Romanulu, septembrie 1880 (Anul 24)
1880-09-01
Refracțiinea și Admninstrațiunea strada Pumnel, 14 ANULU POVEPECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » » , pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului, LA PARIS, la Havas, Laffite et Gne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London K. O. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, LA HAMBURG, la d.g Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMFLARULU Bucuresci, ,1 Rapciune Constituțiunea reguleza ín modula cele mai precise cum se moștenesce tronulu României; ea prevede tote cazurile, și, întrucâtű nimeni nu se gândeșce a eși din prescrierile Constituțiunii, nu póte se fia vorba de uă lege sau de uă resoluțiune, votată de Camere. In adevera, Constituțiunea nu cere concursulu corpurilorlegiuitare de cätü în trei anume cazuri, pe cari le vomă enumera îndată, și din cari nici unulü nu se póte aplica la situațiunea, care a provocată desbaterile ce se urmeză astăzi în presă. Dacă casé ar fi vorba de a eși din disposițiunile Constituțiunii, atunci că decisiune a Camerilorü ordinare n’ar mai putea se fiă de ajunsă; numai nesce Camere de revizuire, convocate ad-hoc, ară fi competente de a se rosti asupra unui asemenea casă. Putemă én se asigra pe organele oposițiunii că cestiunea moștenirii la tronă ară fi ultima din tôte pentru care Capul statului și guvernul ă scu s’ară gândi la uă revizuire de Constituțiune. Și trebuința neapărată de stabilitate, și stingerea speranțeloră nebune, din cari ieșfi competițiunile la Domnie, și, ca consecință directă, neceitatea întăririi Dinastiei domnitore, prin înrădăcinarea iei în moravurile naționale, ceră a nu se atinge niciuădată prin revizuire disposițiunile constituționale, relative la moștenirea tronului. Cândăderii nu pate fi vorba deuă revizuire a Constituțiunii, în ceea ce privesce moștenirea tronului, nu pate să fie delacă vorba nici de a se face astă ți una apelă la Camere, sub orice formă ară fi, pentru a regula cestiunea moștenirii. Camerele n’aă căderi Constituționale în ceea ce privesce moștenirea tronului, de cătă numai în trei cazuri și anume : „ Cândă tronulă rămâne vacantă prin lipsă de moștenitori în linie directă și prin încetarea din vieță a tutulor, fraților Domnului și a coborîtorilor ă loră, sau prin declararea tutuloră că nu primescă tronulâ. II La suirea unui moă Domnă pe tronă pentru a primi depunerea jurământului prescrisă de art. 87 ală Constituțiunii. III Spre a numită regență compusă din trei persone, pe timpul minorității moștenitorului. Afară din aceste trei cazuri, în cari ambele Camere lucreză totăd’auna unite într’una singură, nu este locă de a se apela la Corpurile legiuitore în cestiunea moștenirii tronului. Ei bine, în care din aceste trei cazuri neamă afla pre astăzi, pentru ca organele oposițiunii se țipe pe tote tonurile că cestiunea moștenirii este tratată pe supt mână, fără sch’pa națiunii, fără a se lua ainsură Corpurilor legiuitóre ? Nici vacanță la tronă nu este nici un noué Domnie nu avemă, și sperămă că forte mulți ani voră trece pene se avemă una ; nici vorbă nu pate fi despre numirea unei regențe în timpul minorității unui moștenitoră. Pentru ce s’ară cere dejita insură Cameriloră ? Că asemenea cerere ară fi neconstituțională. Ceea ce ceră organele oposițiunii este vă călcare de Constituțiune. De ce este vorba astăzi ? E vorba de a lua pe unul din cei mai juni membrii ai familiei Domnitare, cu dreptă la moștenirea tronului, și de a’să cresce ca română, pentru ca lipsa unui propriu fiu ală Domnului Carol I să fie câtă se pare mai puțină simțită pentru țară. Se citimă art. 82 și 83 ale Constituțiunii și vomă vedea déca în acestă casă este permisă Domnului sau guvernului sau a apela la Camere. Vomă vedea asemenea déca corpurile legiuitore aă calitate de a da vreună vor fi în asemenea ocasiune, fiă supt orice formă să ară putea imagina. „Art. 82. Puterile Constituționale ale Domnului sunt ereditare, în linie coborâtare directă și legitimă a Măriei Sale Principele Carol I de Hohenzolern Sigmaringen, din bărbată în bărbată, prin ordină de primogenitură și cu esclusiune perpetuă a femeilor și coborîtorilor lor”. „Coborîtorii Măriei Sale vom fi crescuți în religiunea ortodoxă a răsăritului. „Art. 83. In lipsă de coborîtori în linie bărbătescă a Măriei Sale Carol I de Hohenzolern-Sigmaringen, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre frații săi sau coborîtorilor acestora, după regulele statornicite în articolul precedentă. „Déca nici unula dintre frații sau coborîtorii loră nu s’ară mai găsi în vieță, seă ară declara de mai nainte că nu primescă tronul ă, atunci Domnitorul va putea numi succesorală seö, dintr’u dinastie suverană din Europa, cu primirea represintațiunii naționale, dată în forma prescrisă de art. 84.“ Ea se jică, în lipsă de coborîtori în linie directă, tronul ă revine de dreptă celui mai în verstă dintre frații Domnitorului. Daca acestă frate nu s’ară găsi în vieță, seă ară refusa Domnia, tronulă revine, asemene de dreptă, celui mai în vârstă, din fii acestui frate; déca și acesta a încetată din vieță seă refusă, tronulă revine fiului ală douile și așa mai departe. Déca nici fratele mai în verstă, nici vreunulă din fii sei nu mai suntă în vieță să refusă Domnia, atunci vine la moștenire ală doile frate, fiii sei, și așa mai nainte, până când nu mai remâne nimeni cu dreptă la tronul României. Numai în acestă ultimă casă, care nu este delocă de prevăzută, deorece Domnitorul nostru are doui frați și cela mai în vârstă are deja trei fii, numai în acestă ultimă casă,shemă. Domnitorul își pate numi ună succesoră dintr’oă altă dinastie suverană din Europa, și atunci este neapărată concursul ambeloră Camere întrunite. Pe câtă timpă casa succesorală este desemnată printre membrii însăși familiei Domnitore, printre aceea ce au dreptulu de a ajunge la tronă, este de ajunsă ca ceilalți membrii ce ară avea întîetatea se renunțe de mai nainte la dreptul ă loră, pentru ca nimeni să nu’i potă disputa Domnia, și pentru ca Corpurile legiuitore să nu fiă chrămate a lua actă de acestă faptă, de câtă în ziua cândă voră primi depunerea jurământului prevăzută de art. 87 din Constituțiune, întocmai acesta este casulă de faciă. Domnulă n’are âncă fii, Domnulă vede cu uă îngrijire patriotică venindă (jiua în care s’ară urca pe tronulă României, ca moștenitoră alăséa, ună principie străină de țară. Printr’uă cugetare în adevöra românescă, Domnitorulă s’a gândită dară a face ca de pe acumö să fiă crescută ca Română acela ce este menită a se urca pe tronul României. In acestă scopă, cea mai bună alegere ce putea să facă, era de a adopta ca moștenitoră pe celă mai june fiu ală principelui Leopold de Hohenzolern. Acestă fiă născută la 1 iü Septembre 1868, are astăzi 12 ani; elă este nepotulă și finală Domnitorului nostru, și se numeșce Carol ca și Elă. Principele Carol, al treilea fiu ală principelui Leopold de Hohenzolern, este dejit din totă familia, acela care pare să se asimileze mai pe deplină cu națiunea asupra căreia este chiemată să domnescă într’un ții. Renunțiarea la tronă a tatălui sâă și a fraților ă săi mai mari, îl lasă moștenitoră de dreptă, și nu este locă ca nici Camerele, nici nimeni, afară de familia Domnescu, se aibă a se rosti și a decide în cestiune. Numai uă cugetare patriotică, unită cu uă nobilă abnegațiune, conducă pe Domnitorul nostru în acestă cestiune , și nu protestările celoră interesați la nestabilitate voră putea opri severșirea acestui faptă și patriotică, și corectă din puntură de vedere constituțională. SERVIȚII: LA TELEGRAFICE ALE AGENȚIEI HAVAS. Constantinopole, 11 Septembre. — Se asigură că Sultanul eotărîtă a întrebuința torța în contra Albanesilor. Lemberg, 11 Septembre. — Imperatura Austriei a sosită aici. Maiestatea Lea a fost primită la gară de către guvernatorul provinciei, de la porta orașului, supt ună arcă de triumfă, de către burgmeister care i-a presintată cheile orașului. Imperatură a respinsă la discursul burgmeisterului prin espresiune de iubire și de devotamentu ; elă era adâncă mișcată. După aceea a intrată în orașă în sunetulă clopoteloră și în bubuitură tunuriloră; pretutindeni în trecerea sea isbucniaă ovațiuni intusiaste. Ragma, 11 Septembre. — Albanesil aă încercată a reluă posițiunile ocupate de trupele regulate turcesc, în apropiere de Dubigno; cnse eî fură respinși, lăsândă mai mulți răniți. Londra, 11 Septembre. — Se asigură că Puterile, vedendă buna voință a Porței, ar fiotărîtă a amâna demonstrațiunea navală. LUNI, MARȚI 1, 2 SEPTEMBRE 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI PI. ABONAMENTE.1 Capitală și districte: unți ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru teie torile Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea farului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmîi rkt • IN ITALIA, la d. doctors Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenora. Scrisorile nefrancate se refusd, 20BANIESEMPLARULU Viena, 11 Septembre. — Se telegrafieza din Londra către Politische Correspondent: »Cabinetul britanică a primit o comunicațiunea că principele de Muntenegru renunță la posesiunea ținuturiloră Dinos și Gruda dé la Porta va preda formulă și în modă pacînică Dubigno către Muntenegru. Madrid, 12 Septembre. — Regina Spaniei a dobândită uă fetiță. Ambele sunt bine. Constantinopole, 12 Septembre. — Se asigură că tote Puterile hotărîtă a lăsa Dinoș Turciei, daci Dubigno va fi predată îndată Muntenegrului. Berlin, 12 Septembre. — Arhiducele Rudolf, principele moștenitoră ală Austriei, a sosită astăzi de dimineță la 9 ore. El a fost primită la gară de către împeratură Wilhelm, de către principele moștenitoră al Germaniei, de către principii regali, cae îmbrăcaseră toți uniforma austriacă Arhiducele Rudolf era în costumă prusiană ; împeratură și principii lu aă îmbrățișată cordială ; apoi a fostă însoțită de însuși împeratură pene la castelulă imperială. Uă mulțime imensă în aclamată forte via. Berlin, 12 Septembre. — Împeratură Germaniei a numită pe arhiducele Rudolf majoră generală în armată germană, îndată ce arhiducele a sosita în apartamentele sale din palatură imperială, împeratură care să înscrise pâne acolo, i-a atârnată cu propriile sale mâni epoletele de maiorăgenerală. Séra a fostă prândă mare la Paiață în onorea principelui moștenitoră al Austriei. M. M. L. L. Regale în străinătate. Duminică 24 Augustă, I. S. R. Domnitorul a primită în audiență pe trămisură extraordinară ală A. S. R. Duce stăpânitoră de Saxa-Meiningen, d. baronă de I. Spessart, carele a remisă înălțime! Sele Regale să serisere din partea ducelui,împreună cu insignele Marelui Cordonă ale ordinului Casei Ducale. Cu acesta ocasiune d. de Spessart a fost invitată de către A. S. Principele de Wied de a lua parte la prânzură ce Altețea Sea da la castelul de la Monrepos, in onorea suveranilor a României, și la care, pe lângă curtea Altețeloră Lojă, a mai luat parte și președintele provinciei de Rhin, precum și alte persone de disfuncțiune ale localităței. A doua zi, Luni, 25 curentă, I. S. R. Domnitorulă, însoțită de adjutantul de serviciu, la 6 ore sera, a pornită la castelul de Vamburg, în Schvițern, reședința de tomnă a A. S. R. Principelui de Hohenzollern, I. S. R. Domna mai româindă încă pentru 8 zile la A. S. Principesa Mamă, după care asemenea va merge în Schiițern la Vamburg pentru a se reîntâlni cu M. S. R. Domnitorul. Ordinii de oi pe armată. D. ministru de resbelă adresândă în numele armatei felicitări M. S. R. Domnitorului pentru cjipa de 30 Augustă, care consacră prima victorie a Românilor, sub Plevna, prin luarea Griviței. Măria Sa Regală, cu acesta ocasiune, adresă D-lui generală Slânicenu, ministru de resbelă, următorea telegramă : D-lui generală Slanicéna, ministru de resbelă. Deși departe de Țară, totă gândirea mea este astă jî în mijloculă scumpei mele armate, care prin bravura mea asclută a rădica, în acesta memorabilă Ji, prestigiulă României și ne gândimă astăzi la bravii cădiuțî, care a pusă temelia independinței Țerei. Vĕ rogăsiți interpretulă meu, pentru a arăta armatei ale mele mulțumiri și felicitări. CAROL. Neuembourg, 30 August 1880. Călătoria baronului de Haymerle la Friedrichsruhe. Asupra scopului ce a avută călătoria baronului de Haymerle la Friedrichsruhe, se scrie următorele din Berlin către Schlesischen Presse: „Cu câtă cei de prin cercurile gevernamentale ’și dar mai multă ostenelá d’a presenta aparițiunea baronului de Haymerle în Friedrichsruhe ca ună simplu actă de politeță, cu atâta mai puțină se lasă lumea diplomatică a fi înșelată de nepăsarea ce se crede de cuviință a se arăta în privința acestei visite. Se sclă că anulă trecuta, pe timpulă presiunii principelui de Bismarck s’a stabilit a uă înțelegere cordială între Germania și Austro-Ungaria, dară nu s’a suptsemnată și sigilată totăde uă dată între ambele State și una adevărată tractată de alianță ofensivă și defensivă, înțelegerea se raporta la omogenitatea scopurilor politice și intereseloră ambeloră imperii, cază pentru orecari cașuri positive ce s’ară ivi pe viitoră s’aă reservată aranjamente deosebite. Se pare case că acum s’a ivită ună asemenea casă propriă pentru ună aranjamentă deosebită. Cei din Viena aă pre cum presiintimentulu că s’ară putea fórte lesne ca consecința atitudinea luată de Englitera și Rusia față cu Porta să fiă trebuința pentru Austro-Ungaria d’a înainta péné dincolo de Mitrovitza. Pentru ună asemene casă, este naturalmente d’uă mare importanță pentru că diplomația prevériétare d’a îngriji la vreme d’uă acoperire a speteloră. De aceea baronulă Haymerle, astăfelă se vorbesce prin cercurile diplomatice, a fostă condusă la Friedrichsruhe pentru ca se discute acolo mai din nainte cu barbatulă de Stată conducătorii ală aliatei Germanii tote eventualitățile care ară putea să se mai ivăscă cândă Austro-Ungaria ’șî ară urma acțiunea sea în peninsula balcanică. Acesta scrie, tradusă din limba diplomatică în cea vulgară, insemneza că în Friedrichsruhe s’a discutata linia de conduită a Austro-Ungariei și Germaniei pentru cnsulă apropiată ală unei ciocniri în generale în peninsula balcanică, provocată de politica Engliteze și a Rusiei.* Die Presse, vorbindu și ea despre acestă scrie, scria următorele: »Contraria cu scrie că între baronul de Haymerle și principele de Bismarck s’a discutată oportunitatea unei ocupațiunî a întregului Sandia că Novibazar la casă de uă desbarcare de soldați ruși și englesi pe teritoriulă turcescă, se pate afirma că guvernului austriacă nu’î a trecută nici prin gândă măcară d’a maî întinde actuala sea posițiune din peninsula balcanică.* ------—— Rusia și Germania. D. de Barnheler, deputată în Parlamentulă germană, după cum afirmă Die Presse cunosce precum misterele principelui de Bismarck, a reamintită acum câteva zile, într’ună discursă electorală pe care ’le-a ținută în Ludwigsburg, neînțelegerile rusogermane de acum ună ană, justificându-șî astăfelă votulă scă dată pentru sporirea armatei germane. Eco prin ce cuvinte își desvoltă d-sea acesta justificare . Pe timpul presintării proiectului de lege pentru sporirea armatei, d. Gambetta nu'șî ținuse încă discursul ă seă la Cherbourg , pe atunci orizontală era multă mai pacinică, déra totuși ună altă pericolă era forte aprope Se probase în modă oficială că Rusia, la uă depărtare de două ore de fruntariile germane, grămădise dincolo de drumurile de feră uă armată gata de resbelă. Despre acesta s’a publicată de majorulă de Tröbch uă hartă din care se póte vedea cum suntă grămădite trupele și încă astăfelă, că ele în trei dilepotă se fiă ca peste 300,000 omeni la Breslau peste fruntaria