce fiindă continuu în mișcare, după ’ncredințarea direcțiunii, materialul este completă. Apoi compania scă comisiunea trebuia se le constate ? Mai la vale se zice. »După încredințarea companiei, numerul locomotivelor și tenderelor este completă. Din vagonele de călători lipsescă 82, d’a II și a III clasă. •n vagonele de mărfuri sunt mai numerose decâtă cele prevădute. In locul celor! 82 vagone lipsa, compania a ’mprumutatli din Austria unu numeru de 36 vagone, cu cari face provisoriă servițiulu. Comisiunea n’a putută de câtă a lua d’uă-cam-dată de basă acestă arătare a companiei, remâindu ca, prin îngrijirea servițiului de controlă, se se verifice în detaliu, operațiune care cere ună timpă orecum îndelungată. «Pe aceste base și după observările făcute mai multora din machinele și vagonele esistente, prefacerile și reparațiunile de făcută, materialul mișcător adusă pene acum, spre a’lă pune în bună stare de funcționare și ’n condițiunile caietului de însărcinări, se potă evalua la cifra de (550,000) franci în totale, afară de cele 82 vagone ce lipsescă și cari urmez a se aduce din nou. Inchiriândă lucrarea sea, comisiunea nu crede de prisos!a supune la cunoscința d-vestre, că deși lucrările remase a se completa sunt numerose, cuse aicî una din ele nu pote gena uă esploatare regulată și ’n bune condițiuni, ba încă în interesul solidității soră, și arendă în vedere epoca începerii iernei, ar fi de dorită ca esecutarea unora se remâie pene la primăvara viitare.» D. ministru afirmă că vagonele de comerciă sunt mai numerose de câtă trebuia. Cine v’a spus-o? Compania! Comisiunea n'a constatată cuse nimică și cu tóte astea guvernulă a primită linia. Ș’apoî ce afirmațiune e acea-a că 30 de vagone nemțescî potă face servițiului 80 ? Comisiunea spune cea-a cea auzită de la compania, cuse nu bea asupră-i nimică, lăsând ca una nou controlă s’o afirme. Cu tote astea, do, miniștrii au avută curagiulu a primi linia ș’a pimne ’a socote la țereî garanția. Materialul!? Deră în privința lui trebuie s’avemu mai mult deschiși ochii. Déca se va lua una materială, care a servită la construirea liniei, stricată și deteriorată, nu v’ațî făcută datoria, căci elu va trebui renouită ’n detrimentul statului. Nimică din tóte acestea, linia se primesce, garanția ’ncepe și’mpreună cu ea cheltuelile de ’ntreținere și de repara Mai la vale comisiunea uric. «In resumatu, comisia este de părere: «14). Comisia este de părere că după starea generale a linielor și supt reserva observațiunilor fătute mai susă, liniele Bucuresci, Romană, Tecuci, Bârlad, Chitila, Pitesci potu fi puse in circulația de la . Septembre.» Comisiunea a găsită că ramurile pene la Brăila sunt nefăcute, eră cele-lalte, după părerea sea și cu reservele făcute, potu fi puse ’n circulare. Guvernul cea făcută ? A scindată , a tăiată în două secțiunea și, deși legea e clară, numai pentru- că parte din linie a dată garanția. Cum s’a făcută acesta ? Interpretând reă legea? Nu. Inlocuindă și suprstituindă legea. Insistă asupra acestui punctă, pentru că totă asta va face guvernulă și ’u anulă viitor! pentru cele-lalte lucrări. Primul pasă costă, uă dată făcută, acesta vomă face-o mereă. In totă-de-una de pe bancele guvernului s’a zisă că trebuie se ve ’nchnămă intereselor străinilor!. Deră dis’ațî vr’vă dată că trebuie se vé închinați celoră ce v'au adusă aci ? Iu totă-de-una pentru alții compătimiri, însetată-de-una ruinarea țerei și delapidarea banilor publici. Reă s’a făcută că s’a votată legea din Decembre, mai reă se va face de se voră primi liniele acestea. La § 15, comisiunea dice: «15). Comisia a constatată că suntă forte multe lucruri încă de făcută și unele din cele mai importante pentru esploatarea linieloru, dérü cari potă fi terminate în spații de două luni după îngagia mentuîă oferită de direcția prin adresa sea No...» Daca suntă lucrări importante cari nu s’aă făcută, ci nu puteți afirma că circulațiunea se póte face ’n condițiunî bune, pentru comere să mai cu semn? Cum ați putută' Zice că linia e terminată ? Comisiunea o spune clară: lucrări importante pentru esploatare nu s’au făcută, dérü că ele se póte și trebuie se fiă făcute ’n cutare timpă. Póte și trebuie ! Déca trebuie, numai ineape póte. Încă vă dată déra comisiunea n’a făcută nimică lu constatările celei d’a doua comisiun suntă asemenea lucruri enorme. In privința traverselor Zice : «In cea-a ce privesce acestă materială, comisiunea s’a ’ncredințată că ’n generale elă corespunde condițiunilor prescrise. «Pe partea dintre Ulmeni și Brăila, unde traversele era de bradă, societatea a ’alosi ne spune că, * citită unele din ele prin traverse de stejară,