Romanulu, noiembrie 1873 (Anul 17)

1873-11-25

1040 rea municipale, care are de scop­ ca numirea primarilor­ să se facă de că­tre guverne, și ca tóte puterile de po­­liție atribuite administrațiunilor ii co­munale să se concentreze în mânele prefecților­ și suptprefecților­. Minis­terium va presinta în curânda și vă lege asupra presei, care nu este alta ce­va de­câta regimulu presei de supt imperiu. Le Siècle, vorbind de aceste legi,­­jice: „Amenințarea de a pune presa supt regimulu lovirii de sta­t­ de la 2 De­cembre și din filele cele mai rele ale imperiului, nu este menit a se asigure spiritele politice, cari scia că nu se póte funda nimica pe violențâ; legile de escepțiune sunt r espediente funeste mai multu pentru acei cari recurgu la ele, de câtu pentru libertățile publice.“ nastiri. Ambe aceste articole au fost­ trimise înapoi comisiunii ca se le fi­șeze redacțiunea definitivă. New- York.­­ D. Fish a reușită a con­vinge pe ambasadorele spaniole că Vir­ginias era una vasa americană. Ziarul a XIX-le Secula crede că d. Nigra, ambasadorele Italiei la Paris, va fi sträm­utatǎ la Petersburg ca mi­nistru plenipotențiar­­. Se telegrafiezá din Madrid, cu data de 29, către fiarele din Francia . Bandele carliste ale lui Maestrazzo, supt comanda lui Cucala, Valles, Se­­garra și alții, au fost­­bătute și dis­locate din înălțimile ce ocupau în provincia Castellon, împrăștiindu-se cu totul­ după 6 ore de luptă. In urma acestei victorii a republi­­canilor­, capitanula generală de la Valencia a intrat­ în Morelia și deblo­­cat’o cu totul ei. Carliștii au atacată Ateca, dorii au fost­ nevoiți să se retragă în faț­a ati­tudinii voluntarilor­. Amenințândă a reveni, voluntarii s’au pregătită să se apere. După cererea amiralilor, cari co­mandă escadrele englesă, franceză și italiană, generalul- șefă al­ armatei impresuratore de la Cartagena a acor­dată o­ suspensiune de ostilități în ultima nopte, de la 12 ore pénă la 4 dimineța, pentru a permite se­nsa din cetate femeiele, bătrânii și copiii. Gaceta publică urmatorele noutăți de la Cartagena : Bombardarea continuă, focula in­­surginților, este mai puțină viu de­câtü ani diminuță, darü­e susținută. Circulă scomptuli că mai multe case au fost­ jăfuite. Guvernatorul­ for­tului San Julian a fost­ ucisű prin esplosiune­a unui turn. Amiralulu ita­­liana a cerută u­ nouă suspensiune de arme, pe motivu că cea președinta a fost o neindestulatare. Generalulü șefă a refulat­, declarându că aceste în­treruperi suntu prejudiciabile opera­țiunilor de atacű și nu suntu avan­­tagiose de cota insurgiaților ei. Generalulü a adăugată că scie că in­surgenții au profitat­ de suspensiunea de arme de a-l­alta­ieri ca să se apro­­visioneze în nutrimente și munițiuni. Guvernulü a aprobată purtarea gene­ralului șefă. Circula scomptulu că mai mulți capi de insurgenți ar­ fi fugită. In 24 ore, împresurătorii Cartage­­nei au aruncat­ 1404 proiectile și îm­presurați! 1081. Bombardarea con­tinuă. Banda carlistă a infantelui don Al­­phonso a fost­ bătută și dislocată de la Montiel (Noua Castiliă­) țfiatulă la Patrie anunță că d. Sutzu, care s’a bătutü în duela cu d. Ghika la Fontainebleau, a adresată oă scrisore procurorului Republicei, prin care îi anunță că se va presinta înaintea justiției. Mărturii duelului au făcută aceași declarațiune. Citima în același z­iară , Consiliul­ naționale elvețiană a a­­doptat­, după trei­­­ile de desbateri, articlul­ 48 ale constituțiunii (ce re­­vizuiesce), privitoru la neviolabilitatea și libertatea consciinței, și articlului 29, coprinzătorii de liberulu eserciț­ă ale cultelor­, desființarea jurisdicțiunii e­­clesiastice, interdicerea iesuiților­ și oprirea d’a fonda seu d’a restabili mo­ ROMANOLÜ 25 NOEMBRE 1873 Banca imperiale a Rusiei a redusü scumptulu la 7 §. Citima in Independința belgica . Testulu tratatului de pace, care s’a inchiriata la 25 Augustu trecuta, în­tre generalulü Kaufmann și Kanulü Khivei, s’a publicată la Sant-Peter­­sburg. Prin acesta tratata Seid Muhammed Rab­in Bahadur Khan se declară su­­pușa servitore alü imperiului tuturoru Rusielor­. Elü renunță la dreptulu d’a întreține relațiuni directe cu suvera­nii și banii vecini, d’a închiria cu den­­șii tratate de comerciü și altele, sau d’a întreprinde în contra acestora su­verani și kani operațiuni ostile fără cunostința și sancțiunea autorităților ruse supreme din Asia centrală. Kanul a cedeza Rusiei toți terito­­riulu de pe malul­ drepta ale râului Amon, cu toți locuitorii săi sedentari sau nomazi. Steamerele ruse și alte nave apar­­țiindă guvernului ruse sau cetățiani­­lor­ ruși voru avea drepturi de liberă navigațiune pe r­ula Amon, navele din Khiva nu vor­ putea naviga pe Amon de­câta numai după ce au pri­mită autorisațiunea autorităților ruse din Asia centrală. Rusia va putea să construiască pe maluri stânga ale rîu­­lui Amon forturile ce va judeca ne­­cesarie, și hanalü Khivei va fi res­ponsabile de securitatea acestorü for­turi. Alte clause ale tratatului dispună că hanatulü Khivei va putea de a­ fi înainte se fie visitatü de neguțătorii ruși, cari vor­ avea dreptul a sé’la stre­­bată în tote sensurile supt protecțiu­­nea autorităților locale, și fără se fiă ținuți a plăti vre uă dare. Neguțătorii ruși se vor­ bucura, pe lîngă acesta, de dreptuli de libera transita. Rușii nu voru putea cu tóte acestea să intre în Kanata, fără sé aibă unü pase­­portü, și ori­ce criminală rusü, refu­giată pe teritoriul­ hanatului, va tre­bui se fie căutată de poliția hanului și predata Rusiei. Desființarea sclava­­giului, deja proclamată de khana, va fi menținută și guvernulu hanului va plăti Rusiei două milione 500 de mii ruble, supt titlu de despăgubire, cu dreptul­ de­ a procura acésta sumă în părți, și aser­endă versamintele trep­­telnicesce, așia în câtu celű din urmă versamentu să se facă la 13 Noembre, 1893. și arti avé de espediatü ua scrisóre, pe care arti voi s’o francheze, e ne­voită se strebată distanțe enorme ca se cumpere să marcă poștale de la biurou li poștale. Déjü și aci­astă di­ficultate: de se va întâm­pla se fiă aglomerare de publică cu scrisori re­comandate, personele cu scrisorile simple trebuie se ascepte ore întregi, pene se putá obține uă marcă. Atragemu déja atențiunea d-lui directore alü poștelori și telegrafe­lorü asupra acestui inconvenientu și credemu că elü s’arü puté înlătura în­dată, déca s’arti depune timbre poștale spre vengére pe la tóte magasinele de debite de tutunu, așia cum se ur­­meza cu timbrele pentru actele pu­blice, și cum se practică în tóte statele. Nu mai puțină și pentru primirea de la publicu a scrisoriloru recoman­date, credemu că, pentru unii orașiă ca Bucuresci, nu este îndestulătorii una singură funcționară, silindu pe unu presintatorü se stea în friga și ’n ímbulzelu ore întregi pené se ’m v­ă réndulu. Doui funcționari celu puținu, cu două registre diferite, cu numere diferite, deju supt diferite litere, A. și B., am­ pute curma și acesta neregu­­laritate. Către d. directore alü poșteloru și telegrafeloru. Primimu adesea prin poșta mică scrisori prin cari se reclamă în con­tra dificultăților ș­ ce întâmpină pu­­bliculu în cumparatórea marcilorü poștale, din causa că ele nu s’ar­ fi venitendă în tota orașială de câtă la administrațiunea poștelorfî, așia în câtă cutiele de scrisori devină inutile, pentru acei cari arü voi se trămită uă epistolă francată. Ori­ ce omu care lo­­cuiesce într’uă mahala mai departe, financelară, de către care se va numi la va­canță d’a dreptulü séu după propunerea co­m­is­ului permanente, dintre personele ce au servită în ramura financiară cu moralitate și cunoscințe. «Art. 3. Retribuțiunea controlorului, so­cotită a 250 lei pe lună și lei 50 spese men­suale de biuron și de transport ă, se va în­scrie în bugetul­ generală ale statului cu începere de la punerea în lucrare a legii. «Durata funcționării acestora controlori se fisuză la trei ani, socotiți din «Ziua pune­rii în aplicațiune a legii de față. zile «Art. 4. Materialuld, condicele și statu­trebuitóre pentru constatările fiscale în periodulă 1862—1871, se voru procura controloriloru ’de ministerulu financelorü. Eră pentru constatările comunale, în perio­­dulü curinte, de către comitatele permanente. «Vă­dată cu promulgarea acestei legi, se va determina prin instrucții amănuntele pen­tru aplicarea disposițiunilor­ cuprinse aci.» Ședința se rădică, camera ne mai fiind­ completă. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de Sâmbătă, 24 Noembre, 1873. Presinți 80 deputați. Ședința se deschide la ora 1 p. m. cu formalitățile regulamen­tare și supt președința d-lui D. Ghika. Ministrul­ de justiția, A. Lahovari, ci­­tesce mesagrele prin care se nainteză pro­iectele de lege pentru reformarea codice­­lor penale și pentru reformarea codicelur d­e procedură penale. D. ministru cere a­­poi ca aceste proiecte se se cerceteze două comisiune speciale. Camera­­ neuviințeza a­­legerea unei asemenea comisiuni. Ministrul­ de interne citesce mesagrele prin care se nainteză proiectele următore : pentru modificarea unor p­articule din legea comunale, pentru constituirea unui fond, spre despăgubirea proprietarilor, ale că­rora vite se vor­ omorî din causa epizo­­tiei, pentru introducerea chartelor­ poștale în serviciule internaționale, pentru acorda­rea unui credit, de 4,714 lei spre despă­gubirea unor­ grupuri furate prin prăda­rea unei cariele, pentru alta credita de 994,000 lei, spre a se construi unii ospiciü de alienați la Iași, și pentru unü alta cre­dita de 150,000 lei spre clădirea mnorii lo­­cașe care se serve vitelor d­esportate sau im­portate. Se procede la votarea indigenatului d-lui Hrisafi, remasa­ancă din sesiunea tre­cută, și se respinge cu 46 bile negre în contra a 38 albe.­­­Se procede la alegerea comisiunii speci­ale de 7 membrii, care se cerceteze proiec­tele de lege pentru reformarea codicelui și procederii codicelur penale și se aleg g doi. G. Verk­esen, C. Brăiloiu, M. C. Iepurenu, C. Boerescu, N. Ceau­ Aslanu, M. Cornea și G. Cantacusino, fiind­ și 21 bilete albe din 82 votanți. Ministrul­ de finance citesce mesagrele prin care se nainteză proiectele de legi pen­tru regularea creditelor­ asupra fondului de 1 milion­ din bugete, cele pentru creditele deschise asupra economielorü ce se vor­ realisa și cele pentru codulü sindicü. Pentru cele din urmă, camera­­ ncuființeză cercetarea lui de urgință în secțiuni. Ministrul­ de resbelț citesce mesagrele prin care se nainteză proiectele de legi pen­tru ebiminarea unui continginte de 29,000 tineri din clasea anului 1874, trebuitorii ar­matei permanente și teritoriale, celț pentru unü credita de 105,000 pentru achitarea companiei cailorü ferate de transportulu tru­­pelor­ concentrate, altuli de 211,000 spre plata localului cumpărată în Iași pentru scala fiilor­ de militari. Asupra celui d’ântâiu proiectă, Adunarea ’neuviințeză urgința. Se procede la votarea unui ajutoră via­geră părintelui Scribanu și se constată că votulü e nula, de­ore­ce au fostu numai 58 votanți. Se procede la a doua votare, după apele nominale, și se respinge cu 38 bile negre în contra a 23 albe. Se î ncepe citirea raportului asupra pro­iectului de lege pentru facerea podurilor­ peste ape, cnsé ministrulu de finance ü cere amânarea pénă la venirea ministrului de lucrări publice. Se citesce raportulu și proiectulu de lege pentru trecerea controlorilor a contribuțiu­­nilor a directe pe lîngă comitatele perma­ninte, asta­fel­ formulată. «Art. 1. Controlorii contribuțiunilor a di­recte, astăzi în ființă, se alătură pe lîngă co­mitetele permaninte. Ei au însărcinarea a îndeplini lucrările de constatare, scățminte, urmăriri în materii de dări fiscale pe ană, până la 1872, și a centralisa, prin interme­diul suptprefecțiloru, actele comunelor, pentru adausele și sehijemintele urmate asu­pra rolurilor­ periodului 1872—1876. «Art. 2. Controlorulü fie­cărui județă se va afla, în interesul­ unității lucrărilor­, supt autoritatea și atenuarea ministerului In ședința de arci a Senatului s’a desbătută și votata, fără modificare, cu 39 voturi din 45 votanți, adresa ca respunsa la discursulu tronului, pe care o publicamu mai la vale. D. Deșliu presintase unu contra-pro­­iectü de adresă, care era una simplu respinsa de curioasiă către Domni­­toru, fără să atingă nici una din ces­­tiunile privitóre pe miniștrii, pentru cari a­­ jisü că’și reservă dreptul­ a face interpelări. Acesta contra-proiectu énsé a fost­ respinsă chiar­ de comisiune, pe mo­­tivul­ că regulamentulu nu dă drep­tulu unui senatoru se facă singură unu contra-proiectü întregu, la unu proiectă în desbatere, trecutü prin comisiune. Vomu publica ín numerulü viitoru acesta contra-proiecta, împreună cu darea de semn a desbateriloru. Eea adresa votată : Pré Înălțate Dómne, Senatulü se simte fericită că a re­eșită a lucra în armoniă cu guvernulu Măriei télé în cursulü a trei sesiuni trecute în tóte cestiunile ce i s’au în­­fățișat și, și că a ajunsă în a patra a sea sesiune ordinară, la finitulu căreia urmeza a se face de dreptu preînvui­­rea luî pe jumătate. — Acesta faptu însem­nător în viața nóstru constitu­ționale este unul­ din fructele stabi­lității, atât­ de multü dorită de țară, din care decurge consolidarea princi­­pielorü conservatóre și de ordine, cari aduce cu sine tăria și prosperitatea unui statu. Fiți încredințată, pré înălțate Dóm­ne, că senatulu, fidelü acestora prin­cipie, va da și de acum înainte totu concursulu necesară guvernului Măriei­­tele pentru satisfacerea trebuințelor­ țărei. Senatulu este mândru de încrede­rea ce ați constatată că țara inspiră puterilor­ străine, iși de onorurile și grațiasa primire ce s’au făcută suve­ranului iei de către maiestatea sea im­­peratorele Austro-Ungariei și de cele­­l­alte capete coronate cu cari ați a­­vutü ocasiunea a ve întâlni în călăto­ria Mariei-vostre. Senatul­ va vede totu­de­una cu mulțămire menținerea bunelor­ relațiuni între statul­ nos­tru și puterile străine. Țara este recunoscotóre de încura­­jiarea ce s’a datű agriculturei și in­dustriei nóstre la esposițiunea univer­sale din Viena, prin însemnătorul­ nu­­mero de recompense acordate espo­­sanților et din România, și speră că și guvernulü Marier­tele se va sili a da din nou impulsiune acestora două ar­tere ale avuției naționale, prin espo­­sițiuni anuale și recompense acordate după resursele nostre financiare. Senatul v­a verjuta cu plăcere pune­rea în aplicațiune a convențiunii poș­tale închiriată cu imperiulil Rusiei, și va vede cu mulțămire veri­ ce alte convențiuni s’ar­ închiria în viitoru cu puterile străine pentru desvolta­­rea intereselor economice și politice ale României. Este adevărata că în mai multe împrejurări s’au simțită diferite la­cune în legile nóstre civile și penale; senatul­ va discuta cu maturitate tóte îndreptările ce sunt­ de facutü, pentru a le adapta câtă se va pute mai bine cu moravurile și trebuin­țele țării. Senatul­ se va ocupa asemenea de tóte proiectele de lege cari vom­ tinde a înălța prestigiul­ magistra­­turei nóstre, prin regularea condițiu­­nilor­ de admisibilitate, de înaintare și de inamovibilitate progresivă a ma­­gistraților­ noștrii, căci justiția, dată bine și la timpa oportună, este ga­ranția cea mai solidă a interesului generale și privată. Senatul v a veijuta cu mândrie bu­nele efecte ce a produsă aplicațiunea legii organisării puterii nóstre armate, care tinde a desvolta spiritulă ostă­șescă inerentă naturei Românului, și care ’și iea avândul său prin instruc­țiunea și disciplina militară. Ast­­fel armata nóstra va deveni elementulu cela mai puternică al­ apărării țărei și va reînvia gloria strămoșască. Țara se felicită d’a vede că, cu tótá crima care a bântuitu mai multe piețe din străinătate, efectele nóstre publice n’au suferit o de câtu uă neînsemnată scădere, și negreșită că s’arü face uă mare înlesnire pentru viitorii transac­­țiuniloră nóstre prin înființarea unei bănci de scumptă și circulațiune, de care cu plăcere vedem­ că se face mențiune în mesagiul­ tronului. Senatul­ se va ocupa de legile re­lative la instrucțiunea publică cu a­­celași zelă cu care s’a ocupată în a­­nulu trecutu de biserica nóstra , căci biserica și scóla, cari cultivă mintea și înalță sufletulu, suntu­legarilu vir­tuților cetățenesci. Senatula adastă se véd la lămurirea situațiunii financiare, care urmeza a se face de Cameră, și va da concursulu sau legiloru financiare ce i­ se voru pre­sinta. Amu văzută cu mulțămire înlesni­rile ce s’au adusu agriculturei și co­­merciului prin circulațiunea regulată a caselorü nóstre ferate. Ele vorü pro­duce și mai multe avantagie, când­ lu­crările nóstre publice, pe lîngă cele deja începute și cele efectuate, se vor­ desvolta și înmulți în íntrulü țărei și la porturile nóstre. Senatula se simte fericită, Măria­­tea, și cu acésta ocasiune, d’a ve în­credința despre deplinulu său devota­­mentu. Se trăiesci Măria­ tea. Se trăiască Măria-tea Dómna și principesa Maria. Raportare: Teodoră Weissă. MATILDA PASCALI. Eră discursulu d-lui V. A. Ure­­ch­iă, pronunțată cu ocasiunea îmor­­mântării ilustrei artiste în z­iua de 12 Noembre. Atâta târziu lui tri­mitere, cât­ și lipsa de spațiu ne-au silitü a’lü publica tocmai astăzi, îm­preună cu poesia­ de mai la vale­a d-lui Teodorescu : Erai Matilda! Ni s’a spusă viața tea.... S’a amintită d’aci unei generațiuni uitatore și indiferinte, în facia aces­tora sporte umane, cine ai fostu: Uă gloria a scenei române. Artistă iubită și aplaudată.... A­­e multu, fórte multu acesta în­­ file și ’n țara unde arta, déca e ro­mână, nu dă nici glob­ă și adesea nici pane.... Déru atâta fosta-i tu, Matilda? Nu, nu! Artă eoliană, pe ramura despoiată de geruri grele a arborelui singuratică alți românimi!, tu ai răsunatü spe­ranțe și doruri, și mai apoi, — vai! pre înaltă! — descepțiuni și dureri române!... Am nu numai voi, omeni cari de statu vé <nicerb sunteți edificatorii alta­­relor­ naționale, fără sarmanulü cân­tăreț al­ satului, care spusa viorei sale ignorante cântecul a unirii, uni­rea era ea uă inspirațiune naționale ? Și tu, Matilda, cu artea rea divină, ai fost o lucratóre la templulu români. Pe cându adesea disperarea împlea, deborda din anima nosta, impozinți a desțeleni anima mulțimii la chrăma­­rea regenerării, ce n’ai putută tu, ar­tistă inspirată? De câte­ ori, în acești 15 din urmă

Next