Romanulu, ianuarie 1877 (Anul 21)

1877-01-24

70 Reproducemii după edițiunea de dimineță a numărului precedinte următorele : Servițiule telegrafică ală Agenției Havas, Paris, 3 Februarie. — Circularea principelui Gottschakoff a fost trimisă Jouî și nu se va comunica de câtă Luni diferitelor cabinete. Negocierele începute în vederea păcii între Turcia, Serbia și Muntenegru încărca ună momentă de oprire. Mithat-pașsa a declarată că reformele promise voră fi aplicate imediată în Bulgaria; ela admisă că doria pacea, doru că era gata și de resbelă. Viena, 3 Februarie.— D. Zwiedinek de Ludenhorst e numită aginte diplomatică și consulă-generale ală guvernului austro-ungaru pe lângă guvernul Inălțimei-sale principele Carol al României. •Viena, 31 Ianuarie. — Deutsche Zeitung afirmă că discusiunea în privința tratarilor de pace între Turcia și Serbia se mărginesce la următoreleră punte : 1) Luarea de bază a tratatului din Paris de la 1856 și restabilirea statului quo dinainte de resbelă; 2). Precisarea garanțielor ce trebuiese de Serbia pentru menținerea stipulațiunilor de pace 3). Fișarea timpului pentru evacuarea teritoriului serbă de către oștirile turcesc 4). Precisarea sumei de despăgubire de resbelă și fișarea terminului de plată 5). Fișarea termenelor pentru plățile viitore ale tributului 6). Stabilirea numărului armatei Serbiei. Petersburg, 31 Ianuarie. — Golos, vorbind despre tratările de pace între Turcia și Serbia, dice că nici ună omă înțeleptă din Rusia nu póte dori reînceperea ostilitățiloră, cari ară agrava și mai multă cestiunea Oriuntelui. Guvernul sârbă dice Golos, ară lucra forte prudinte, decă printr’uă pace onorofică s’ară retrage din jocul ă în care a intrată. * * Se scrie din Bucuresci, cu data de 25 Ianuarie, agenției Havas: „D. Aginte alu Franciei la Bucuresci trimițendăuă telegramă de felicitare d-lui președinte alu consiliului care, la fiua numelui său, se afla la proprietatea sea de la Pitesci, d. Ion Brătianu a răspunsü d-lui Debanus în acești termeni : ,Am primiții felicitările d-tele, nu numai cuă vină plăcere, dorit chiar cu recunoscință, pentru că ele veniau de la represintantele unei țâri care este a doua mea patriă; de la uă națiune care a avută totădeuna uă solicitudine particulară pentru poporală română și de latină guvernă care este stimată și respectată de lumea întregă.“ SOIRI DIN VNTRU Unulă din cei ageri, eminenți și neobosiți luptători ai Românilor, încă de la 1840, d. Cesar Bolliac, a fostă do uădată isbită d’uă bulá seriosá. Cu durere aflămă că până astăzi medicii nu ne autori să se dămă să scrie imbucuratore. * Crisa ministerială este, până ’n acestă momentă, în statu-quo. Nu scimă încă nici dacă foștii miniștrii sunt deciși a’și retrage demisiunile, nici cari suntă cei cari vor forma noulă cabinetă.X Legea organică a înaltei Curți de casație și justiție conține uă disposițiune din cele mai salutare pentru necontenita imbunătățire a legilor nóstre și pentru ținerea lor și la nivelul solinței. Ea impune acestei înalte autorități îndatorirea de a comunica ministeriului justiției în fiecare ană viiturile sau neajunsurile ce-ară fi observată în cursul anului în legislațiunea esistinte, supunândă totă d’uă dată și Domnului, printr’uă deputațiune din sînu’ăiei, uă relațiune motivată și deslușită asupra reformeloră ce esperiința ară fi dovedită necesară a se introduce în vr’uă parte a legislațiunii. Acestă disposițiune e cu atâta mai salutară cu câtă, în lipsa unui consiliu de stat, care ară fi avută atribuțiunea d’a se ocupa în permanență cu îmbunătățirea legilor țării, singură curtea de Casație, care resolve în ultimă instanță diferendele juridice ce se presinta în practica de iată jiua, era în posițiiune d’a revărsa lumina esperienței și a solinței asupra lipsurilor și trebuințelor de îmbunătățire. Cu tote acestea până în anul de facă, acesta salutară disposițiune rămăseseră literă morta, fie din causă că înalta Curte vedea că diferitele guverne ce s’aă succedată la putere de câțiva ani erau dispuse mai multă a mutila legile nóstre prin reforme necompatibile nici cu cerințele secolului, nici cu progresele solinței, seă preocupate întru a ține luptă în contra națiunii care le desaproba, pentru că nu era ieșite din voința iei și nu represintaă aspirațiunile iei, fiă din alte motive. Acum însă înalta Curte a crezută de cuviință— și pentru acesta n’avemă îndestule cuvinte d’a o felicita —se aducă însemnatul ă iei tribută de solință și esperiență pentru îndeplinirea lacunelor, legilor resistenți și introducerea reformelor necesarie. Raportul înaltei Curți asupra acestui importantă subiectă a fostă presintată M. S. Domnitorului în audiență solemnă în ziua de 20 Ianuarie de către deputațiunea înaltei Curți, compusă de d. A. Crețescu, primă-președinte, și d-nii Cost. B. Caligari și Em. Schina, președinți de secțiune, în presența d-lui ministru de justiție. Ne vomă face să plăcută datoria d’a pune supt ochii cititorilor noștrii, câtă mai curendă ne va permite spațiulă, acesta însemnată lucrare, care deschide o nouă eră de progresă pentru legislațiunea nóstra. Don Carlos a plecată din Bucuresci Sâmbătă sera, la 8 ore, cu ună trenă espresă spre Rusia. ROMANULU, 25 IANUARIU, 1877 lírai bicinuite, și se se ocupe cu cestiunile interiore, cari aă suferită atâta în urma temerilor chimerice de resbelă suspendate de mai bine d’ună ană asupra capeteloră nóstre ca mă noră amenințătoră.“ FiilllCÎa. — Biuroulă Senatului, fiindu consultată decă trebuie a se urmări jiarulu Republicanulu din Fillister, care a atacată Camera deputaților, s’a pronunciată negativă. Se va consulta și biuroulă Camerei în acestă privință și ne place se crede că, ba chiară s'asigurămă că biuroulă Camerei republicane va fi d’aceași opiniune cu ală Senatului, pentru că, déci s’ară teme că ataculă nedreptă ală unui fiară ară pute scimcina autoritatea Camerii, apoi șubredă trebuie să fiă acea autoritate. tyiarul, germanii din Sant-Petersburg reproduce tóte articolele presei ruse în privința celoră din urmă lupte între presa oficiosă germană și câteva diare francese, și constată că fiarele ruse au fostă, fără escepțiune, în partea Franciei. Pruso-Germania. — Reichsanzeiger publică ună decretă imperiale, care convocă comisiunea provincială a Alsației-Lorenei pentru Ziua de 5 Februarie. Foia oficială a imperiului germană anunțiă asemenea că baronul Werther, înainte d’a pleca din Constantinopole, a presintată pe d. Busch ca însărcinată cu afacerile imperiului Germaniei pe lângă guvernul otomană. Arnă arătată în altă numără impresiunea urîtă ce se zicea că va produce la Constantinopole acestă numire, deorece d. Busch e pe faclă inamică ale Turcii oră. Austro-Ungaria. — Intr’unul din numerele precedinți am anunciată decisiunea luată de guvernul turcă d’a forma uă legiune de străini supt comanda generalului maghiară Klapka. Cabinetul austro-ungară însă a protestasă — cum anunciă uă telegramă din Viena — în contra acestei decisiuni, declarândă Porții că elă se opune la înrolarea supușilor ă sei în acea legiune de străini. Consulele generale ale Austro-Ungariei la Constantinopole ară fi făcută cunoscută naționalilor ăsei că toți aceia cari ară contractată în magiare în acestă legiune și-ară perde naționalitatea. Comisiunea bugetară a respinsă cu 15 în contra 11 voturi, dup’oă lungă desbatere și mai cu sema pe rațiuni financiare—deși rațiuni politice, ca acea d’a nu apare ca inamică a Germaniei, au fostă puse înainte — creditulă de 600,000 florini, cerută pe participarea Austriei la esposițiunea universală din 1878. In urma acestui votă, d. Gomperz, raportorele, și-a retrasă raportulă ș’a anuneiază că minoritatea comisiunii se va ’nsărcina a presinta Camerei că moțiune pentru ca să s’acorde acea sumă. Mai multe fiare blamezăotărîrea comisiunii și esprime încrederea că Camera va adopta creditulă cerută de guvenă. Italia. — Camera deputaților a votată ună proiectă de lege prin care se abrogă ună articolă din legea de presă care opuna pe ziare se de scmia despre procesele criminale înainte de decisiunea definitivă. Turcia. Porta arădină se aibe concursul d-lui Stephen Cavé pentru reorganizarea financielor sale. Intențiunile guvernului în acesta privință nu suntă încă cunoscute, dară se crede că nici ună financiară anglesă nu va fi numită în vrmă poștă la Constantinopole înainte de închiriarea păcii. Bulgaria a fostă dotată cu ună noă pașalîcă, care cuprinde câteva părți din vilaietele Sofiei și Monastirului. Scopul ce și-a propusă Turcia prin crearea acestui noă pașalîcă a fostă de a întări administrația directă a provinciei. Guvernul turcă se ocupă cu redactarea unui raportă oficiale, destinată a proba cu documente silințele ce ’și daă acum aginții ruși d’a provoca uă răscula în provinciale Balcaniloră. Grecia. <— Cu ocasiunea trecerii generalului Ignatieff prin Atena, vre patruzeci Bulgari și Macedoneni s’aă întrunită la ospelulă unde locuia și i-au înmânată uă adresă de mulțămire pentru silințele ce și-a dată în favorea chrestiniloră. Acesta demonstrațiune a dată locă lauă a doua, făcută numai de către Macedoneni , cari aă suptsemnată uă protestare, prin care declară că suntă curați României aă Înmânată acesta protestare d-lui Comanduros. Inserândă acestă faptă, fără recriminare in contra lupteloră Eiadei pentru reîntregirea iei—căci ideiele nóstre în acestă privință le-amă e spusă ieri cum nu se pate mai lămurită— intrebămă numai pentru ce, in acea dreptă revendicare se pune atâta stăruință spre a suprima faptulă reale și necontestabile de nici ună omă de bună credință că ’n Macedonia suntă și Români, cari se numără cu sutele de mii, și cari voră și luptă spre a lemâne Români ? Pentru ce patrioții Greci, cândă protestă că nu se ține semn de naționalitatea loră, comită și ei totă asemenea faptă în paguba Româniloră ? De ce nu se convingă că dată—și aă interesă mare să se convingă— că nu suprmmândă, că nu copleșindă alte naționalități, cu aspirațiuni străine date loră, voră întări naționalitatea lară propriă și că, din contra, prin asemenea faptă introducă în sînu-bună elementă care, fiindă apăsată, trebuie se caute în totă-de una, trebuie să’și indescopă d’a scutura acelă fugă. Serbia.—Se seie că la Viena s’aă începută negoțieri de pace între represintanții Turciei și Serbiei pe lângă guvernul austro-ungară. Gazetei de Augsburg i se anundă că Serbia nu va face pace decâtă cu două condițiuni : puterile se ofere mijlocirea loră și se ’nchiăie pace în același timp și cu Muntenegrulă. Din Viena se anundă confirmarea scomptului că Rusia a consiliată pe principele Milan a închiria pace dacá i se voră oferi condițiuni avantagiose. Anglia a dată principelui Milan consilie în același sens. țîiarului Daily Telegraph i-se anuncă din Viena că tratările să ară urma pe următorele case, cari suntă multă mai ușire decâtă cele date de noi în numărul precedinte de pe ziarele germane : 1) Statu-quo înainte de resbelă; 2) nici uă concesiune teritorială; 3) nici uă despăgubire bănescă; 4) părăsirea ideiei de a ocupa forturile; 5) precare garanții din partea Serbiei că nu va reîncepe ostilitățile. Statele Unite. — Partida democratică din Camera represintanților, a numită trei membrii ai săi în comisiunea specială însărcinată a resolve cestiunea alegerii președintelui, în conformitate cu legea votată de curendă și despre care amă și dată sema cititorilor noștrii.—Majoritatea comisiunii Senatului a presintată ună raportă, care declară legale și constituționale actele comitetului de verificare a alegerii din Florida. RESBELU SEU PACE? O laosulă ce domnesce în situațiunea europenă de la despărțirea Conferinței ne face se deschideam acestă nouă rubrică în diarul nostru pentru a pune în vederea cititorilor tote aprobările fiiațelor străine relative la acestă cestiune. Corespondintele din Berlin ale diarului Allgemeine Zeitung dice că dacă Rusia nu face dificultăți încercărilor pacifice ale Turciei cu princiatele Serbia și Muntenegru este pentru ca, cu modulă acesta, se să potă construi unăpodă de aură, care se’ facă posibile retragerea. In adeveră, dice corespondintele, pentru Rusia ar fi ună mare triumfă decă Turcia, în tratările începute cu Serbia și Muntenegru, n’ară lua de masă numai Statu-quo dinainte de resbelă, ci ară acorda mai mari concesiuni acestoră principate. Aceste împrejurări ară înlesni multă guvernului Rusiei să renunciare la politica sa de resbelă, pe care a inaugurată-o cu atâta ușurință. Breslauer Zeitungense se exprimă în umătorulă modă : „In cercurile diplomatice din Berlin cestiunea resbelului seă a păcii se consideră încă totă ca nesigură, cu tote că e constatată că cele mai multe dintre puteri au luată uă atitudine pacifică și astăfelă uă înțelegere în sensul notei circulare a principelui Gorciakoff nu va fi imposibile. De aceaa aici se gândescă ca se nu lase fără folosă curentulă actuale pacifică din Petersburg, luândă terâmulu de supt piciorele partitei de acțiune, care voiesce se dominiscă în sensulă ideielor panslaviste. Cei de aici, adecă din Berlin, ceră ca guvernulă rusă, înainte de tote, se se declare mulțămitu c’ună resultată ce se pate dobmii prin definițiunea teoretică a tratatului închiriatu la 1856 în Paris. Turcia, apoi la renduld seu, nu va fi indispusă de a face cele mai mari concesiuni pentru ca se înlesnăscă deplina înțelegere.“ Astăferă, la Berlin, nu se da nici uă importanță inculpărilor, diarelor ruseșci, cari fiscă că Germania, prin declarările sale făcute astă tomnă, a indusă pe Rusia în erorea de-a’și mobilisa armata pentru a începe ună resbelă localisată cu Turcia. Tote actele diplomatice desmintă aceste imputări tendențiose. Principele de Bismark a fost mai ’nainte de tate pentru pace și apoi pentru cea mai stricta neutralitate a Germaniei. Nimică nu va putea dovedi acesta în modă mai puternică ca notle diplomatice schimbate între Berlin și Viena. Wiener Abendpost scrie următorele despre tratările începute între Turcia, Serbia și Muntenegru: „Agintele Serbiei, d. Zukici, a și avut o feri uă convorbire cu agintele Turciei, Aleco-pașta. Se zice că convorbirile urmără pe terâmură propunerilor, Conferinței luându-se de basă, în privința teritorială statu-quo dinainte d resbelă. Acestă încercare pacifică e salutată cu bucurie de totă lumea și de aceaa cu anevoiă va rămână fără resultată.“ Deutsche Zeitung anuncță că șefii insurecțiunii din Herzegovina și Bosnia ară fi adresată comitetului slavă din Petersburg uă cerere, în care se rogă pentru ajutoră, dscendă că insurgenții, avendă speranță în sprijinulă Rusiei, nu voră depune armele pene cândă justele foră pretensiuni nu voră fi realisate. In privința relațiunilor maghiaro-turce, cetimă în Gazeta de Colonia următorea comunicare caracteristică: „ Cornițele Andrassy a declarată agintelui diplomatică ală Turciei, Aleco-pașa că și densulă încă ar fi refuzată întocmai ca și Turcia propunerile Conferinței, deșii totuși Turcia se grăbescă restabilirea păcii, pentru ca se domnăscă liniște la atare. Afară de aceaa Porta să ia în seriosă aplicarea Constituțiunii, pentru ca Rusia se nu mai potă face nici uă pretensiune, și ’n acestă casă Midhat-pașa va pută fi îndouită felicitată.“ Ipiarulă Bursa publică asupra Gestiunii păcii săă resbelului ună însemnată articolă, din care estragemă următorele : Câtă pentru noi, suntem convinși că nu va fi resbelă și că nu pate se fiă. Dorimă din totă sufletulă nostru ca acestă convingere se pătrundă în mase și ca poporațiunea întrăgă să se -ntorcă câtă mai curendă la afacerile și ocupațiunile iei o ADUNAREA DEPUTAȚILOR U ,Ședința de Sâmbătă, 22 Ianuarie 1877. La 12 iun. ore, ședința se deschide cu 89 d-n deputați presințî, supt președința d-lui C. A. Rosetti, președinte. Sumarulă ședinței președinte se aprobă. Se acordă mai multe concedii. Intre comunicările clilei, să adresă din partea mai multor comercianți din capitală, prin care se plângă contra tasei de licență asupra băuturilor spirtase. La ordinea jilei bugetul ministerului de finance. D. Raportorii El Vergall dă citire raportului d-săle asupra acestui bugetă. In discusiunea generală nu iea nimeni cuvântulă, D. P. Grădiștenu. Dacă nimeni nu se cuventură, acesta însemnără marea încredere ce are Camera în actualul d. ministru de finance. Se procede la votarea luării în considerare, care se primesce cu unanimitatea de 73 voturi. D. Președinte constată că la deschiderea ședinței au fostă 89 d nn deputați presințî și acum la votă au fostă numai 73. Voci. Se se facă apelulă nominală. D. Președinte. Credă că acestă amintire e de ajunsă. (Scomotă, se cere apelulă nominală). D. Raportorii dă citire capitolelor 1, 2, 3 și 4, cari se adoptă fără discusiune. La cap. 5, „Curtea de compturî“, d. Milescu aminteste că esiste una proiectă pentru reorganisarea Curții de compturî din inițiativa Camerei. După explicările d-lui raportorii, persosonalul Curții de compturî se primesce ca în proiectă. La cap. 6, d. Eraclide cere strămutarea localului Curții de compturî într’uă casă a Statului, cum este aceaa undea fostă casa de depuneri. D. Raportorii și d. P. Grădiște nu arată ca e contractă pentru localulă Curții de compturî și localur ă ce propune d. Eraclide nu e încăpătorii. D. Ministru de financie dice că are de gândă se facă a se construi mai multe încăperi la ministerul de financie, unde se se mute mai târziiu administrațiunea domenieloră și comitetul de lichidare; pentru acestă scopă va cere uă sumă de vreo 20.000 lei. Amă avea astă felă avantagială I că nu vomă mai plăti chirii și vomă avea și servițiulă mai centralisaid. Câtă pentru ! Curtea de compturi, rogă Camera se priimescá a rămâne totă unde se află, unde chiară totă nu are destule încăperi. Cu aceste explicări, cap. 6 se primesce fără modificare. La cap. 7, d. raportorii amintesce legea ce a votată Camera pentru organisarea ministerului de financie, după care chiar tuiala personalului se ridică la 364.000 lei, pe cari o va trece aci. D. Ministru de financie cere adăugirea unui controlorii, a cărui necesitate s’a constatată ca neapărată. D. P. Grădiștenu atrage atențiunea d-lui ministru de financie, déca s’arătută crea ună poștă prin bugetă, alături cu legea pentru organisarea ministeriului de financie, care s’a votată de Cameră. D. Ministru de financie face că d. Grădiștenu are dreptate; va presinta mai ântâiă uă proiectă să pună articolă adiționale pentru înființarea acestui poștă; pene atunci, rogă Camera se suspende cifra ce d-sea propune. După orecari explicări, se pune la votă capitolulă 7 cu cifra de 364.000 lei prevădută prin legea votată în Decembre trecută pentru organisarea acestui ministeră și se primesce. D. L. Eraclide vorbeșce despre servițiul timbrului, cerându a se face ună mai mare controlă, și se simă șirumi că se încasă cu suma pentru totă hârtia câtă ese din ministeriulu de financie. D. P. Grădiștenu face că observările d-lui Eraclide nu pot ă face obiectul unei legi, ci ale unui regulamentă și dăca la fiă ce pasă ne vomă opri spre a vede cum se esecută legea , apoi nu vomă mai termina cu votarea bugetelor. D. Ministru de financie arătă că prin disposițiunile ce s’au luată, hârtia se fabrică acuma ac,ără nu în străinătate. Vomă pută, pe câtă mijlócele ne voră permite, se îmbunetățimă controlulu. Este înse uă confusiune pen’acuma asupra perceperii