Romanulu, ianuarie 1877 (Anul 21)
1877-01-15
A NULII ALU DOUEPECI-ȘI-UNU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 SAMBATA, 15 IANUARIU, 1877. VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deto „ , « paginea III, 2 lei — A se adrena: IN ROMANIA, la administratiunea csiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cure, 8. Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Miroud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate ee anti. 20 BANI ESEMPLARULU. (A) SERVICIULU TELEGRAFIC ALUI ROMANULUI.“ Petersburg, 25 Ianuarie. —Jolodarele ruse declară că tratatele sunt desființate, că provinciile turcesc suntu libere d’a se rescula și că puterile sunt libere s’atace imperială otomană. Liverpool, 25 Ianuarie. — D. Cross, secretarul departamentului de interne, a blamată pe Portă, întrunit meeting ținută aici, pentru că a respinsă propunerile Conferinței. I. Cross a conchisă diferită că perspectivele erau favorabile menținerii păcii. Londra, 25 Ianuarie. — Times d’acle dimineță anuncă că aă isbucnită tulburări la Alep. Versailles, 25 Ianuarie. — Comisiunea bugetară a fostă alesă astăzî. Partisanii d-luî Gambetta aă învinsă pe candidații centrelor d. Bonapartiștii au votată cu amicii d-luî Gambetta. E probabil e că d. Gambetta va fi numită președinte ale comisiunii. Londra, 25 Ianuarie.— Se zice că parlamentulă anglesă va aproba conduita lordului Salisbury. Paris, 25 Ianuarie. — Generarele Cernáiéu va remime aici încă optă zile. Censulă schimbă uă corespondință activă cu principele Milan. Constantinopole, 25 Ianuarie, 7 ore sera.— Sir Elliot a plecată astăze via Brindisi. Baronul Werther și cornițele Zichy vom pleca Sâmbătă, via Triest. — Timpul greă ce e pe Marea Negra întârzieză plecarea generalului Ignatieff. Constantinopole, 25 Ianuarie, 10 ore sera. — Porta are intențiunea d’a aplica sponioia cu reformele cerute de puteri. Marele viziră a propusă Serbiei și Muntenegrului d’a se înțelege directă cu Porta. LUMINEZATE ȘI VEI FL ABONAMENTE. In capitală, unu anui 48 lei; șese luni 24 1 trei luni 12 lei; uă luna 4 1 In district«: una anu 54 lei; șese luni 27 1 trei luni 14 lei; uă luna 5 1 Pantru tot« |«!«!« Europ«! trimestru 15 S A ne adresa: IN ROMANIA, la administratiunea (tiarius) LA PARIS, la d-uiî Darras-Hallegrain, 5 rue , l’ancienne ce medie, si Havas, Laffi et Cune, 8. Place de la Bonne. I.A VIENA, la de B. Q. Popovici, 15 Fleischmarl Scrisorile nefrmcate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU București, si Călindaru. Camera proiectase a începe votarea bugetelorü de estimpa prin acela al și instrucțiunii publice; déri împrejurările au făcută ca și în anul acesta, ală resbelului se trecă mai înainte. Sperămă totuși că acestă schimbare în ordinea votării nu va avea oă înrîurire defavorabilă asupra alocațiunilor bugetare privitore la învățământul publică. Comisiunea bugetară, în oposițiune cu cea a ? se făcea în trecută, o dată acum uă simțită precădere chiăltuielelor acestui ministeriă și fine a făcută, căci sumele întrebuințate în modă raționale la instruirea poporului suntă negreșită cele maipornice și cele mai cu folosă chiăltuite. Déci tóte celelalte chiăltuieli servescă pentru susținerea trebuințeloră presvntelui, cele ce se daă pentru scale asigură viitorulă. Și multă, forte multă avemă necesitate d’a’lă asteura. Supt acestă puntă de vedere, bugetul, ministerialul instrucțiunii este una din cestiunile cele mai însemnate și cele mai delicate ce aă a se trata de corpulă legiuitoră. Cu atâtă mai multă elă este importantă, cu câtă elă vine însoțită estimpü cu diferite legi organice, menite a aduce în acestă ramă preschimbări și îmbunătățiri , de multă cerute. E unii faptă curiosă că, la noi, unde, de câțiva ani încoce, legi de totă felulă s’aă făcută și s’aă prefăcută în totă sensulă, cele asupra instrucțiunii aă avută în totode-unană mare anevoință spre a se modifica. Stabilitatea este, fără îndouiala, că mare garanția de soliditate în instrucțiune; deritancă, ea nu trebuie se devină sinonimă cu îndărătnicia. Se nu uitămă în ce condițiune puțină favorabile a fost decretată legea de instrucțiune actuală; cu ce puține garanții a fostă lucrată, cu ce pripă și cu câtă ușurătate a fostă pusă în lucrare; și în fine, se nu uitămă mai alesă cum cele mai bine, póte, din părțile iei au fostă lăsate în nelucrare de către autoritățile nepăsătore sau chiar o reü-voltare. La tote aceste neajunsuri, trebuie se ne gândimă cu maturitate, pentru ca mai înainte de tote se admitemă neapărata necesitate a unor modificațiuni, a unor îmbunătățiri, a unor complemente în scale, reclamate imperios, de spiritul timpului și ală națiunii. Acestea le rjhemă, pentru ca se răsipimă și se delăturămă din mintea tuturoră acea nepăsare, sau acea ușurătate cu care, în genere, se trateză cestiunile de instrucțiune publică în cercurile superiore ale societății nóstre. Mulți își zimu, pate, că instrucțiunea publică ne conținăndă în sine elemente de politică actuale, este ună subiectă nedemnă de preocupațiunile unor oameni politici. „E trebă de dascăli, își fică ei, nu afacere de Stată.“ Și astafel, cându se presintă uă cestiune de asemenea natură, curendă o delătură sau printr’uă pripită votare, sau printr’uă lepădare, nu totudeuna îndestulă de seriosă legitimată. S’a aurită chiară, în corpurile legiuitóre,ficându-se că timpul nu este oportună la momentul de faciă spre a se ocupa de asemenea cestiuni. Altoră materii mai grave trebuie dată precădere. Noi susținemă că este că datoriă neînlăturată, ună puntă de onore ală partitei liberale d’a se ocupa cu uă specială insistență de regularea și asigurarea culturei intelectuale și morale a poporului. Chiar daca sortea ază voi ca din lucrările acestei partite se nu lămâie nimică în ființă, în timpii actuali, apoi totuși trebuie ca viitorulă se ș i datorescâ întărirea naționalității române prin luminele instrucțiunii. De aceaa socotimă hă ară trebui să se ia cu mare luare aminte în cercetare legile organice cari însoțescă bugetulă instrucțiunii, și ca, formândă din ele una totă bine cumpănită cu trebuințele naționale, se li se acorde totă-d’uă dată și mijlocele necesarie pentru imediata loră realisare. Fórte adesea s’a Întâmplată ca disposițiunile legislative cele mai folositore să fie împedecate, la noi, în aplicarea loră, prin lipsa de mijjloce bugetare. Ce folosă de s’ară vota, în articole de legi, înființarea de scule, cândă le va lipsi totă materialulă trebuitoră învățăturei ? cândă nu se voră lua măsuri pentru ca poporațiunea să fie pusă în posițiune de a se folosi de dănsele? Defectuosități de acestea conține Edițiunea de serat îndestule legea actuală. Ele trebuiescă înlăturate, și în locul unoră măsuri nepractice, legiuitorii actuali, punândă în cumpănă trebuințele cu putințele nóstre, potă afla acum nă înlesnire mare d’a aduce instrucțiunii îmbunătățirile pe cari regimele trecute n ați solutu sau n’aă voită a i-le da. Pe aceste temeiuri, socotimă că este uă mare bine d’a se discuta legile d’nă dată cu bugetul, mai alesă décâ, precum suntemă încredințați că va fi. Camera actuală va acorda reformei oră instrucțiunii tata atențiunea ce ele merită și va prețui câtă de importantă este pentru națiune de a face sacrificre, nu numai pentru presiune, ci mai alesă pentru viitorii. Fără de a intra acum în amănuntele acelei reforme, voimă numai, în câteva trăsuri generale, să însemnămă principalele punte asupra cărora ar trebui să se porte îmbunătățirile. Este neapărată ca principiele să fie bine stabilite mai din nainte, pentru ca din ele să decurgă, în modă logică, tote măsurile ce aă a se lua spre a le pune în practică. Cândă uă lege specială se presintă fără d’a face parte dintr’una totă bine lănțuită, mai totu-de-una, deși ea conține, póte, multe măsuri nemerite, ea are sortea pe care a încercată-o,—i*am dintr’un causă de felulă acesta, credema,—legea asupra inspecțiunilor școlare, pe care ministrul instrucțiunii s’a văzută nevoită a o retrage mai de ună iip, deorece ea se desmădulase cu totulă supt prefacerile ce avuse a încerca. Socotimă că modulă celă potrivită spre a se feri de asemenea neînțelegeri pe viitoră, este de a se însemna scopurile la cari că să tindă prefacerile. Din parte-ne, noi le vom resuma aci, fără de a le desvolta; enunciarea lor este, credemă, de ajunsă, spre a face pe fiecare să înțelegă a loră importanță. Se vedemü dorü ce ne este mai multă de lipsă în ramură instrucțiunii și fără d’a insiste asupra mijlocelora de a împlini lacunele, se supune că aceste ponturi la meditațiunile celoră ce suntă chiămați și dă datoriă a le da soluțiuni conforme cu trebuințele națiunii și cu putințele bugetului. In învățămăntulă primară, și mai cu semn în celă rurală, se simte neapărată trebuință de disposițiuni legali cari să înlesnescă, mai multă decâtă în presiune, aplicarea principiului de obligativitate, care de douăsprezece ani stă în legea nóstră de instrucțiune ca uă ironie a neputinței guvernelor, căci nu voimă și nu putemă slice că neputința vine de la însăși națiunea. Să se afle mijlocul, nimerită d’a îndemna poporațiunile rurale a frecventa scala, să se dea scalei ce i trebuie spre a fi un adevărată scală, și principiulă va putea fi totă așa de bine aplicată, la noi ca la alte popore, cari nu sunt nici mai bogate nici mai numerose decâtă ală nostru. Dreptă exemplu, vom cita numai pe Suedesi și Norvegian, la cari scólele rurale sunt modele abia realizate în alte țări mai avute și mai înaintate în cultura superioră. Pentru învățămăntură secundară, ceea ce ne lipseșc, mai cu semă, este uă tendință spre aplicațiunile practice. Sculele profesionale, sculele pregatitore pentru meserii și industrii , ecé cea a ce ară da temeiă spiritului națională în viața reală; écé cea-a ce ară dauă basă solidă industriei nóstre și prin urmare ară face să se realisese progrese în totă sensulă; écé cea-a ce ne-ară întări moralulă, și ne-ară înavuți țara. Pe d’altă parte, nu trebuiescă nesocotite nici studiile înalte, cărora guvernulă de uă camdată ară trebui la noi să le dea și mai multă desvoltare și mai multă libertate. Scima bine că în Europa occidentală, să laudă multă în ziua de astăzi libertatea completă a învățământului superioră și desrobirea lui totală de supt dependința guvernelor. Acolo unde cultura a ajunsă a fi îndestulă de destinsă pentru ca particularii să gasesca în publică mă sprijină suficiente pentru a susține scalele superiore, negreșită că libertatea deplină, care este ună dreptă naturale ală oricărei scale, trebuie să înlocuiasca sistema guvernamentală. La noi însă, guvernul va trebui să vină încă pentru momentul de faciă, în ajutorul instrucțiunii superiore, până când, treptată, el se va putea să se eclipseze dinaintea sprijinului îndestulătură ce va acorda publiculă singură sculelor superiore. Déjit pentru ca acestă scopă dorită să fie atinsă mai curândă, va trebui ca ajutorul guvernului să fie combinații cu uă libertate a învățământului superioră, care singură îi pote da ună aventă mai puternică. Aceste câteva considerațiuni generale asupra tendințelor ce ar trebui să se dea scóleloru românesc!, le punemă în vederea legiuitoriloră chiămați a reforma legea nóstru de instrucțiune ; și încă vă dată le aducemă aminte că națiunea ascepta de la dânșii, astăzi mai multă decâtă oricândă , îmbunătățirea și consolidarea instrucțiunii naționale Ele trebuie să devină celă mai mare titlu de laudă al partitei liberale. Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedinte următorele: Ziarele străine publică următorea telegramă ; Londra, 19 Ianuarie. — Agintele României la Paris, d. Lendre, a avut o astădouă lungă întrevorbire cu lordul Derby în privința neutralității României. Berlin, 23 Ianuarie. — Deși atâtă diarele de aici câtă și cele francese iéű într’ună modă forte ușoară polemica francesogermană și nu credu în generală în posibilitatea unui adevărată conflictu, cu tote acestea iritațiunea este forte mare prin cercurile importante de aici și relațiunile franco-germane sunt discutate c uă mare seriositate. Bruxelles, 23. Ianuarie. — Prin cercurile intime de aici se vorbesce despre o nouă încercare ce s’a făcută în modă confidențială, dérü fără nici ună resultată, d’a amesteca pe Belgia în cestiunea Oriintelui. De astă dată n’a fostă vorba d’uă intervenire militară ci d’uă întrebare, déca, în casulă cândă ară trebui uă mijlocitorii pentru negociațiunile de pace dintre Serbia, Muntenegru și Turcia, se va pute compta pe bunele oficii ale Belgiei. I ALEGERI SUPLIMENTARE Focșani. Col. III de deputați a alesă pe d. Frundă, ingeniară cu 216 voturi în contra d-lui Vidrașcu, Iași.—D. Al. Holban, la col. III cu 188 voturi în contra d-lui Dunca, Bolgrad. — Col. I, d. Al. Vericonu în contra d-lui Paruseft (alegere contestata). Francia.— Guvernul francescii tata lupta foiloră reacționarea contra oricărui actă de clemenț în favorea condamnaților. Comune se ocupă forte seriosă spre a da satisfacere dorințeloră ce i s’a r esprmată de către deputații Parisulu împreună cu d. Thiers care, deși a putută lua parte la întrevederea deputaților cu miniștrii în acestă privință, orată totuși aprobarea se procederei colegilor- sei, deputaț ai Parisului. Se crede că cei condamnați în lipsă vor fi obiectul unei amnestii individuale. Ei arătu să se prezinte înaintea consilielor de resbelă cu siguranța că voră achitați sau grațiați, afară de casubi cândă ară fi figurată în rândurii active ale reseólei. Generalele Maurice care, la umiprânjă oficiale, a vorbită în favorea preoților militari, a fost pusă în disponibilitate. Rusia. Le Journal de St. Petersburg atacă pe Anglia și pe Austria, susținând că conduita acestoră două puteri la Constantinopole a fostă plină de duplicitate; că pe când lordul Salisbury amenința pe Porta la Conferință, sir Elliot o reasigura în secretă că cornitele Zichy lucra pe d’uă parte în înțelegere cu Rusia, pe când, pe d’alta, baronul Calice o combătea. Daily News publică oă telegramă din Constantinopole, în care să fice că generalele Ignatieff ară fi încercată a convinge pe Turcia c’ară fi făcută mai bine d’a se înțelege numai cu Rusia, decâtă d’a discuta cu tóte puterile.“ Vedeți, ară fi țisă dânsulă, ce vă cere astăzi Anglia p’ală căreia sprijină vă întemeiați. Rusia, din nefericire, e obligată acum a lucra în înțelegere cu Anglia și cu celelalte puteri. Deci ați fi avută încredere în Rusia ș’ați fi tratată numai cu ea, totă ară fi fostă regulată fără a vi se cere vr’unu sacrificiu nici în privința integrității imperiului, nici în privința independinței lui.“ Gazeta de Moscua, vorbindă despre cele din urmă evenimente de la Constantinopole,zice că Europa care și-a făcută rău prin concesiuni, acum când o guvernulă otomană a răspunsă printr’ună refusă definitivă, trebuie sĕ la silescu a primi propunerile primitive nemodificate. După Mesagerului Parisului, guvernul Rusiei ară fi contramandată furnizurele ce comandase în Germania. Turcia.— Cu tote demonstrațiunile popolare înscenate la Constantinopole cu scopul ă d’a da Constituțiunii consacrarea voinței naționale, acestă actă pare a nu place nici chreștiniloră, și cu atâtă mai puțină Turcilorü. Déci ară fi altăfelă, nu s’ară întrebuința mijjlace categorici spre a răpi națiunii smulțămiri către Sultanulă pentru promulgarea acestei Constituțiuni. Metodulă ce se aplică pentru a provoca oă esplosiune de mulțămire, mai cu semn a poporațiunilor din Bulgaria e forte simplu; locuitorii chreștini și musulmani se invită la palatul valiului, unde se află adunați și ună mare numără de zapcii; valiulă invită fără multă ceremonia pe ospeții săi a supt scrie uă față pe care le-o presintă și. . . . cine pate să resiste unei invitațiuni dulcerase făcută cu atâta pompă, mai cu semn cândă e în Turcia și cândă n’a trăită nici ună momentă decâtă în atmosfera celui mai neînfrânată arbitrară ? Și nu e numai atâtă, Turcii, cu tota prelungirea solemnă