Romanulu, decembrie 1878 (Anul 22)
1878-12-04
ANULU DOUE țECI ȘI DOTH YOIESCE SI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 80 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto » . , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la EugéneMicoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI EXEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiiunea strada Domnei 14 OOT LUNI, MARȚI 4, 5 DECEMBRE, 1878. LUMINEZA TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. n Capitală și districte, und and 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctord Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 2^ BANI ESEMPLARUNU București,Andrea .^Depemü prin a Șice Româniloru dip. tote partitele . V. *» Orizontele politicii este încă sumbru în toată Europa. Instituțiunile nóstre nu simtă încă la adăpostii de ori-ce pericolu. Toți cată să recunoscu aceste adevéruri. Toți asemene sunt nevoiți a recunosce că, pentru ca să ne putemü pune la adăpostii, trebuie ca națiunea să câștige în tote opiniunea publică a Europei, să dea necontenite dovezii că scie se fie liberă. Acesta atostă, după câtevea uremii, ținta urmărită de d. Brătianu ca președinte al cabinetului. Dă națiune, și-a zisű elă încă de la 1848 , dacă nu are încredere în puterea iei morală și materială, și decă nu caută , nu pândesce orice ocasiune pentru a da dovedi, iei însăși și lumii, despre valorea iei ș’a dobândi astăfelu stima și încrederea tuturora, acea națiune, decă este mare începe a scădea, decă este mică se perde cu totul. Acestă ’politică a fostă cu ’nverșunare combătută de către cele-1- alte? partite din întru. Înțelegemü combaterea, căci înțelegem posebirile de vederi. Fiacare partită doresce binele țărei ; dérü ftăcare îlă vede într’altă modă, îlă caută în altă direcțiune. Ceia ce oase nu ’nțelegemă este că mai suntă omeni care și ’n urma faptelor—cândă critica în bine ca și ’n reü este lesne—combată încă politica urmată de primulu ministru de la ’nceperea resbelului și până la curmarea lui. țfiarulă Independința belgică de la 13 Decembre , vorbindă despre majoritatea cea dobândită acum în Cameră ministerală elenă,Jioe : „Omenii politici din Grecia înțeles’că are în fine că certele loră intesține prea multă să întârziată mersulă prosperității naționale, și că, într’uă fașă critică, ca aceia prin care trece astăzi țera loră , unirea tutoră partiteloră este celă mai bună mijlocă de apărare și de propășire ?“ In speranța d’a vedea și la noi pe toți bărbații politici unindu-se pe teremura națională, credemă că este d’ună mare interesă publică se scimă cu toții, și se scimă bine, decă cuvântă că cel care combată încă politica și actele ministeriului Brătianu, de la ’nceputulu pené la finele resbelului. S’amintimă faptele principale. S’a făcută convențiunea cu Rusia. Este cunoscută de toți că, mai nainte d’a se încheia acelă actă, elă a fostă desbătută de tótu presa, a fostă desbătută într’ună consiliu de miniștri, președută de capul Statului, la care au luată parte notabilități din tote partidele, a fostă desbătută în întrunire particulară de deputați și senatori, și ’n fine a fostă desbătută în Cameră și aprobată cu mare majoritate. Se scie asemene , că ’n acestă timpă guvernulă s’a adresată la tóte puterile și le-a cerută , cu tăriă și stăruință , a susține neutralitatea României, și că tóte aă refusată. Asemene nu este nimeni care sé nu cunoscu că Rusia a ’ncepută resbelulă și ’le-a urmată, pen’ajunse la porțile Constantinopolei, cu îngăduirea tutoră puteriloră Europei. Ce voi să demi să facemă noi, acei care aă combătută și combată chiară acum acea convențiune? Se protestămă și se ne tragemă cu armata la munți ? Dură....... ce valore și ce nume ară fi avută acea protestare în facia tutoră puteriloră care, prin tăcerea și nemișcarea loră, încuviințaă faptele Rusiei ? Deră....... armatele ruse sc! intraă în țară prin puterea loră și prin învoirea tutoră puteriloră. Intrândă ca inamice ele sună, și erau silite să ia guvernură în mână, și țera rémânea în voia loră. Deră....... armata română retrasă la munți, precum ceream unii, pe cândă țara era în voia unei armate străine, ce figură ară fi făcută ea în ochii națiunii ș’ai Europei, câtă s’ară fi simțită folorită în consciința iei? Să ne-amintimă âncă că, armata nóstrá retrasă la munți. Turcii intraă la Calafată, veniaă póte pene la Bucuresci, și ’n orice casă el ară fi pustiită mai multe părți, și, acum ca ș’altă dată, resbelulă s’ară fi făcută și ’n țeră. Credemă c’atâtă este d’ajunsă pentru ca țera se judece de ea mai are cineva curentă ca chiară astăzi, s’acuze pe guvernă în privința convențiunii dela 4 Aprile, ș’a concentrării armatei în Oltenia, în locă d’a-i mulțămi ș’a declara că bine a lucrată. A doua acuzare este c’a luată parte activă la resbelă. Ministerul Brătianu, în loc d’a umili și nimici armata română, ascunzendu-o în munți, a întrunitu-o în Oltenia și i-a ’ncredințată apărarea țarei. Pe când armata ocupa acelă poștă de onore, ce ziceau organele oposițiunii ? Ele spuneau că n’avemă oficiali, că n’avemă arme și munițiuni, că n’avemă nimică în fine, pentru ca să luptămă supt drapelul nostru, și cere să se punemă Zece mii de omeni în armata rusescă, pentru ca densa se deprinză p’a nostru cu foculă, se ’nvețe pe Români d’a se bate ș’a susține și ei într’nizionarea și demnitatea țărei. Ministrulă Brătianu avea uă altă opiniune, uă altă credință, ș’acea părere, acea credință eră o făcu de la ’ncepută cunoscută Camerelor și națiunii. Voiă sta, le zise elă, voiă sta pe malură stângă, spre apărarea țărei. Cândă cnse voiă vede că onórea, interesele și apărarea iei îmi ceru sĕ facă mai multă, voiă sări garduru și voiă combate pe inamică în cuibură săă. Națiunea română avu, în aceste împrejurări, ca și Italia, țara și marea fericire ca Capulă statului s’o cunosca, s’o iubescă și sé aibă încredere în virtuțile iei. Domnulu, auzindă și pe consiliarii săi, pândi momentulă, se puse ensuși în capul armatei, trecu Dunărea, și făcu ca lumea întregă sé cunoscu, s’aplaude și s’admire națiunea și pe Căpitanulă iei. Și cândă națiunea română, prin calitățile iei, prin fiii iei armați, prin Domnulă și Căpitanulă iei, se sui atâtă de susă pân’a face âncă ca lumea se zică, că ea a salvată însăși armata rusă, se mai găsescu chiară astăzi ómeni care se zică că rea a fostă politica urmată de ministerul Brătianu! Aceste fapte făcură ca astăzi națiunea română să fie bine cunoscută și stimată de tóte națiunile. Aceste fapte făcură ca astăzi marele cancelară ală Austriei se Zi^ în Parlamentă : „Pesta, 15 Decembre. — Cornițele Andrassy, combătândă în ședința de ieri motivele de temere exprimate de cornitele Apponyi în privința dreptului ce au Rușii de a trece astăzi prin România ca pe pământulu soră propriu, a accentuată aceia ce dusese deja în ședința de la 23 Noembre. Densulă a adausă că Congresul de la Berlin a proclamată independința României și că acestă stată formăză astăzi ca ună zidă de despărțire între Rusia și Turcia. „Ministrulă afaceriloră străine austriacă a încheiată licându că voința României d’a’și apăra drepturile e acum mai tare decâtă oricândă.“ Aceste fapte făcură ca ieri Domnulă Româniloră să primescă în audiență oficială pe ministrul plenipotențiară ală imperatorului Otomanilor, acreditată, pe lângă Altețea Sea regală, pentru prima ora de cândă există aci colonia lui Traianu. Ne oprimă deră aci pentru astăzi, cu speranța că toți bărbații noștri politici, care își iubescă țera, vor recunosce acum că politica urmată de d. Ion Brătianu a bine meritată de la patrie și că pe acestă cale națională se voră uni cu elă, pentru a pune împreună la adăpostă instituțiunile nóstre, și a merge cu toții cu siguranță pe calea cea mare ce ne este deschisă, siunic prin care se cere acordarea unui credită de 20 milione. Paris, 15 Decembre. — Journal des Débats se dice* autorizată a crede că Englitera va garanta noulă împrumută pe care voiesce se lu facă Turcia, în contra cedării portului Alexandreta, care ară servi atunc de capă de liniă ale unui drumă de ierii care ară uni marea Mediterană cu Golfură Persiană. Roma, 15 Decembre. — Regele Umbert I a primită demisiunea pe care i-o depusese ministerul Cairoli, în urma votului din 12 Decembre asupra ordinei de oi propusă de d. Bacelli. • Maiestatea Lea a însărcinată pe d. Depretis d’a forma ună noă cabinetă. Pesta, 15 Decembre. — In ședința de ieri, cornițele Andrassy, combătenză motivele de temere exprimate de cornițele Apponyi cu privire la dreptul pe care îlăsă Rușii d’a trece astăzi prin România ca pe propria sa loră jteritoriă, a accentuată ceia ce a fusese deja în ședința de la 23 Noembre, a adaus ăscă congresul din Berlin a proclamată independința României și că astăzi acestă Stată formeză mnă feră de zidă de despărțire între Rusia și Turcia. Ministrul afacerilor străine austriacă a sfîrșită deceadă că voința României d’a-șî apăra drepturile este acum mai tare decâtă oricândă. Constantinopole, 15 Decembre. — D. Schmidt, pe care comisiunea internațională din Rumelia îl alesese directore de financie, inspectândă casele sangiacurilor, a fostă constrînsă de poporațiunea bulgară de la Ienisagra d’a-și suspenda funcțiunile și d’a se înapoia la Filipopole. Roma, 15 Decembre.—D. Depretis a aceeptat sarcina d’a forma noula cabinetă. Londra, 15 Decembre.—Scirile din Afganistan sunt bune pentru Englesi, care ocupă tote păsurile. S’a respândită scomptulu că ’n China a isbucnită să rescolă. Roma, 15 Decembre.—Imperatulu Wilhelm, respundendă felicitărilor papei, a esprimată buna sea voință d’a conlucra prin tóte mijilóeele posibile pentru restabilirea păcii religiose în Germania, și a bunelor relațiuni între guvernulă seu și papa. Proiectele de respunsü la discursulu tronului. Proiectul comisiunii Senatului. Domnitorii senatori, Comisiunea alesa, pentru redactarea respunsului la mesagiulu tronului, și compusă din d-ni: C. Bosianu, B. Boerescu, C. Cornescu, generală Haralambie și supt-scrisură, are onore a represinta următorulă proiectă de respinsă, primită și votată în unanimitate de comisiunea d-vóstre. Raportare, A. Giani. Pre înălțate Domne, Senatul a vezut cu fericire restabilirea păcii generale, care pune și pe România în posițiune de a se bucura de bine-facătórele iei fructe. Mulțămită eroismului armatei nóstre, pe câmpuli de bătaie, mulțămită bravului și junelui iei căpitanii, care, prin devotamentul, abnegarea și valorea sea militară, ca și prin înțelepciunea sea, și prin identificarea sa cu interesele și aspirațiunile națiunii, a solutit să facă a se acoperi de gloriă soldatura română și să împrospeteze vechia sea reputațiune și virtuțile sale străbune, România a putut ieși cu onare din crudele încercări ale resbelului trecută, și a dobândi binele celă mai supremă, realizarea aspirațiunilor sale seculare, justificate și legitimate prin drepturile sale străvechi, prin mărirea sea trecută, prin valorea și vitalitatea sea presenta, a dobândi, adică, independința sea politică. Acestă bine supremă nu se pate, în adevera, atribui unui singură individă, sau câtorăva indivizi orichiară unei singure generațiuni; elă este datorită mai multor generațiuni; elă este și fructură operei timpului, combinată cu cerințele circumstanțeloră. Delă generațiunea prinsentă este care l’a dusă la luminarea sarelui; ea l’a proclamată, ea i-a dată ființă. Și acei care, din jtata generațiunea presentă, au dreptu sé fie mai meritorii și mai mândri de a vede România recunoscută independentă și intrată între familiele statelor europene, este armata română, esti Măria Tea Regală, Augustulă iei șefă, bravulă iei căpitană. In acesta ultimă sesiune a legislaturei séle, permite Maria Tea, Senatului sĕ proclame, încă vă dată, acestă adevérit, și sé felicite, și sé mulțămască armatei române, felicitândă și mulțămindă șefului iei supremă. Precum voi v’ați făcută datoria pe câmpul de bătaiă, fii șicură, Măria Tea, că vomă iei și noi a face pe a nóstra, pe timpul de pace, și a respunde astă-felă la așteptările și la dorința Măriei Télé. Senatul a vézutü cu să vină mulțămire că populațiunile Dobrogei aă solutu să aprecieze presența Românilor în acea provincia, și sevedă că drapelul României nu este ună drapelă de cucerire, ci ună precursoră ală civilisațiunei, uă garanție de ordine și de prosperitate. Generațiunea presinte a făcută în adevĕrü multe și frumose lucrări mari. Ensé opera sa este departe încă de a fi terminată. Vasei, sperama, a secret« demn» de trecutulü séa, și a dobândi încă titluri la recunostința generațiunilor viitore și la laudele istoriei. Independința nóstrá, ființa nóstrá ca stată absolută suverană, a fostă proclamată, a fostă recunoscută de marile puteri europene. Trebuie acumă consolidată, trebuie a o pune în condițiuni de tărie, cu care se oferimă de orice pericole; trebuie să mai scimă a trage și tóte foloselc ce ne póte procura noua nostră situațiune. Vomă convinge, isperamă, Măria Tea, prin actele nóstre, atâtă pe marele puteri limitrofe, câtă și pe tote marele puteri europene, că România idependentă este uă garanțiă de ordine și de stabilitate în Orientă, și că ea este și va fi demnă, supt tóte privirile, de solicitudinea și de interesulă ce Europa îl a arătata. Acesta va fi, crede că, celă mai elocventă mijlocă de a exprima recunoscința nostră marelor puteri europene, pentru buna voință și pentru sprijinul ce ne-aă dată. Nici activitatea nostrá, nici concursulă nostru, nu voră lipsi spre a ajunge mă așa scapă. Vomă sei, Prea înălțate Domne, a călca orice considerațiuni mici și secundare, a pune freă pasiunilor și a trece peste prejudicii, spre a ne rădica la înălțimea cerințelor, situațiune, și a înlesni astăfelă, în limita competinței nóstre, lucrarea viitorelor. Camere de revizuire, care să se termine într’ună modă definitivă ceia ce noiamă începută. Tractatul de la Berlin, în părțile sale care ne privescă, se va putea astăfelă esecnta, cu lealitate și câtă mai curenda. Articolele din Constituțiunea nóstra se vom spune în acord cu acestă actă internațională, și art. 7 dintr’ensa, care nu mai este de acordă cu principiele și luminele secolului, va trebui să dispară. Cu modulă acesta, ținendu-se socotela și de dificultățile, ca și de formele nóstre constituționale interiore, și basațî totă-d’auna pe buna voință și interesulă ce marele puteri europene ne-au arătată, sperămă că nu va trece multă timpă. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Darmstadt, 14 Decembre. — Se anunciă mortea marei ducese de Hesa, Alice Matilda Maria, născută în 25 Aprile 1843, prințesa regală a Marei Britanii și a Irlandei, ducesă de Saxa, fiica reginei Victoria). Paris, 14 Decembre. — Senatulu. — D. Waddington, ministru al afacerilor străine respundendă la uă interpelare a d-lui Gontau-Biron, vechiă ambasadare ală Franciei la Berlin. Zice că Francia a eșită din congresul de la Berlin fără nici ună îngagiamentă. El adauge: „Politica franciei se resumă într’ună singură jcurentă: pacea. Europa are încredere în guvernul franceză. “ D. Waddington crede că menținerea păcii e subordonată esecutării tratatului din Berlin. El constată că deja s’au esecutatu numerose clause ale tratatului. Petersburg, 14 Decembre.—In urma demonstrațiunilor ilegale făcute de studenții de la facultatea de medicină, autoritățile au luat oarecare măsuri de una caractera preventivă. Viena, 14 Decembre.—Delegațiunea ungară a terminată în două ședinți discuțiunea privitóre la creditulă destinată a acoperi cheltuelile ocupațiunii în 1879. Cornitele Andrássy a pronunciat o ună lungă discursă, prin care s’a încercată a respinge imputările formulate de către oratorii oposițiunii în contra politicei sale. In urma acestui discurs, delegațiunea a adoptată cu un mare majoritate propunerea comi