Romanulu, februarie 1880 (Anul 24)
1880-02-14
ANULU DOUĂPECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTEANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto „ , , pagina 111 — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea parului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, Ia Eugéne Micoud. No. 81 A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru fată Germania. Articolele nepublicate se ardil. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțitnea gi strațimiért stradifil Ramnel, 14 «san Bucuresci, 11 Făurarii Secțiunile Cameriî și apoi comitetulu delegațiloru s’au ocupatü cu proiectulu de lege pentru oprirea lotärieloru, și raportulu asupra acestui proiectil este deja tipărită, distribuitü d-loru deputați și pusű la ordinea Zilei. e Amu aratat o altă dată relele ce menitü a preîntâmpina acestu proiectü de lege , amü arātatü cum pe două parte, Statulü oprindu prin codicele penale lotăriele, e datora de a căuta mijlocele prin care acea oprire se devie un realitate. Mai mult, , amü a sisü ca décâ statulü consideră ca imorala de a esploata ín favorea sea și a-și face unii venita din înclinarea naturală a omeniloru spre câștiguri mari și ușiore, e datora a opri celu puțină ca acesta esploatarea să se facă în folosulu altora State străine. Ecoscopulu proiectului pentru oprirea lotärielorü, scopu laudabilü, căci țintesce a opri esportarea unei însemnate cantități de numerarii în schimbulu căruia nu ni se aduce nimicu. Comitetulu delegațiloră a primitu proiectulu, și suntemași curi că și Adunarea deputațiloră îi va da sancțiunea sea. Este trebuință casö de uä mică esplicațiune , căci ama aufistö. circulându în publicu nisce idei curiose în privința mijlocelor, ce se propunu în acesta proiecta spre a opri circularea bileteloru de lotării. S’au jist că disposițiunea lui care interzice ziarelorü a publica anunciuri de lotării este oă disposițiune anti-constituțională, că lovesce în libertatea presei, etc. Ni se pare că acestă ideiă este radicalmente greșită. Libertatea presei conține în sine dreptul, pentru oricine de-a -și spune ideile și de a le publica ; acesta libertate la noi este nemărginită. Nu esistentată pe lume unde presa să fie mai liberă, unde se putá face chiar fapte represibile, fapte prevăzute și pedepsite de codicele penală, fără ca autoritățile să se gandescá a lua măsuri de represiune. Astfel, înțelegemă noi libertatea presei și, în loc de a căuta în codicele penală represiunea acelora fapte condamnabile, o coutäma în consciința țării, în bunulu iei simță, în verdictulu publicului. Nu voimü a se face martiri din nesce omeni— pe care nu ’i calificămă — dérü care i-au făcută uă profesiune din calomnia, din injuriă și din batjocorirea a totu ce a avutü și are încrederea și iubirea țării. Libertatea acesta va remâne totü atâta de nemărginită și în urma proiectului pentru lotării liberă va fi atunci oricine ca și astăzi, de a spune și de a scrie totu ce voiesce. Oprirea de-a publica anunciuri de lotării nu atinge nici íntr’unu chipü ' acésta mare libertate , și din care noi ne-amu facutu unü stindardu, pe care l’amu aparatü cu tóta convingerea chiar în contra acelora care astăzi au devenitu atâtü de susceptibili ín catu vedüuă atingere chiarü în măsura de-a nu publica îndemnuri la una faptű pedepsită de lege. Décàlotăria e oprită, déca legea face unu delictu din vânzarea de bilete de lotăriă , e naturală ca, voindü scopulu , se voiéscá și mijjlacele. Cum s’art puté óre ca, pe deuă parte lotăria sĕ fiă pedepsită de lege, éra pe de alta sö se putá face nepedepsita propagandă pentru comiterea acestui delictu? Cum s’arüi putéare ca autorulü materialu ale delictului să fiă urmărită , pe cându autorulu intelectuală, acela de la care pornesce îndemnulu comiterii delictului, să fiă pusă la adapostit ? Acesta aru fi oă resturnare a tutorii principieloru ce facu basa dreptului penalü, uă isbire chiara a logicei și bunului simță. Se va aduce onse jiațelorü orecare pagubă materială , acesta e adevöratu; dérii credemu că folosulu ce va ave țara, scapându deuă esploatare din cele mai imorale va compensa cu multă acea pagubă. In folosula generală, unii cetățeaniî trebuie, e datora se renuncie la ore care folose personale. Noi amü fi cei mai păgubiți în acestă privință, căci se scie că ziarul nostru are anunciurile cele mai numerose și mai bine plătite, totuși nu stama unu momentu la îndouială a declara că primimü proiectulu în tóte părțile lui. Încă vă dată, sperama că și Camera îlu va primi și că în curânda vomai vede înfrânată acea esploatare imorală care smulge țârei câteva milióne, pe fiecare ani, supt formă de tribuni plătită orașului Hamburg, orașului Brunswig sau altele. Destui bani asudă națiunea română spre a plăti anuitățile datoriei publice în străinătate, spre a plăti tóte acele produse industriale și obiecte de luxă, de cari nu se mai póte lipsi societatea nóstra, spre a plăti preumblările la băi și la petrecerile de totü feluli, frecventate de mii de Români; se oprima celu puțină ieșirea banilor, pe lotării străine, bani furați, căci în schimbulu lora nu ni se dă nici macarü uă plăcere banală, nu ni se dă de câtă păreri de roü și desilusiuni. Consiliul comunală al capitalei, după propunerea d-lui dr. Sergiu, a începută în sfîrșit a da uă mai mare atențiune cestiunii sănătății publice. Era și timpu, căci deși toți suntem convinși că poporațiunea capitalei e într’uă stare rea, totuși nici cu închipuirea nu ne putemu urca pené la realitatea lucruriloru. intr’adevĕrit de la 126 Ianuarie, s’au născută în capitală 498 copii și au muritü 748 adecă aprópe Indouita. Că situațiune mai îngrozitóre nici nu se póte închipui. Este adeveratü ca aprópe a treia parte din morți se datorescu celorü doua epidemii ce bântuie capitala, variola și scarlatina; déri acésta nu póte de câtu sé ne Ingrijéscá, și mai multu, de vreme ce nu vedemu se se fi luatu măsuri seriose și energice, pentru a stăvili propășirea lora. Ne pare bine că consiliulu comunală a luatü în manile sale acestă cestiune. Vomă urmări cu atențiune ceia ce se va face, doritori se vedem, pune du-se cea mai mare energiă, pentru stîrpirea unui atâtü de mare reü. SERVIȚIULII TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 24 Februarie. — Tenerula rusü arestată acum în urmă îla Paris, a declarată că adevăratul său nume e în adevera Harman. 1) Fotografii trimise din Rusia dovedesce că ela închiriată casa în care s’a organisată atentatul de la Moscva și de unde s’a săpată mina care a făcut ă să sară uă parte din linia ferată. St. Petersburg, 24 Februarie. — Noulü Timpu dice că Rusia ară fi propusă Englizerii să facă din Herat și din strîmtorile Afganistanului că zonă neutră. Diarulă adauge că Rusia nu cugetă delocă a ataca Indiele; dérüdéca Englitera ară stărui apoi să întindă influința sea prin Persia pénă la Marea Negra, ea urmeza uă politică ostilă Rusiei. Englitera remâne atunci respundetaare de consecințele acestei politici. Berlin, 24 Februarie. — Gazeta Germaniei de Nord publică on scrisoare care emană de la uă persană însemnată, corespunsă la articolulă semnalată ieri. Scrisorea dicea : „întăririle fruntarielor unui Stată nu implică uă tendință ostilă a acestui St tăîn contra vecinilor fi săi. Pentru ceia ce se face în Rusia acum, atitudinea poporațiunii polonese, în casă de conflicte, ară pute sé justifice întărirea orașului Kovno. S’ară puté imagina asemenea alte conflicte fără a se presupune oă ruptură necesară a lungei amiciții ce unește pe Rusia cu Germania. In orî-ce casă, orî-ce Stata independentă are dreptulă să’și întărescă fruntariele astă-felă ca să le asigure cu propriele séle forțe.5 Viena, 24 Februarie. — Se telegrafieza din Serajevo Corespondenței Politice . »Vagabonzi, umblândă în vecinătățile Pierrel aă trasă asupra unei patrule austriace fără se ranésca din fericire pe nimeni. Patru individi au fostă arestați5. Berlin, 24 Februarie. — Amiralul de Stosch șeful amiralității, interpelată la Reichstag de d. Haenel asupra afacerii, marelui electora refusă dintr’ună interesă superioră, a da alte explicațiuni decâtă cele care suntă cunoscute ; d. Haenel de 1). Ecé amănuntele ce dä Neue Freie Presse asupra acestui ténérü : „Rusula arestată este în etate de la 35 penă la 40 ani și a călătorită în Francia supt diferite nume, de Mayer, Schultz, Carige și Karl;elă se da aci dreptă Prusiană, aci dreptă Elvețiană. In Paris elă se scoborîse la mă hotel garni din Rue de Seine supt numele de Eduard Meyer din Prusia. După le Gaulois, adevăratul lui nume este Hartmann, pe cândă o altă foță duce că se numesce Kultsch; în orî-ce casă eră este supusă rusă.5 „Asupra arestării sale, fota Französische Correspondenz mai află nisce amănunte importante . Cândă fu dusă în arestul prefecturei,primula seü cuvântă fu : „Aveți portretulă meă”. In adevere, administrația rusască trimisese prefectului Andrieux fotografia omului, care locuise în casa isolată din apropierea Moscovei, de unde se așeetase mina de supt șinele drumului de seră. Acesta fotografia sumă forte multă cu arestatură. Deși între Rusia și Francia nu există nici ună tratată de estradere, totuși, după cereri în regulă, se trădau criminalii comuni de către ună guvernă celuilaltă. Cestiunea este acum numai, déca guvernulă franceză va consideră pe arestată ca autorul faptului, și al douilea, déca elă va vedea eventuală în acesta crimă uă crimă comună iera nu politică. Ca să se stabilescă acestea va trebui negreșită se mai treca câtăva timpă. pune atunci că propunere învitândă pe guvernă a presinta ună raportă asupra acestei catastrofe. Recunoscerea independenței .iarele din Viena, în numărul lord de la 22 Februarie, se ocupă în primala locă cu recunoscerea independenței României. Punemădere în vederea cititorilor, unele părți mai însemnate pe care le estragemă din apreciările (fiarelor) mai susă menționate. Neue Freie Presse, între altele, zice următorele : „Ziua de 20 (8.) Februarie va remâne pentru totă-d’auna vă Zi însemnată în istoria României. In acesta zi cele trei puteri cari s’aă abținută pân’acumă, Germania, Engliteza și Francia, au recunoscuta formală independința României. Pe la ameni, d. ministru de externe, Boerescu, a primita pe agenții diplomatici ai Statelor numite, care i-au înmânată uă notă identică și îndată după dânși s’a presentată și representantele Belgiei care a declarată că guvernul ăsca e gata de a recunosce în modă oficială independința României. Cu modulă acesta, România și-a ajunsă scopulă pentru,care a stăruita cu atâta perseveranță. Astăfelă România a fost primită ca membru egală în corpură socială ală Statelor europene. »Mijlocele, ce s’aă întrebuințată la Bucuresci de la 1866 până la 1876 pentru a smulge ună dreptă după altulă din mâna Suzeranului din Constantinopole, numai din pantură unilaterala de naționalitate potă fi aprobate. Noi înșine amu susținuta pururea starea de mai ’nainte în peninsula balcanică și amă combătută necurmata tóte pretensiunile României. Déju nu suntemă atâtă de pasionați încâtă să simțimă uă durere séünă părere de rea că România și-a dobândită independența. „De cândă multă batjocorita oștire română s’a afirmată pe câmpul de luptă, poporală română s’a înălțată în stima Europei, și bătându-se bărbătesce pentru independința sea, ne bucurămă din animă pentru câștigulă sea. Poporală română aparținândă rasei latine, e singurulă dlementă capabilă la Dunărea de jos, pentru uă cultură răpede și chiar astăzi e cu multă mai superioră decâtă vecinii săi Slavi de peste Dunăre. Decaplă își va reculege puterile și va munci și pe faramură intelectuală cu aceiași seriositate cum a stăruită pe cela politică, în secolulü cela mai apropiată, va intra în rândurile poporelor civilisate spre a lupta împreună pentru cele mai ’nalte bunuri ale omenirei. „României nu ’î voră lipsi amici puternici, spre aî face posibilă de a juca rolulă ce ’î este desemnată de natură, căci de astăzî înainte însemnătatea României în cestiunea Orientelui ,nu va fi nesocotită la Viena, Berlin, Londra și Paris. De cândă a devenită independentă a primită paza Dunării pe care trebuie sé o pázéscá ca de la Orșova la vale să nu deviă mărîă o Slavă. Acesta e politica pe care dorimă se vedemüscă se urmeza la Bucuresci; acesta politică e cea mai bună atâtă pentru pacea Europei câtă și în folosulu României. Vă România înfrățită cu Rusia devine uă provincie rusască; uă România care se va răzima pe Austria, Germania și Enghitera va trăi și va înflori.5 Deutsche Zeitung după ce arăta fasele prin care a trecută România pentru împlinirea tratatului din Berlin, termină în modulă următoră : „Cu recunoscerea independinței României, săvârșită ieri din partea acelora puteri care pene acumă atrăgănată acestă pasă, s’a pusă pétra fundamentală la edificarea unui nou Stată, căruia în complicațiunile neînlăturabile pentru viitoră, se pare a fi reservată uă însemnată rolă5... Germania și Rusia zilele trecute, după telegrama Agenției Havasam atrasă atențiunea asupra însemnatelor cuvinte rostite în parlamentul germană de d. Kardorff. Cu ocasiunea discutării budgetului , dămă astăzi chiar testulu ale acelora cuvinte: „Faciă cu sporirea ce se propune la budgetură militară, d. Richter a cerută ca se remâne mă în limitele budgetului de pân’acum. Ia-șî da dreptate, déclară trebui să stămă gata numai în facia unui resbelă de resbunare cu Francia. JOUI, 14 FEBRUARIE, 1830. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: una and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; unt lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului LA PARIS, Iadmi Darras-Halegrain, o rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C nne, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt IN ITALIA, Ia d. doctorfl Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU „Dora d. deputată scie forte bine că cordiala înțelegere care a existat pân’acusă între noi și Rusia, este tulburată. Déci vedem că în Rusia ordele sălbatice ale nihilistilor și panslaviștiloră desvoltă atâta tărie pentru a atenta în modă criminală la vieța Țarului, la viața acelui Țară carepururea va fi glorificată că a liberată poporală din lanțurile sclaviei; déci vedem că în rândurile panslaviștilor, cuvântul de ordine este că calea la Constantinopolă duce prin Berlin ; déci presa rusă și-a propusă ca uă profesiune de-a înverșuna și mai multă contrastele dintre Germania și Rusia ; décideși suntem convinși că ună resbelă între aceste două națiuni ară fi uă nebuniă care ară pune în riscă cele mai scumpe ale lor bunuri, fără de-a dobândi ceva, decide și sperămă că atitudinea reală a poporului rusă va goni din sînulă seă spiritele necurate , totuși ară fi că care care nebuna se lăsămă nebăgată în somn eventualitatea că acea fierbere pate se isbucnescá în afară și vomă fi atacați din două părți. Bă, din partea mî, credă că aici e vorba de cele mai de căpeteniă bunuri, de unitatea, puterea și de libertatea națiunii germane. Trebuie dorit să dămă regimului militară mijlocele cerute. Le vomă vota dorit cu ferma convingere că în genere nu vomă putea afla altă garanțiă mai bună că relațiunile nóstre amicale cu puterile voră fi menținute cu statornicie, de câtă déci vomă vota aceste sume, fără nici ună cuvântă și țara ne va fi recunoscătore pentru acestă votă.5 (Aplause.) Atentată în contra Țarului. Gazeta Coloniei nu crede îndouială ca persone forte apropiate de curtea imperială să fi fostă inițiate în complota. Ea citază relativă la acestouă informațiune a Gazetei de Posen. „Printre hârtiele prinse la imprimeria clandestină de curândă descoperită la St. Petersburg, era oă telegramă cifrată pe care a treia secțiune a cancelariei n’a putută-o traduce decâtă cu multă greutate. „Rezultă din acesta telegramă că ună nu mera însemnată de oficiări de liniă și de gardă, și chiar câți va înalți demnitari cari se apropiă de imperatură intrată în relațiune cu nihiliștii pentru a sili pe imperatula a da, în fine, țării o Constituțiune și mai multă libertate armatei, presei și sculelor”. „Descoperirea acestei telegrame, cum și alte documente au produsă o impresiune profundă, impăratulü chema îndată pe contele Schouvaloff și avu cu dânsulă uă convorbire lungă. Mai târziu marele duce moștenitoră a fostă chiamată ; nu se scie firește nimică despre convorbirea ce a avută cu tatăl său. „Cu tote astea, se pretinde că conversațiunea s’a raportată asupra unei persone puse susă, de care a fostă vorba într’uă telegramă găsită la nihilistul Deutsch, și care ar fi nemulțumită, pentru că serviniele sale în timpul ultimului resbelă nu ar fi fostă recompensare, după cum ar fi vrută. _________ Gazeta Germaniei de Nord se exprimă în modulă următoră asupra atentatului în contra împăratului Rusiei: „Ingrozitorea întâmplare este de natură de a inspira cele mai seriose reflexiuni principiloră și poporelorü intregei lumi civilisate. „Tóte poparele civilisate sunt chrămate solidaricesce a lupta contra întunecaselor puteri ale abisului. Nam tua res agitur paries cum proximus ardet. A privi cu brațele încrucișate cum sară în aeră temeliele civilisațiunei nostre împreună cu palatul Țarului, ară și a renega ceia ce omenirea are mai prețiosă.5 Gazetta Națională crede că atentatul se va reînoi și renundă „a calcula pentru momentü consecințele interiore și internaționale ce va avea crima”. Intr’ună lângă articolu, Pall Mall Gazetta din Londra ca să se demonstreze că singurul remediu ce se pute aduce maniei atentateloră în contra Țarului, ar fi abdicarea lui. Nimeni nu se îndouiesce de