Romanulu, decembrie 1872 (Anul 16)

1872-12-04

1034 K^BKmmBamasasmmaBBmmsmBomammmmmmmmamaBamaaaaess^s iagggggasas ROMANULU, 0 DECEMBRE, 1872. Drepta a dec­larata că voiesce a măn­­ți­e provisoriulă. Foto primi d. Thiers pentru mai multu timpu acesta situa­­țiune? Nu căci ascultândă și cunoscendii voința națiunii, elü a dec­laratű oficiale, în facia Franciei și lumii că „Repu­blica este guvernamentulu legale ale Franciei.“ A făcută­ și maíi multa, a de­­chlaratü că ele este îngagiatu pentru Re­publică și a somată pe regaliști se pro­clame, de poză, pe regele lorii. Drepta a (Jisu : — voiescu unu minis­terul alți meu. — I­. Thiers i-a res­­punsü:—nu ești că adevărată majori­­tate, căci țara nu este cu tine; și, deca te adouiesci, poftimű, adause elc, eu sunt gata a vie presinta ’naintea națiunii și ca deputată și ca capă ală guvernului. Nu ești uă mare majoritate, adause elă, nici chiară în Cameră. In partea cea­­l­altă este ună numără mai egale și tre­buie se-i ascultă și pe acei­a. Drepta cere ca d. Thiers se nu mai intervie în desbateri, dérii refusă tóte cele-l­alte compensări cerute de guvernă pentru a stabili ecilibrulă.­­ In acestă situațiune, d. Thiers nepu­­tendu s’acorde mai multă, națiunea ii răspunde supt scriindă petițiuni prin cari cere disolverea Camerei. Drepta țipă ca din gură deșerpe și cere se se pedepsescă toți suptscriitorii, adică totă Francia. Ce deji se mai asceptămă din acestă ar­­mistitiu? Se intrebămă totă pe cei din drépta. „Totă lumea simte că cârpela minis­teriale arată ună singură lucru: voința d-lui Thiers­da nu merge ma departe.“ (Gazette de France, 9 Decembre.) „Momentul ă da desarma na sosită încă.“ (Le Francaié, 9 Decembre.) „Se ’și strengă rândurile conserva­torii; nu este ora d’a se gândi la ’mpă­­ciuire ci din, contra este, momentul­ luptei decisive. 1). 7/tiers trebuie redusa sou­dații joșii.“ (L' Union, 9 Decembre.) S’acum, do, redactori, dați-mî voie se va mai spunü ce­va, despre care nici ună chiam­ă nu vorbită încă. Drepta actuale, ducii marchisii, comiții și baronii nu represintâ de câtă pro­prietatea cea mare; tote cele­l­alte părți ale Adunării represintâ proprie­tatea cea mică, comercială, industria, munca și capitalulă. Aci­dérit nu este numai cestiunea că marea majoritate a națiunii este represintată de cești din urmă, déra este încă și cestiunea cea gravă, cea uriașia, pe care drepta in a iei orbire o provocă din nou,­, lupta pro­prietății celei mici și capitalului, —pro­duse ale muncei — contra proprietății celei mari, — produsă ale daniilor, re­­giloră și apoi ală gratificațiunii invaci­­uniloră de la 1815. (Indemnisarea emi­­graților).) Cine dorit a provocată și provocă, aci ca și la noi, de nu reacțiunea, botării decadinței, nu numai revoluțiunile, dérit și periculosele cestiuni sociale? Lăsându-vă se cugetați asupra acestei grave cestiuni, mă oprescă aci pentru astăzi, sigură fiindă că toți cititorii Ro­mânului cunoscă acum situațiunea presiute a Franciei și că sciă că d. Thiers mergăndă după voința națiunii, ea este și va fi din ce în ce mai bine pusă în plăcuta posițiune da-și împlini voința facendu, cum­­ ficea d. Broglie la 1870, „făcendu econ­om­iă d’un revolu­ți C. A. ROSETTI. ADUNAREA DEFUTAȚILOSU. Ședința de Luni, 1 Decembre, 1872. Tóte tribunele sunt­ ocupate după nu­meroșii publică. Ședința se deschide la 12 și jumătate ore cu formalitățile cotidiane. Ministrul­ de financie citesce mesagrele prin azi se sainte­ză mai multe proiecte de legi pentru credite, cerute asupra monopolului și timbrului, diferite credite suplimentare și es­­traordinare asupra exercițiului bugetară etc. Fiindă la ordinea dilec votarea ’n totale a proiectului de lege privitor­ la alegerea mi­­tropoliților­ și episcopiloru, D. Tell, ministru de culte, declară ’n nu­mele ministeriului, că guvernulă aderă la pro­­iectul­ de lege astă­felă cum s’a modificată și votată pe articule de Adunare. Se procede la votă și proiectul­ de lege se proclamă primită de Adunare cu 84 bile albe in contra a 12 bile negre. I). La scară Costina, în cestiune de remi­­lamentă, arată că, adunarea arendă se discute cestiunea drumurilor­ de fern, trebuie se se reguleze mai ântâiu posițiunea acelor­ depu­tați, cari sunt și membrii’n consiliul­ de admi­­nistrațiune a căilor­ ferate. De­și regulamen­­tul­ camerei nu prevede nici uă declinare de competință, cu tote astea constiința și dem­nitatea fie­cărui deputată trebuie se le arete că esiste cea mai flagrante incompatibilitate intre mandatul­ de deputată și acea funcți­une salariată. Căci înțelege ori­cine cum va fi votulu aceloră deputați, cândă eî suntă in­teresați directă în cestiune, ca membrii sala­riați ai companiei. D-sea face unu apelă ge­neros­ la acei domni, spre se abține de la votu. D. V. Boerescu, ca membru al­ acelei ad­­ministrațiuni, contestă d-lui Lascară Costină dreptulă și competința d’a regula d-sea ces­­tiunile de delicateță. D-sea nu numai că va vota’n cestiune, dérü chiară va vorbi și ’ntr’cu­­sa, căci interesele României suntă strinsă le­gate cu drumu­lu de seră. D. C. Grădiștenu indică că funcțiunea nu e salariată și că ea e prevedută prin lege- D-loru aă primită a lua parte ’n acelă con­­siliă numai întru­câtă interesele concesiona­­riloră nu voră jicni p'ale țereî. D-sea nu per­mite d-lui L. Costiuă a banui consciințele a­­celoră cari facă parte din consiliă. D. G. Vernescu, luândă cuventură, aretă că, cu ocasiunea adresei la mesagiă, a anun­țată că va cere unele acte și lucrări spre a anunța două interpelări. In privința drumu­­rilor­ de seră, h­ârtiele s'au comunicată și e gata a face interpelarea. In cea­ a ce pri­­vesce éase a doua cestiune, cestiunea politi­cei esterióre, actele nu s’au comunicată încă, de­și guvernul­ a declarată că le va depune. Anunță deră — $iie d. Vernescu­­— anunță să interpelare guvernului­ și ’n specie d-lui ministru de lucrări publice, in privința dru­mului de seră, care. . . . (întreruperi de pe banca miniștrilor). D. primă-ministru, L. Catargiu, arată că guvernulă e deja interpelată de d. C. Brailoiu. Regulamentul­ camerei e precisă și guver­nulă e gata a respunde. D. G. Vernescu declară că interpelarea d-lui C. Brăiloiu mi’i pote opri d-sele dreptul­ d’a face interpelarea sea, in urma studierii ac­­teloră. Incepă cu interpelarea. La 24­ Decembre, 1871, majoritatea camerei a făcută uă lege pentru drumurile de seră. Nu voiă aminti nici fasele nici discnsiunile legii, întrebă numai: ministerială, care a aderată la ea, a aplicat-o ? Nu, guvernulă n’a aplicat-o! a înlăturat-o și ’n locul ă ei a suprstituită voința sea. In legea­ de la 24 Decembre, votată de Adu­nare, în art. 10 alineatul­ 2, se zice : «Decă énse nici liniele de la art. 4 nu voră fi fostă terminate și primite la termenulu pre­văzută în acelă articlu, atunci societatea va fi deposedată imediată de către guvernă din posesiunea acestei linii și nu va ave altă dreptă de­câtă se primescă de la stată, prin plată de anuități, valorea lucrărilor­ severșite și constatate printr’uă comisiune de 4 esperți, numită de ambele părți.» Art. 4, la care se raportă art. 10. Zice: «Art. 4. Societatea va săvârși și preda li­niele prescrise la art. 2, litera a, b, c, la 1 Septembre, eră joncțiunea dintre gazele de la litera d, la 1 Decembre, 1872; podurile și viaducele se potă construi provisoriă de lemnă, eră lucrările definitive, de seră și petră, se vor termina în termenă de 3 ani de la 24 Decem­bre, 1871.» Acestă lege — care prescrie că, decă la 1 Septembre linia nu va fi terminată,­­conformă art. 2, concesionarii vor­ fi desposedațî și acționarii despăgubiți, aplicatu-s’a de do. miniștrii ? Nu. D-loru, în locă se desposedeze pe concesionari imediată le-aă dat m­ă termenă de la dumnăvară de 2 lunî. Nu e gestiune dăc’aă făcută bine seu­rtă cu acesta. E vorba d’a se sei bine e ca, într’ună regime consti­tuționale, miniștrii se se suprstituie legii ? D'acea­ a nu se consolida regimele constitu­ționale la noi, pentru ca miniștrii se credă mai pre­susă de legi și ’și permită totală. Ce­va mai multă. Ca s’arete că voința d-loră e totală, aă declarată că, chiară dăca după 2 luni nu se voră fiui b­uiele, d-loră voră continua lucrările. Pentru cine ? Pentru reri, voră respunde dd. miniștrii. Fuse noi j.vomu adauge că și pentru dd. concesionari, J­­ cărora li se va ’ncepe garanția. Nu era destulă acesta. In potriva art. 9 din lege, d-loru­ră plătită imediată garanția, de­și ea nu e prevedută a se plăti de­câtă de la primirea definitivă a linieloru. Eră ce Zice art. 9: Art. 9. Dobândire pentr­u capitalul­ repre­sintată de susu-zisele "căi ferate, (determi­nate prin art. 11) se garanteză de către stată și se voră trece în bugetul­ anuale ca detoriă a statului, mai întâiă pentru li­niele menționate la art. 4 și în urmă pen­tru acela de la art. 6, îndată după termi­­narea și primirea lerii de către guvernă.» ei Trebuia­seră terminarea liniei și primirea definitivă de către guvernă. Astă­felă ne era ’nvoiala cu concesionarii, cari supr­­stituiseră pe alți concesionari. Și guvernulă și concesionarii declarau și declară că linia nu e terminată: ei bine, gu­­vernul ă a înlăturată legea ș’a pusă în lo­culă cu voința sea a­ totă-putiute, a­ totu-pu­­tiute câudă nu e cameră, fragile după dispo­­sițiunile camerei. Acesta e interpelarea ce avea se an­uțe. Cu tote astea mai trebuie se se demonstre ce­va. Ce s’a făcută spre a se constata că linia e terminată? S’a numită uă comisiune, căreia i se dedese vre 5—6 dile ca se cerceteze linia de la Romană penela Piteșci. Eră ce zice comisiunea: «Conformă ordinilor­ d-vestre no. 9,415, 9,414 și 9,416, comisiunea aresaminată starea linieloru­ ce urma a fi terminate la Septembre de către societatea acționarilor­ căilor­ ferate române. Comisiunea nu putută examina în detailă decă prescripțiunile caietului de în­sărcinări sunt­ punctualminte îndeplinite, fiindu-că scurtul­ timpă pentru acestă lu­crare era abia suficiente a face să recunos­­cere generale într’un răpede escursiune.» Acesta e solicitudinea guvernului, ca se se facă uă recunoscere generale ’ntr’uă răpede escursiune? Astă­ feră apără guvernulă inte­resele țereî? In acestă răpede escursiune nu s’a făcută deră uimică, și de vină nu suntă mambrii comisiunii, ci cm ce s-aă pusă în asemenea posițiune. Comisiunea mai dice: «Comisiunea n'a putută asemenea a­ se în­credința decă lucrările esecutate suntă con­formă cu proiectele aprobate, fiindă­că aici chiar­ controlulă n’a putută face la timpă acestă lucrare, din cauza lipsei de instru­mentă.» Eî bine, cândă comisiunea va spune că n'a putută se facă mai­ nimică, cum ațî putută d-vostră afirma că liniele suntă gata, cum le ațî putută primi ? Comisiunea fa­ce că șinele ’n genere suntă bune. In genere! De ră­in particulară? Suntă rele. Asemenea și traversele și eclisele sunt­ în genere bune, cuse din cutare ’n cutare punctă suntă rele și inginerii companieî aă promisă a­ le ’nlocui. După ce comisiunea vorbesce forte vagă, prin vorbe ca în genere, apoi ișî schimbă limba giulă și spune că, daca lucrările nu se voră schimba in curendă, periciulă va fi emininte. Nici pene a­í­unse ele nu s’aă înlocuită, puindu-se astă-feră un periclu chiară vieța omeniloră. Mai departe comisiunea zice că balastului în genere—ieră în genire­^este bună, afară d’alu liniei de la Ulmeni, care e de forte prostă calitate. Eî bine, cum guvernulă a putută primi uă liniă fără balastă? «Comisiunea mai zice: «In starea actuală de secetă, calea póte fi dată în circulațiune fără inconveniență, dacă este necesar să ca pene la venirea ploiloră se fie înlocuită cu balastă bună, căci, dacă ploile ară surprinde calea in starea în care se afla astăzi, acesta pute­ară că și una in­­tre cumperî și accidinte.» Auzițî, domni miniștrii? Trebuie se ve rugați la Dumnezeu ca se se dea scestă, și v’ați rugată, și v’a dat-o pene mai de uită Zi­­ua din contra vieții omeniloră e periclitată. Iu §. 6 și 7 comisiunea dice: «6­. Regularea căilor d in genere este bună, în puține locuri a remasă a­ se completa, partea cea mai înapoiată este de la Leur­­denî la Piteșci, pe care asemenea d. directore generale a promisă a o termina pene Jous sera; acesta trebuie asemenea a­ se constata înaintea deschiderii liniei. «7­. Li cee­a ce priveșc s­uvragele de artă, poduri, podețe, apeduce, după încercările fă­cute, comisia a constatată că nu prezintă nici uită inconvențiute pentru punerea în circu­lațiune a linieloră, de­și mai multe din a­­ceste uvragie nu suntă terminate completă.» Prin urmare comisiunea declară că nu suntă completă terminate podurile și lu­crările de arte. Eî bine, astu-felu a ’nțelesă ■ legea? Astu-felu se se primescă linia, fără se fiă nimică teminatu? «Art. 8. Terasamentele, de­și au suntă regulate, nu ’mpedică circulațiunea liniei.» Comisiunea o spune în modă platonică și guvernulă o iea de bună. In §. 9 comisiunea Zice : »9). Apărările terasementelor­ de pe linia Brăila-Bărboși nu sunt­ complete, cele de pe linia Șerbescu-Nămolasa sunt­ abia începute. Digul­ de la Prevală pe malul­ Siretului nu e începută, și lipsa lui póte se pericliteze linia pe 18 k­ilometre.« Comisiunea spune curată că 18 khilometre se pot­ periclita din causa unui digă neter­­minată, și guvernulă primesce linia. Fi­ va po­sibile ca camera, ca­mera se găsescă bună pri­mirea unei asemene linie de către miniștrii în asemenea condițiuni? In­v. 10 comisiunea Zice : »10). Ramura portului Brăila, de­și nu este balastată încă, aici apărată cu mașine în con­tra inundațieior­, va pute se fi­ întrebuin­țată, fiindu-că și magasia de grâne este aprópe gata. Mai lipsesce la acestă cale podală care este în construcțiune:« Acesta întrece totulă. Linia póte fi între­buințată. Pentru ce ? Pentru că magasia de grâne e aprope gata ! E ridiculă, și comisiu­nea prin acesta a vrută curată se facă jocuri de cuvinte. »Art. 11. Ramura portului Galați nu este făcută.» Eî bine, aci totală e clară: nu e făcută! Ce aveți se mai ziceți? Apoi la p. 12 Zice comisiunea:­­11). In cee­a ce priveste starea generale a construcției, comisia a constatată numerose lacune, chiar­ în cestiuni forte importante, precum: alimentații, deposite de combusti­bile, ateliere și materiale fixe; crede­­nse că acesta n'aru fi un pedică seriosă la uă circu­lație regulată, mai cu semn în facia îngagia­­mentului oferită de companiă ca se fiă com­plete intr’ună termenă scurtă:« Asta­deră lacunele suntă numerose, éase linia póte circula. Pentru ce? Pentru că com­pania și-a luată îngagiamentulă. Ei bine, a­­cesta nu s’aă făcută uicării. La §. 13 se zice: »13). Materialul­ mișcătorii s’a constatată după cunoscințele anteriore ale serviciului de controlă și după detaliurile date de d. Poton­­eéuu directorului trancțiunii; acestă mate­rială se compune din 74 machine cari cores­pundă la proporția clinometrilor­ construite și 262 vagone de călători în cari intră și 35 împrumutate de la compania austriacă, dru­murile de jenă ale statului. Suma de 262 este cu 60 mai mică de­câtă proporția ce se cuvine pe numerală chilometrilor­ construite și pen­tru cari compania trebuie se se îngrijesc! a le ave numai de câtă. »Vagonele de mărfuri sunt­ în minera in­­destulătoră. Plugurile de zăpadă lipsescă și trebuiesc! asemenea se fia procurate imediată. »In cee­a ce privesce starea acestui mate­rială, comisia n’a putut­ a se încredința in ce stare se găsesce.» Nu este exactă că materialele s'a constatată de serviciule interiore de controlă, amu do­sarele și’n ele nu se vede nimică. Cee­a ce este exactă este acesta, că directorele a dată uă relațiune. Era mai ușioră se se chiăme acelă directore spre a da lămuriri, și ne­sculațî do. miniștrii de orî­ ce ostenelă. In privința numărului macimelor­, comi­siunea uu.ne spune nimica, eră in privința stării materialului, comisiunea declară că nu sc­ă nimică. Cum am putută, d-le ministre, se primesc­ linia ’n aceste condițiuni ? La 12 Noembre, comisiunea spune’n ce nu­mără trebuie să fie materialul­, și zice: «71 locomotive; 71 Locomotive cu una sau două roți legate; 71 Tendere ; 321 Trăsuri de călători de clasele I, II și III; 963 Vagone de mărfuri de diferite catego­rii acoperite sud descoperite; 1 Vagonă princiară; 4 Pluguri de zăpadă; Dresine, vagone, etc. »Pe lângă acestea se prescrie a se schimba distribuțiunea și garniturile unora din trăsu­rile de călători. »Modulă prefacerii vagóneloru de I ș’a II clase, precum și unele din vagónele nouă de III clasă, s’a esaminatu de comisiune și s’a gă­sită cu totulă satisfăcătorii. »Asemenea se póte zice și pentru vagonulu princiară, plugurile de zăpadă, dresinele, etc. »In cea-a ce privesce euse minierulu tutu­ror­ locomotivelor­ și vagoneloru, ce societa­tea are aduse pentru tóte b­uiele în cestiune, comisiunea n’a putută face în detaliu veri­ficările necesarii, fiindă că acele materiale se află continuu în mișcare.« Prin urmare spune curată că nu’să cunosce fiindă continuu în mișcare, după ’ncredințarea direcțiunii, materialul­ este completă. Apoi compania scă comisiunea tre­buia se le constate ? Mai la vale se zice. »După încredințarea companiei, numerul­ locomotivelor­ și tenderelor­ este completă. Din vagonele de călători lipsescă 82, d’a II și a III clasă. •n vagonele de mărfuri sunt­ mai numerose de­câtă cele prevădute. In locul­ celor! 82 vagone lipsa, compania a ’mprumu­­tatli din­ Austria unu numeru de 36 vagone, cu cari face provisoriă servițiulu. Comisiu­nea n’a putută de câtă a lua d’uă-cam-dată de basă acestă arătare a companiei, remâindu ca, prin îngrijirea servițiului de controlă, se se verifice în detaliu, operațiune care cere ună timpă ore­cum îndelungată. «Pe aceste base și după observările făcute mai multora din machinele și vagonele esis­­tente, prefacerile și reparațiunile de făcută, materialul­ mișcător­ adusă pene acum, spre a’lă pune în bună stare de funcționare și ’n condițiunile caietului de însărcinări, se potă e­­valua la cifra de (550,000) franci în totale, afară de cele 82 vagone ce lipsescă și cari ur­mez­ a se aduce din nou. Inchiriândă lucrarea sea, comisiunea nu crede de prisos!­a supune la cunoscința d-ves­­tre, că de­și lucrările remase a se completa sunt­ numerose, cuse aicî una din ele nu pote gena uă esploatare regulată și ’n bune condi­­țiuni, ba încă în interesul­ solidității soră, și arendă în vedere epoca începerii iernei, ar fi de dorită ca esecutarea unora se remâie pene la primă­vara viitare.» D. ministru afirmă că vagonele de comerciă sunt­ mai numerose de câtă trebuia. Cine v’a spus-o? Compania! Comisiunea n'a constatată cuse nimică și cu tóte astea guvernulă a pri­mită linia. Ș’apoî ce afirmațiune e acea-a că 30 de vagone nemțescî potă face servițiulu­i 80 ? Comisiunea spune cea-a ce­a auzită de la compania, cuse nu bea asupră-i nimică, lă­sând­ ca una nou controlă s’o afirme. Cu tote astea, do, miniștrii au avută curagiulu a primi linia ș’a pimne ’a socote la țereî garanția. Materialul!? Deră în privința lui trebuie s’avemu mai mult deschiși ochii. Déca se va lua una materială, care a servită la construi­rea liniei, stricată și deteriorată, nu v’ațî fă­cută datoria, căci elu va trebui renouită ’n de­trimentul­ statului. Nimică din tóte acestea, linia se primesce, garanția ’ncepe și’mpreună cu ea cheltuelile de ’ntreținere și de repara­ Mai la vale comisiun­ea uric. «In resumatu, comisia este de părere: «14). Comisia este de părere că după starea generale a linielor­ și supt reserva observați­­unilor­ fătute mai susă, liniele Bucuresci, Ro­mană, Tecuci­, Bârlad­, Chitila, Pitesci potu fi puse in circulația de la­­ . Septembre.» Comisiunea a găsită că ramurile pene la Brăila sunt­ nefăcute, eră cele-l­alte, după părerea sea și cu reservele făcute, potu fi puse ’n circulare. Guvernul­ ce­a făcută ? A scindată , a tăiată în două secțiunea și, de­și legea e clară, numai pentru- că parte din linie a dată garanția. Cum s’a fă­cută acesta ? Interpretând­ reă legea? Nu. Inlocuindă și suprstituindă legea. Insistă a­­supra acestui punctă, pentru că totă asta va face guvernulă și ’u anulă viitor! pentru cele-l­alte lucrări. Primul­ pasă costă, uă dată făcută, acesta vomă face-o mereă. In totă-de-una de pe bancele guvernului s’a zisă că trebuie se ve ’nch­nămă intereselor­ străi­nilor!. Deră dis’ațî vr’vă dată că trebuie se vé închinați celoră ce v'au adusă aci ? Iu totă-de-una pentru alții compătimiri, înse­tată-de-una ruinarea țerei și delapidarea banilor­ publici. Reă s’a făcută că s’a vo­tată legea di­n Decembre, mai reă se va face de se voră primi liniele acestea. La § 15, comisiunea dice: «15). Comisia a constatată că suntă forte multe lucruri încă de făcută și unele din cele mai importante pentru esploatarea linieloru, dérü cari potă fi terminate în spații­ de două luni după îngagia mentuîă oferită de direcția prin adresa sea No...» Daca suntă lucrări importante cari nu s’aă făcută, ci nu puteți afirma că circulațiu­­nea se póte face ’n condițiunî bune, pen­tru comere să mai cu semn? Cum ați putută' Zice că linia e terminată ? Comisiunea o spune clară: lucrări importante pentru esploatare nu s’au făcută, dérü că ele se póte și trebuie se fiă făcute ’n cutare timpă. Póte și tre­buie ! Déca trebuie, numai ineape póte. Încă vă dată déra comisiunea n’a făcută nimică lu constatările celei d’a doua comisiun suntă asemenea lucruri enorme. In privința traverselor­ Zice : «In cea-a ce privesce acestă materială, co­misiunea s’a ’ncredințată că ’n generale elă corespunde condițiunilor­ prescrise. «Pe partea dintre Ulmeni și Brăila, unde traversele era­ de bradă, societatea a ’alo­si ne spune că, * citită unele din ele prin traverse de stejară,

Next