Romanulu, mai 1879 (Anul 23)
1879-05-04
ANULU DOUE țECI ȘI TREI VOIESTE SI TEI PUTEA. ANumc 1 DRI. Linii? de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto . , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No 81-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARULU întrunire publică electorală. Tineri 4 Marti, la 8 și jumatate ore sara precisa, se va ține ultima Întrunire electorală, a partidei naționale liberale din Bucuresci. D. Emil Costinescu va vorbi despre cestiunea Evreilor și despre deslegarea iei. Asemene vom lua cuvântul și d-nii Pană Buescu și Aristid Pascal. Comitetul electorală din Bucuresci alu partidei naționale liberale. In ședința sea de la 27 Aprile, comitetul a decis urmatorele : La colegiul I de deputați alü județului Ilfova susține candidatura D-LUI GEORGE VERNESCU La colegiul II de deputați propune și susține candidatura D-LUI PROCOPIE DIMITRESCU La colegiul I de senatori, comitetul partidei naționale liberale nu combate candidatura D-LUI DIMITRIE GHIKA și nu va propune una candidată în contra I. La colegiul II de senatori, propune și susține candidatura D-LUI DOCTORU SEVERIN Candidații pentru colegiul III și IV de deputați se vor publica mai în urmă. I VINERI, 4 MATO 1879. LUMINEZA TE ȘI VEI FI. 2=ABONAMENTE. In Capitală și districte, una and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrafiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 FleischmarkL IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPNABULII Péné în acestă momentă (2 ore) cunoscemü resultatulă alegerii biurourilor definitive de la 5 județe. 4 simtă liberale și anume la Ilfov, Dâmbovița, Putna și Romanați și 1 din oposițiune: celă de la Bacău, Bucuresci, Punaru. Rareori a fost data unei partide politice să aibă fericirea și în acelașă timpü durerea ce simte astăzi partida liberală, chemü fericirea, pentru că într’adevĕru e uă fericire de a vede mai întregă națiunea, amici și adversari, recunoscîndu dreptatea și adevĕrulu ideiei emise în 1866 de partida liberală. Ebreofilii cei mai încăpățînați, cari voiau să dea Evreilor drepturi în masă pentru a face din el clasa de mijloc a României, și ebreofogii cei mai nereconciliabili, cari au făcută să se înscrie in Constituțiune alți douilea alineatü alți art. 7, s’au întrunită în fine cu toții—celu puțină în vorbe—în giurula ideiei acelora câțiva omeni înțelepți și prevedători cari, la 1866, au avută pe deuă parte curagiula de a înfrunta una prejudiuă , era pe de alta patriotismul, de a încerca să dea cestiunii israelite uă soluțiune nu numai conformă cu ideiele secolului, ci și cu interesele economice , politice și sociale ale țarei. Ebreofili și ebreofagi recunoscu astăfji marea greșelă ce s’a facut a punêndu în Constituțiune alți douilea alineatü alți art. 7 și toți într’unii chorü suntu de părere de a se șterge. Negreșită, este pentru noiuă mare satisfacere de a vede că, după douăsprezece ani de cugetare, nu s’a putută găsi una mijlocă mai buna pentru resolverea acestei cestiuni, de câta acela propusă la 1866 de capii partidei liberale. Simțimă éasé în acelașă timpu și uă mare durere, vedéndu că națiunea e silită a plăti amarü rătăcirea de la 1866, greșala de a se fi luatü după nesce omeni cari n’au luptată cu ea și pentru drepturile iei, după nesce omeni pe cari pene atunci nu-i vér fuse nici vădată în fruntea iei. Acea mare greșală e astăzi amară resplătită prin amesteculu străinilor, în resolverea unei cestiuni curate interne. Pentru prima dată cândă națiunea și-a plecatu urechia la șaptele adversarilorü partidei liberale, pentru prima dată cândă n’a ascultată sfatulă acelora cari o călăuziseră uă jumătate de secolă în lupta’i politică, a comisă uă greșelă și prin acesta a dată ocasiune vrăjmașilor, de-a ’i arunca acusarea de intolerantă, de barbară. Déci trebuie—și negreșită că trebuie—ca trecutul, se servescä de lecțiune pentru presiune și pentru viitoră, suntemă și cum că învățământul, ce resultă din faptul ă de la 1866 și din urmările cea avută, nu va fi perdută pentru poporulă română, că elă îlă va ave totădeauna în vedere, de câte ori va fi chematü să se pronuncie între partida liberală-națională și între cea așa zisă conservatóre. Amă arătată, în numerele preceding, ideiele ce le-a avută partida liberală de la 1866 Íncepe, în tote împrejurările cândăspinasa cestiune a Evreilor, a fost adusă în desbatere. Ingrijitóre pentru păstrarea naționalității române în starea de tăină și de puritate trebuinciuse spre a se pute menține în faia celoralalte elemente adesea inamice de care era și este înconjurată, partida liberală a voită a resolve principiul egalității religióse, înscriindu’lă în Constituțiune , ca ună omagiă adusă ideielor secolului, dértin’a cugetată de a introduce în cetatea română elementulu evreiescă pe care l’a crezută străină de țară, străină de limba, străină de interesele și de aspirațiunile nóstre naționale. Nu totă așa a urmată și partida rjisă conservatóre; ea s’a încercată a introduce pe Evrei în cetățenia română chiar pe furișă; asemeni încercări s’a făcută prin legea comunală din 1874 și prin convențiunea comercială austro-română. Precum amü arătatű ideiele susținute în trecut, de unul din capii partidei liberale în cestiunea Evreilor, suntemă datori a arăta și pe ale conservatorilor, pentru ca țara să le judece, mai cu sema fiindă că denșii se silescă a le ascunde și a le atribui partidei liberale. La 1875, cândă se discuta convențiunea comercială austro-română, cee ce ficea d. P. P. Carp, fostă ministru conservatoră, bărbatulă recunoscută în mai multe rânduri de Timpuri ca represintante și stegară ale partidei conservatóre : »Vino acuma la aceia ce s’a numită din partea preopinențiloră cestiune socială, cestiunea Evreiloru. Discutândă cestiunea, voi lăsa la oă parte modală mea personală de-a trata cestiunea, căci supt acestă punctă de vedere amă dată probe de mă evreofilismă care a displăcută chiară la unii dinamicii mei...... »Sciți cum puteți să deslegați acesta cestiune ? Se va spună că: Să ’mi dați voie să aducă înaintea Adunării ună faptă petrecută în ’societatea Junimii de la Iași. Intr’uă fără amă discutată cestiunea Evreiloră până la 3 ore din nópte; unii erau contra, alții pentru, fără ca să ne putemă convinge unii pe alții, ca totă-deauna cândă pasiunile se amestecă în asemenea cestiuni. Eșindă de-acolo ca să mergemă pe acasă, zărimă tocmai la ușa casei din care eșiamă ună bietă Evreă, care lucra la 3 ore după miedul nopții, la meseria sea,mă adevărată tabloă ală lui Rembrandt. Dintr’uă cârciumă de alături eșiaă trei lucrători români cântândă cântece patriotice și plini de vină. Amă aretată atunci contrac jicătorilor ămei acestă contractă și teamă fișă : Eco totă cestiunea Evreilor). 8 Décá ebreofilismul ă d-lui putută displace chiar d-loră Carpa Maiorescu, Iepurenu, etc., cunoscuți ca cei mai mari amici ai Evreilor, suntemă și cumi cu elă displace cu atâtă mai multă țârei, și mai cu osebire părții de peste Milcovă pe care d. Carp a represintată-o și în numele căreia a vorbită. Partida liberală a avută un programă stabilă, bine definită, de la deschiderea cestiunii israelite pâné astăzi, pe cândă în cea conservatóre s’aă întrecută unii pe alții în ebreofilismă, ajungându pâné a se desgusta reciprocă. Cândă la ordinea jilei e resolverea cestiunii Evreilor, alegerea între aceste doua partide nu mai póte fi Indouiasa. Cei ce au crezută și cred că Evreii nu suntu unii pericolü pentru naționalitatea nóstra, nu vor ă putea resolve cestiunea în sensul adevératelor interese naționale, politice, sociale și economice ale țarei. Dorința de-a face din Evrei clasa de miijlocă, adică ună elementă cu care se precumpânescu democrația, constituiesce pentru partida conservatóre uă vedita incapacitate de a resolve cestiunea în folosulă țârei. Acestea eramă datoria le aminti încă vă dată alegotorilorü. Voiescă ca cestiunea să fie resolvată în conformitate cu interesele țărei — alegă pe membrii partidei liberale ; Voiescă ca libertățile publice să existe și să fie respectate — alega pe membrii partidei care a respectată aceste libertăți chiară în timpul resbelului; Voiescă economiă în financie, voiescă bugete echilibrate — alegá pe membrii partidei care, primindăuă situațiune compromisă, cândă afacerile nu mai puteau merge fără mă nucă împrumută de 70 de milione, a administrată trei ani țara fără împrumută, facând o și ună resbelă din cele mai gloriase și plătindă la timpü tate anuitățile împrumuturilor publice. Țara are astăzi în mână sortea sea. Cum își va așterne, așa se va culca. Primimă de la Bacău un telegramă care conține denunțări în adeverü forte grave în contra administrațiunii și anume în contra prefectului, care ară fi mersă cu ingerințele în alegerile colegiului alălV-lea, pene a bate cu mâna sea pe ună primară, pentru că n’a făcută să se alegá delegații ce ’i plăceaă d-lui prefectă. A bate pe oricine este ună actă culpabilă, pedepsită de legi; a bate pe ună primară este ună actă încă mai gravă; și décâ bătaia vine de la ună înaltă funcționară asupra unui primară, faptulă are oă deosebită gravitate; în fine, déci acesta bătaie este provocată de uă causă electorală, complică cu delictul de bătaie pe acela de ingerință în alegeri, și trebuiesce imediată constatată și pedepsită cu cea mai mare asprime. Fără a ne formaliza de insinuările și de sarcasmele aruncate de subscriitorii telegramei din Bacău asupra președintelui consiliului, d. Ion Brătianu, deorece [scrmă că alegerile daă în orice timpuri nascere la totă felulă de iritațiuni, ceremă d-lui ministru ală justiției sĕ ordone imediată uă anchetă, pe atâtă de imparțială pe câtă și de severă. Ceremă ca faptulă denunțată într’una modă precisă de unii numera destulă de însemnată de cetățeni din cei mai dacăă, sĕ se notabili din județul ă constate imediată, și daca va fi astăfelă cum s’a denunțată, prefectura să fie imediată destituită și dată judecății. Guvernul trebuie să procedă în acesta cestiune, ca în orice alta de acesta natură, cu răperjiciune și cu mare severitate, spre a declina prin fapte orice solidaritate cu abuzurile ce le ară comite nesce agenți administrativi, ce n’ară fi putută uita încă vechiele și culpabilele apucături ale regimului trecută. Să se gândescu bine d. ministru de justiție că asemeni ómeni suntu capabili să compromită nu numai guvernulă celă mai sinceră, dérü și că întréga partidă. Asteptămă de la d. ministru ală justiției uă acțiune grabnică și severă, în privirea graveloră denunțări ce ne vină de la Bacău. După aretarea acestui faptă, care chiară déca s’ară constata că s’a comisă, ară remânea ca ună faptă isolată ivită într’ună singură județă din cele trei jeci alețarei, și negreșită că va fi pedepsită cu tota asprimea ce merită, se semnalămă astă ji că măsura generală ce face onore regimului liberală de astăzi și în specială inspectoriei generale a gardei naționale. In urma denunțărilor făcute, și de noi și de alte ziare liberale, că unii șefi din garda orășenască s’ară încerca să așeze de posițiunea lor, și de organisarea militărască de care dispună, spre a ingera în alegeri, d. inspectoră generală ală gardei naționale a dată ună ordină de zi pe totá garda națională din țară. Acestă ordină de ji este pe atâtă de precisă și de categorică, în ceia ce privesce interzicerea absolută de a se usa de posițiunea de comandantă și de organisarea gardei spre a ingera în alegeri, pe câtă și de inspirată de cea mai sinceră dorință de a ține garda națională, ca parte din puterea armată a țărei, cu totulă afară de mișcarea electorală. „Garda națională, orice de inspectoră generală, este oă instituțiune menită a garanta cetățeniloră liberală și sincerulă usă ală drepturiloră cetățenesclară și a atenta la scopul ăiei întrebuințândă-o pentru alterarea unoră asemenea drepturi.“ Aceste cuvinte facă onore celui care le spune șefilor gardei din totă țara, și avemă credința că ele voră fi ascultate cu religiositate, pentru că sunt d espresiunea adevărului. SERVITIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 14 Maiü. — Times anuncță că Bulgarii din Rumelia Orientală pregătescă uă adresă către Imperatulu Rusiei, spre a’i mulțămi pentru sacrificiele pe care le-a făcută națiunea rusă pentru chreștinii din Orientă și spre a’i esprima speranța de a vede pe liberatorulă Bulgarilor, completândă regenerațiunea Bulgariei. In acestă adresă, el declară încă că vor respecta tratatul din Berlin. Berlin, 14 Maiă.—Principele de Bismark a presintată consiliului federală proiectulă de Constituțiune pentru Alsacia-Lorena, ce se îngagiase a elabora în urma cererii deputatului alsacianü Schweegans. După acestă proiectă, ună guvernatoră generală va înlocui pe cancelarul imperiului pentru administrațiunea centrală a provinciei, avândă reședința sea în Strassburg. Ună ministeră, compusă din mai multe departamente, și a cărui reședință va fi asemenea la Strasburg, se va crea supt președința unui secretară de stată, care va contrasemna decretele guvernatorului generală. Se instituie și țnă consiliu de stată; acesta va fi însărcinată a studia proiectele de legi și de a elabora asemenea proiecte. In fine, Alsacia-Lorena va fi represintată în consiliul federală printr’ună delegată cu votă deliberativă. Principele de Hohenlohe, ambasadorul Germaniei la Paris, a sosită la Berlin. St. Petersburg, 14 Maiă.—Se semnalază încă ună incendiu teribilă, care a isbucnită la Verkho-Uralsk, în guvernământul Orenburg, orașul a fost distrusă aprope cu desăvârșire. ORDINU DEȘI Pe Guarda Națională din totă România Mai multe ziare publicând denunțări, după care unii comandanți ai Guardei Naționale s’ară servi de posițiunea loră de comandanți și de organisarea ce o dă la disposițiune, spre a ingera în alegeri, facându 3e se susțină sau să se combată candidații prin subalternii lor, aducă la cunoscința tuturoră comandanților Gvardei Naționale din România urmatorele : Liberă este oricare cetățeană de a’și exercita drepturile sale civice după cum înțelege și după cum consciința îl condemna. Orice comandantă în Guarda Națională , cândă merge să-și exercite drepturile sale civice, să nu se considere decâtă ca simplu cetățeană, nici vădată ca arendă ună comandamentă în guardă. Déca voi afla éasé că vre-ună comandantă de Guardă Națională, în afară de esercițiul dreptului seu cetățenescă, s’a servită de posițiunea sea ca comandantă, séü a întrebuințată organisarea guardei, pusă la ordinele sale, spre a ingera în alegeri, spre a esercita presiuni asupra voinței alegătorilor, voi fi de uă severitate neînduplecată în pedepsirea unor asemeni ingerinți.