Romanulu, decembrie 1876 (Anul 20)
1876-12-03
Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU.ROMANULU ANULU ALU DOUE DECALEA VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — A *»e »drena : IN ROMANIA, la administratiunea ijiarulu. LA PARIS, la Havas, Laffire et Cune, 8. Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haaseustein și Yogler, Walliiscligasse 10. VINERI, B DECEMBRE, 1876. LUMINEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. capitali, unu anü 48 lei. șese lun! 24 lei. trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. districte, una anii 54 lei; șese luni 27 lei. trei luni 14 lei; vă luna 5 lei. Pentru tote orele Europei trimestrulő lei. Are adresa: IN ROMANIA, la administratiunea (Jianului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain, 5 rue de l’anuienne comedie, si Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovid, 15 FleiacAuuurkt Scrisorile nefrancate «• refusi. 20 BANI ESEMPLARULU. In In SERVIȚIUL TELEGRAFICII „ALU ROMANULUI.“ Constantinopole. 13 Decembre. — In ședința de astădî a conferinței preliminare, impresiunea generală a fost a tota bună. Vizirulii a visitată pe lordul Salisbury, și afi avutű amândoură lungă conversațiune. Atena, 13 Decembre.— Comanduros a format cabinetulü fără Zaimis; ceilalțî miniștrii au rămasü la loculu lorű, numai președintele a trecutű la portofoliulu justiției.' Bubolis (Baspioti ?) a fost numita ministru de marina. Redacțiimea și Administraționea strada Domiior 14 (A) ♦ Bucuresci,u Undrea. Soirile din Constantinopole sunt, pân’acum, din ce în ce mai făgăduitore de pace. Cu tote aceste întrebarea generală a Românilor este și trebuie se fiu: Pace séu resbelu? Și fiă care cere diaristiloni se vorbéscu, și âncă In modu positivu. La rândum nostru, împinși de grijă, de trebuință, de nevoiă, facemu aceași întrebare, în întru și n afară, și toți ne respundu cu vechia Jicétóie română: „Nu se scie ca de pace.* Suntu doua file de cândă citimft și recitimi discursulu d-lui de Bismark, după edițiunea oficiala a corespondinții din Berlin. Elă este astăzi singurulü care scie și póte mai totu. Ela este singurul care spune lucrurile mai lămurită, și d’aceaa de opta ori în 48 de ore citirárau cele opt colóne cari conțină discursulű séu. Și ce dobândirámu ? A prețuiască publiculu, căci éeő în prescurtare dérü testuale cuvintele sale, după edițiunea oficială: „Situațiunile politice sunt supuse la fluctuăți cu multă mai mari decâtă cele mai mari situațiuni de comercial și de schimbă. „Situațiunile politice se cumpănescă prin ele însele. „Ținta silințelor mele și sarcina ce -mi este impusă de Maiestatea mea este acesta : — a face astăfelă, în relațiunile diplomatice, ca bunele raporturi ce avem cu cele trei puteri mai directă interesate se esă din acesta crisă neatinse, sau încat câtă. se va pute mai, puțină atinse. Acesta sarcină nu póte fi turburată și compromisă de câtă deca vr’unulă din amicii nostriî ne-ar cere se’î dovedimă mai multă amicia nostră pentru densulă tratândă ca inamică ună altă amică, care nici elă nu ne-a făcută nici ună reț. Acesta nu este peste putința. Nu credü éase că ni se voră face astăcî asemene cereri; celă puțină nu ni-s'aă făcută pen'acum. Din contra, situațiunea nostră bine-voitóre, amicală pentru toți, către câte trele puteri, a fostă aprețuită de fiăcare din ele; căci noi numai putemă se intervenimă, într’ună modă desinteresata, déca resbelulă se va opri sau deca nu se va pute ajunge la ’nțelegere. „Decă resbelulă nu se va putea împedeca, situațiunea nostră se potă celă puțină se ne dea mijloce d’a’lă termii, d’a’lă localisa, d’a opri să nu se întindă mai multă, d’a opri ca mă resbelu orientală să nu devie uă resbelu europénű, ună resbelu între două puteri europene. „Sperămă demű mai ântâiă că vomă păstra pentru noi pacea ș’amicia cu statele cari ne-a ă fostă amice péne astăd’ ală douilea, ne vomă sili, pe câtă se va putea, printr’uă intervenire amicale, primită bucurosă din tote părțile, d’a mănține pacea între puterile europene, adecă d’a localisa, pe câtă va fi cu, putință, resbeluță, în casă cândă ară isbucni în Orinte. De nu vomă isbuti, atunci nasce uă situațiune nouă, asupra căreiaa nu me voim în magia în presupuneri, și despre care nu ’mi veți cere astăziî nici vă lămurire.“ Este, credemă, de cela mai mare interesă pentru noi, și forte instructivă se vedem ce spuse națiunii germane și Europei marele cancelarii ale imperiului. 1 °. Uâ simplă speranță d’a păstra pacea și totu-d’ua-datu pe toți amicii săi. 2 ®. Promite că se va sili se localiseze resbelulă, dera chiara ș’acésta localisare, pe câtu va fi cu putință. 8 °. Dechlară că decă nu va isbuti nici d’a face pace între Rusia și Turcia, nici d’a opri se nu intre a treia putere în resbelu, atunci...... își reservă dreptul d’a cugeta despre cea-a ce are sĕ facă, avându In vedere interesele națiunii séle. Cându dorit națiunea cea mai armată a Europei, și omulü cela mai puternică alți ijilei declară că nu póte sei încă de va fi pace sau resbelu , că nu póte sei décá va isbuti d’a localisa resbelulă ; și că nu sciemncă séu nu póte spune ce va face decă se va întinde resbelulă, n’avemü óre, noi Românii, că datoriă și mai imperiósu se ne îngrijima, se studiamu, se cugetámu și cu toții în unire se ne tragemu calea pe care trebuie se mergemu în fiecare din coșurile arătate de către principele de Bismark? Acestă datoriă impuindu-ni-se în modulă celă mai imperiosă, se ne uitămă în juru-ne și se vedemă ce facemă ? Cunoscema cu toții ce-a făcută guvernulă. Ve jurama că, cu tótu neaverea cea moștenită, a concentrată ș’a organisată, pe câtă a putută, armata. Véfj uráma că s’a adresată prin însuși primul-ministru către imperatorele Austriei și către imperatorele Rusiei oră, și totă-d’uă-dată, prin trimiși straordinari, către Francia și Englitera. Nu póte fi îndouială că elă s’a adresată asemene către Germania, către Turcia și către Italia prin aginții séi, și véĭ jurămă că în ziua deschiderii conferințeloră preliminarii, elă s’adresa către tóte puterile întrunite la Constantinopole prin agintele séu d’acolo și printr’ună trămisă straordinară. Bine séuréa a făcută pen’aci guvernulă ! Gestiune de desbatere și d’aprețuire. Ce trebuie se facă in casă de resbelu localisatü, și în casă de întinderea lui? cestiune ce trebuie sé ne preocupe pe toți, ce suntemă datori toți s’o desbatemă, s’o ceremă și se căutămă a găsi care ară putea fi calea cea mai puțină rea, cea mai puțină vátamátóre, cea mai puțină periculosa pe care ară trebui se mergem. Ne împlinimă are cu toții acestă sântă datoriă? Punemă întrebarea și lăsămă ca respunsul a se la de flăcărul Română consciința sea. Trebuie se spunemü énsé că nu vei j urâma pen’acum de câtă pe singură d. Blaremberg dândă desbaterii publice opiniunea domniei-séle. Au ijimü, în conversațiuni particularii, felurite opiniuni. Tóte casé mai multă sau mai puțină încurcare, cum suntu totudeuna opiniunile cari se până în conversațiuni provocate din întâmplare și pe picioru. Anijimă âncă, în aceste simple Edițiunea de sera conversațiuni, emițându-se opiniunile cu necasă, cu acusări, cu ’ncriminări , și totă d’uă dată dândă fiăcare opiniunea sea într’ună modă positivă și chiară imperativă, astăfelă cum nici marele cancelară ală imperiului germană nu cuteză să emită p’a sea. Marțea trecută, profitândă de opiniunea emisă de d. Blaremberg, provocarămă atențiunea publică asupra situațiunii. Provocarea n’avu pene astățji nici ună efectă. O facemă din nou, espuindă aci cum antimă pusă cesiiunea în conversațiunile particulare. — „Se ne alirmă cu Turcii, cjică unii.“ — Amintimă că nici uă națiune, nici chiară cea engleză, nu mai susține guvernămentală otomană. Amintimă că însuși marele cancelară ală imperiului germană a declarată că susține cerințele Rusiei în favorea chrestiniloră, și că, déca va ’ncepe resbelulă, va lupta numai pentru a’lă localișa și âncă ș’adia adausă , „pentru a’lă localișa pe câtă va fi cu putință. “ Amă întrebată decă celă puțină Turcia ară fi dispusă a ne trata ca națiune liberă și decă putemă, far’a fi uiduiți de tóta omenirea, se ne versámü sângele în contra celoră cari luptă pentru a scăpa de tirania, de jafuri și de măceluri. — „Se ne păstrămă neutralitatea, a jică alții.“ — Acestă opiniune este cea mai bună, cea mai plăcută, cea mai fericită. Dera cestiunea, ce trebuie bine desbătută, calculată și cumpănită, este: Voiescă puterile se ne garanteze neutralitatea ? Și déca nu voiescă, voi-voră puterile In luptă se ne-o respecte? Și déca nu voră voi, trebuie s’o apărămă contra ambilor luptători cu arma sau numai cu gura ? Și déca vomă apăra-o, cu gura numai, ce facemă cu armata română ? Și decă vomă apăra-o cu arma, salvândă astă-feră onórea armatei, ce facemă în urma Învingerii? Și decă ambele puteri în luptă, se află și una numai din ele, ară intra ca inamice, bine este să lăsămă astă-felă ca resbelulă să se întindă peste uă mare parte a 10țărei, séü ară fi mai bine să ne încercămă , în felul ă nostru, cum se încercă și principele de Bismark, în modulă séu, d’a flocalisa și noi resbelulă, de ne va fi prin putință? Marele cancelară, în discursul séu, prin care combătea pe deputatulă care’I cerea să nu lase pe Rusia să facă resbelu în tnă cu Turcia, făr’a’i cere orecari despăgubiri,zise, între altele, și urmatórele cuvinte : „Situațiunile politice du și ele mai multe fluctuațiini? decâtă cele comerciale. Decă Rusia s’ară găsi în realitate astăzi în acea posițiune critică încâtă să aibă neapărată trebuință de noi, și noi amă voi s’o facemă sé ne plutéscu printr’uă concesiune diianarie, cine ne póte garanta că peste trei ani nu vom avea și noi trebuință de vecinătatea amicală a Rusiei, și c’atunci acea putere ne va fice densa etc. etc.“ Ecé pentru astăzi cestiunile asupra cărora credemu că fiecare Română este datoră să cugete și se desbată în întruniri particulare, seriosă, cu cumpănire, fără pasiune, fără ură și fără otărîre nestrămutată luată de mai ’nainte în acesta gravă situațiune. Credemu că, totulă ne dă dreptă s’afirmămă că guvernulă cugetă, desbate, își face datoria în tóte modurile, și c’a rémasa pîn’acum corectă în tóte și pe deplină liberă. Sé ne facemă și noi datoria, ș’apoi cu toții sĕ ne ofărîmă și sĕ lucrămă ca ómeni politici și ca adevărați Români, și numai Români. Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedinte urmatorele : Belgrad, 10 Decembre. — Corpurile voluntare vor fi împărțite în două brigade care se vor pune supt comanda directă a ministrului de resbelii. Suntü pene acum 8000 de voluntari; totă armata va fi rădicată, la suma de 64,000 omeni. Brigadele de voluntari ruși vor primi asemenea ca comandanți ofițeri sârubesci, din care causă mai mulți ofițeri ruși voră să se reîntorcă în patria loru. Colonelul Horvatovicî a sosită aici. Ragusa, 11 Decembre. — Costan-pașta, mutesarifulă de la Gaciko, a protestată contra unor decisiuni ale comisiunii de demarcația, care redă muntenegrenilor, mai multe localități ocupate de turci înainte de închiăiarea armistițiul. Ragusa, 11 Decembre. — Lucrarea comisiunii de demarcația a fostă aprobată de tote guvernele și Muhtar pașia a fostă înșciințată se observe linia de demarcație cu cea mai mare stricteță. Constantinopole, 11 Decembre. — Lordul Salisbury a găsită la bărbații de stată turcești cea mai amicale primire, și ministrul de esterne turcescă, Savfet-pașia, are de gândit se dea dilele acestea mă prândă în onorea sa, la care vor participa și ceilalți membrii ai conferinții. Belgrad, 11 Decembre. — Comandantele de la Kursuralja, Ramsi bey, care a atacată la 6 Decembre ante-posturile sârbesci din valea Topliței, a fost suspendată din postură seă în urma reclamațiunii guvernului sârbescu. Localitățile au fost părăsite. Protestul pentru ocuparea orașului Salaș n’a avută pene acum nici ună resultată. D. N. Blaramberg ne trimite urmatorea epistolă, pe care ne grăbimă a o da publicității, deși spațiulă ne opresce de-a face totă astăzi aprecierile nóstre asupră’I sera acestă rectificare. IntrarU URSS din numerile cele mai apropiate ale fiarului d-vóstru, nu ’mi muU^ne, domnule redactare, de cátüNtie^^a— vĕ ruga se primiți asigurarea deosebitei mele considerațiuni. N. Blaramberg. Domnule redactare. Permiteți’mi uă rectificare. Intr’unulă din numerile Românului mi se face imputarea, cu totulă gratuită, că ași fi preconisată din înălțimea tribunei pentru România, în împrejurările actuale, uă aliandă cu Turcii. Memoria d-vóstra va înceta. Nu alianda cu Turcii, ci fidelitatea la tratatul de Paris, a fost tema discursului meu. Am fostă și românii, în temă generală, partisanală convinsă ală neutralității stricte și absolute și numai în eventualitatea violațiunii acei neutralități de armatele ruse, numai în eventualitatea unei invasiuni și a amenințării integrității teritoriului nostru, am susținută că e uă datoriă pentru noi de a resista, și am amintită că tratatul de Paris ne impune prin articolulü său 2ouă înțelegere cu Turcii, și acesta nu în vederea succesului armelor ălară, ci a propriei nóstre conservațiuni. Am preconizată acestă politică nu numai fiindă-că într’uă asemenea eventualitate suntemă în casulălnei legitime apărări, care sculă totală, nu numai fiindă-că la spatele Turcilor, în casă unde Rusia ar voi să facă cuceriri, ea vede Occidentulă, dorit și fiindă-că acesta este singurulü mijjlocă pentru noi de a nu fi striviți încă de la începută și de a rămâne, celă puțină în cea a ce ne privesce, fideli tratatului de Paris, care asigură esistența nostră, și este elementară în dreptă că numai partea care a respectată cu sfințeniă ună contractă îl mai pate invoca cu succesă. In speranță că veți bine-voia inCorespondința generală autriacă dă sema despre incidintele rirismjirată l pe vaporulă austriacă Radetzky,ap rg/ staționase înaintea Belgradului cu unăare care numera de Bulgari: „Vaporulă austriacă Radetzky, plutindă pe Dunăre și arendă pe bordulü săi 50 de Bulgari, în locul de ună comisară de poliția din Triest, mergeau în România. Oprindu-se la Belgrad, raporulă fu obiectul unei visitări a poliției, în urma căreia agenții sârbi ordonară liberarea Bulgarilor, cu tate protestările comisarului de poliție austriacă, însărcinată a’l întorce în patria loră, în urma incidentelor, cari determinaseră pe autoritățile austriace se recurgă la acestă măsura. îndată ce au fostă cunoscute faptele, cele două monitore austriace de pe Dunăre, cari staționaă de curendă înaintea Belgradului, aă primită ordină să părăsescă portul Buda Pesta unde iernaă și să mergă pe dată înaintea Belgradului.“ Francia — Nouă ministeră e astfelă compusă: D. Jules Simon, la interne și președinte al consiliului; d. Martel, la curte și justiție; d. L. Lay, financie; d. duce Decazes, esterne; d. Christophle, lucrări publice; d. Teisserenc de Bort, comerciă; d. Waddington, instrucțiunea publică; d. generală Berthaut, la resbelü și d. amirală Fourichon, la marină, Rusia.— Cu ocasiunea serbării pentru crearea ordinului st. George, Imperatul Alesandru a primită de la Imperatulu Austriei sn serisare amicale de felicitare. Transportulă de mărfuri pe linia ferată de la Dunaburg la Wilna și Varșovia a fostă oprită. Nu vor mai fi de câtă trenuri de călători. Foiele oficiale ruseșci publică ună uriașă imperiale, care reguleză servițiul administrațiunii în provinciele străine in cnsulă câivu vau fi ocupate de Rusia. Dacă e vorba două țară amică, comisarii civili cari urmeză armata voră regula cestiunile de administrațiune; în casă de ocupare a unui [teritoriă inamică, comandantele supremă va numi uă guvernatore generale. Italia- Proiectulă privitoră la incompatibilitățile parlamentare,depusă de guvernă pe biuroulă Camerei deputaților, și despre care amă menționată în numărulü de ieri , pune principiul că funcționarii publici vor fi neeligibili ca deputați, afară de președinții de secțiune ai Curții de compturi, președinții Curții oră de apelă, președinții de secțiune al consiliului de stat, consilierii de stat, consilierii Curții de casațiune, profesorii de la universități și de la institutele superiore, generalii și secretarii generali de la ministere. Sunt neeligibili: concesionarii, directorii , administratorii cari iau parte la întreprinderi în cari concursul statului e îngagiată directă sau indirectă. Numerala deputațiloră funcționari nu va pute trece peste a tecea parte din numerala totale ală deputațiloră. D. Nicotera, respungându lauă interpelare asupra crescerii emigrațiunii, au jisü că mésujele luate n’aă reușită a împuțina ’numerula emigranților ă, care e causată prin condițiunile agricole ale câtoră-va pro-