Romanulu, septembrie 1880 (Anul 24)
1880-09-15
850 SERVIȚIILE TELEGRAFICE ALE AGENȚIEI HAVAS. Ragusa, 25 Septembre, 8 ore 50 m. diminiya.— Seri amiralul Seymour a trimisü uă somațiune autoritățiloră din Dubigno ; daca respunsul va fi negativa, escadra combinată va înainta luni în fața acestui portă și luni va fi probabilă fioa hotărătore. Ragusa, 25 Septembre, 9 ore 54 m. șia. —Albanesia amenință d'a face prisonieri pe consuli și pe reședință străini și d’a-i opri ca ostatici. Ragusa, 25 Septembre, 11 ore 50 m. sera. —Amiralul Seymour a ordonată escadrei să fie gata spre a porni luni la 15 corentă. Londra, 25 Septembre. — Se telegrafiasă din Constantinopole către Times: »Ultimatură înmânată ieri Porței de cornițele de Hatzfeld, în numele puteriloră, a produsă la Stambuluă adâncă consternațiune. Sultanul tată spera că se voră ivi piedici lauă acțiune comună a puterilor.*. Viena 25 Septembre. — Corespondența Politică primeșce următorea solie din Cattaro, cu data de astăzi : „Amiralulă Seymour s’a reîntorsă la Gravosa, însoțită de ună delegată militară muntenegreană; elă a avută la Getinjenă audiență la Prințulă; s’aă schimbată instrucțiuni pentru acțiunea combinată a escadrei și a trupelor muntenegrene. Generalul Bozo Petrovici a sosită astăzi cu corpul ă săă de armată pe muntele Suluiman care domină Antivari. Festa, 25 Septembre. — Deputatul Micloș a întrebată pe guvernă dăcă are cunoștință că se pregătesc d un țără uă agitațiune antisinnitică, și în acesta casă ce are de gândă să facă. Panama, 25 Septembre. — Noutățile ce sosescă din Chili spună că la 1 (13) a acestei luni s’a simțită ună cutremură violentă de pământă la Valpareto. Se zice că orașulăullapel a fost distrusă și că suntă peste 200 morți. Se mai <jice că Chilienii au începută la 19 (31) Augustă bombardarea orașului Callao. Ragusa. 26 Septembre.—Amiralul Seymour, însoțită de amiralii rusă, austriacă , italiană și de alți oficiali de marină , au plecata spre a recunosce apele Dubigne. Comandanții vaselor francese aă rămasă aici. Scutari, 26 Septembre. — Consulului austriacă a chiămată pe locuitorii notabili din Dulcigno spre a-i îndemna la cedarea orașului. Duscignienii au ieșită din acestă întrevedere mai încăpățînați ca mai nainte. Riza-pașa a visitată diferitele lagăre militare. Ragusa, 26 Septembre. — medalii nopței. — Capii escadrelor s’aă întorsă astă seră la Gravosa. Albanesii fiindă grămădiți împrejurur Dulcigneî, Muntenegrenii aă amânată lupta după retragerea trupelor regulate turcesc!! Se zice că plecarea escadreloră s’a amânată în urma unor noul negocieri diplomatice provocate de către Muntenegru. Paris, 26 Septembre. — D. Horace de Choiseul a primită postură de supt-secretarii de Stată la departamentul afacerilor străine. Viena, 26 Septembre.—Impăratul s’a întors și astă dimineță la Viena. Regele și Regina Greciei au sosita aici după amăiJt; au fostă primiți la gară de către împărată șî personalul Legațiunei Elenice. Salutările schimbate intre MM. NL. RR. și împeratură au fostă forțe cordiale. Impăratul- a însoțită pe Regele și Regina la palatulă împărătescă. Astă sără, ună prâncta de gală se va da la Curte în castelul de la Schönbrunn în onorea Regelui și a Reginei Greciei. Christiania, 26 Septembre. — Doctorul Stany, ministrul de Stată și-a dată demisiunea. Gestiunea Dunăreană. La Correspondance autrichienne publică următorea Notă ce i se comunică : Neue freie Presse consacră spre combaterea Memoriului guvernului română, după cum numesce acestă cjiară pe dreptă săă pe nedreptă actulă asupra cestiunii dunărene pe care o 1ațî publicată, ună articolă de sondă forte seriosă și forte bine scrisă. Nu voiă releva de cătă numai câteva părți din elă. , Neue freie Presse comentează cum ’I vine bine articolulă 55 din Tratatul a de la ROMANULU, 16 SEPTEMBRE 1880 Berlin care nu vorbesce delocă despre oă comisiune miistă compusă din Statele riverane de la Dunărea de Josă și din Austro Ungaria numai apoi legându-se de articolulă 53 din acesta și tratată, citatul d <fiară pretinde că competința comisiunii europene de la Galați nu se întinde până la Porțile de seră și că trebue prin urmare oă nouă comisiune de la Isaccea până la aceste Porți de seră. Neue freie Presse nu respectă testul ă articolului 55 care dispune ca regulamentele.... de la Porțile de feră până la Galați voră fi elaborate de comisiunea europeană asistată de delegații Statelor și riverane, și prin urmare își întinde în realitate atribuțiunile sale suverane pănă la Porțile de seră. »Astăfelă dără, soluțiunea propusă de Memoriu este conformă cu litera și spiritulă actului de la Berlin. Neue freie Presse vede în acestară neîncredere, apoi proverbulă zice că neîncrederea este muma siguranței. »Citatură chlară atribue acestă neîncredere politicei de ocupațiune, nci are dreptate. Nimeni nu pate să se mai încrădă în politica de neinteresare a Austro-Ungariei, când a văijut’ouădată lucrândă anime domini în Bosnia și Herzegovina, pe care Tratatul de la Berlin ’i a dată dreptulă să le ocupe și să le administreze pentru Portă numai și numai în interesul păcii și ală Turciei chiară. , Neue freie Presse crede că ruptarea înțelegerii cordiale dintre România și Austro- Ungaria va fi vătămătore mai alesă pentru România. Acesta este că apreciare. Fără Deutsche Zeitung de ieri reclama dictatura asupra Dunării în interesul economică ală Austro-Ungariei și reproducăndă ca ală săă țnă argumentă capitală din Memoria, acestă 4ară striga: »Ală nostru, ală nostru numai transitulă pe Dunărea de Josă !* Trebue să mărturisimă fără că România, Serbia, Bulgaria suntă pe deplină înștiințare și că dreptul și interesul ă lecomandă de a se asigura pentru viitoră. „Neue freie Presse vorbesce necontenită de interesele de tranșită ale Austro-Ungariei, dără statistica constată că esportațiunea porturilor france de la Dunărea de Josă, supt pavilionulă austriacă, nu este representă în 1879 decâtă prin 87 vapore, 18 vase cu pânze (105 cu totulă) și prin 48,817 tone, dintr-ună totală de 700 vapore, 1162 vase cu pânze și 700,463 tone. E că proporțiunea intereseloru, și décaiSeue freie Presse respunde la acesta prin dreptur ă la supremația, apoi acesta este mă argumenta din puntă de vedere politică, și curentură de pozitive, nu va fi decâtă și mai bine înțelesă.* Totă în la Correspondance autrichienne, găsimă uă relațiune telegrafică din Bucurescî din care extragemă următorele: ,Nu primiți dără de câtă cu neîncredere telegramele ce vi se trămită—fie chiară d’aci—și care vă spună despre schimbări ministeriale, despre desaprobarea Memoriului de către principele Carol, despre rădicarea României la rangul ăI de regată, despre regularea succesiunii la tronă etc. Telegrafulă este ca și istoria adversării unei înțelegeri intre noi și dv. seservă de densulă de preferință, spre a’și putea împrăștia mai lesne aceste invențiuni. »Câtă despre Memoria, conclusiunile lui sunt aprobate în unanimitate ; și Pressa, organulă d-lui Boerescu, și Românulă, organulă d-lui Brătianu declară că aderă la Memoria , ultimul din aceste fiare adaugă , că are uă prea mare încredere în simți j măntuie de echitate ale Austriei, ca să admită că ea va mănține ante-proiectură. *zura. Pianina, care este forte avantagiosă din punctul de vedere strategică și care se află la veri 10 mile engleze departe de Suterman, unde este tăbărâtă corpul muntenegreană de operațiune supt Bozo Petrovicî, se mai află alți 5000 Albanesî. Acestă posițiune este întărită cu cinci tranșee și gropi, și capii Ligei se laudă că nici uă putere nu va fi in stare să le respingă trupele lor din acestă posițiune care închide drumul Muntenegreniloră. Riza pașa păstrăză uă atitudine pasivă pe cândă soldații săi trecă necontenită la Albanesî.* Albanesiî la Dubigno. Se scrie următorele din Scutari, 1 către Corespondența politică: »Pleia care cade neîntreruptă de patru cine pe aici, a tratată într’ună chipă forte aspru pe luptătorii Ligei, cari staă pe câmpă fără corturi și fără uă adăpostă solidă, dără totuși n’a putută să le înmuie spiritulă de resistență care’i însuflețesce. Acum ca și mai nainte lozinca este: »Dubigno nu va fi cedată ! Cu câtă se apropiă mai multă pericolul unei acțiuni muntenegrene susținută de flota muntenegrănă, cu atâtă mai mare devine în lagărul albanesă pofta d’a începe lupta. Este prea adevărată că adaogă forte multă la acesta faptulă că tóte triburile albanese d’a lungul lacului Scutări și ală rîuluî Boyama s’aă unită cu partitură de resistență, prin ceeace a sporită într’ună chipă simțitoră numărul luptătorilor. Relațiuni autentice spună că numai în Marenga, între Antivari și Scutari, se află peste 4000 de Albanesh Pe teremuri dintre Dubigno și Mo I j Nota colectivă a puterilor». Pester Lloyd primeșce din Constantinopole restulă Notei colective pe care represintanții puteriloră au adresat’o Porții. Eco acestă Notă : Buyukdere, 15 Septembre 1880. Supt semnații ambasadori ai Germaniei, Austriei, Franciei, Marea Britanie, Italiei și Rusiei au comunicată guvernelor- foră Nota de la 17 Augustă anulă curentă, prin care Porta a răspunsă la Nota colectivă de la 3 Augustă, privitore la cedarea Dubignei către Muntenegru. Puterile represintate prin supt-semnația aă ținută sumă de motivele espuse de Portă, care ară dori să se lase totă districtulă Dinoș pe sema Albanesiloră; și sunt dispuse a accepta reserva formulată în Nota de la 18 August. In privința Dinoșeî și a ținutului ei. Afara de acesta, ele nu pofă, întru cea ce privesce întinderea ținutului Gruda, să permită uă interpretare decâtă acea care a fostă admisă de majoritatea comisiunii europene însărcinată cu rectificarea fruntariilor Muntenegrului. Se înțelege deja de sine și că va fi menținută în întregul tiei acea linie de demarcație care a fostă propusă de Nota colectivă de la 3 Augustă anulă trecută pentru districtul, care se află spre est de lacul Scutari, afară de acea parte privitore la ținutul Dinoș, după cum se vede desemnată acesta pe carta alăturată la acestă comunicare. Se înțelege de sinesî, că în casulă cândă aranjamentulă despre care vorbirămă aci nu va fi repede resolvată, atunci transacțiunea de față acordată de puteri în privința Dinoșeî rămâne nulă și de nulă efectă. Puterile represintate prin supt-semnațiî aducăndă acestea la cunoscința Sublimeî-Porțî, Șîi atragă atențiunea că guvernul otomană,reprocedândă imediată la predarea efectivă a acelora ținuturi pe care aranja măntură de față la concede Muntenegrului (afară de acela ală Dinoseî), ară da că probă despre sinceritatea intențiunilor săle, despre care puterile vor ține sămă.* Austria, Rusia și Germania. Alianța Rusiei cu Austria și Germania,Jicey Tagblatt din Viena care discută cu totă seriositatea acestă eventualitate, nu pate să se facă decâtă cu paguba Turciei, căci acesta ar fi resturnarea politicei urmată de Austria de la 1877 încace, și care a provocată Congresul de la Berlin, conferințele de la Gastein, înțelegerea de la Viena, călătoria împăratului în Polonia austriaă. »Pentru Germania, Ilice Tagblatt, nu pare să fiă vorba de câtă de a despărți pe Rusia de Englitera, spre a înlătura putința realisării planuriloru rusesci In Orienta cu singurulă sprijină ală Marea Britanii, și d’a trage celă puțină una profita din acestă realisare, daca ea ară deveni neînlăturabilă. Fără, să dătă Rusia împăcată cu Germania, Francia rămâne absolutamente fără aliați. Acesta este și lucrulă celă mai importantă, căci totă politica Germaniei constă în aceea, că acestă putere să nu devină nici uă dără mai tare ca dănsa. »Astăferă dără, acestă nouă combinațiune este îndreptată contra Franciei, ără nu contra Englilozei.* CONFERINȚELE DOMNULUI XENOPULU II. Starea nostră interioră. — Economia, funcționarismu. D-neforă și d-niloră, Mai ântâiă elărmărește la noi luptele politice dându-le caracterul s urîciosă ală interesului personală. Intr’adevără principiile sunt represintate la noi prin câte-va personalități marcante,ără turma cea mare a aderenților a unei partide nu suntă de câtă aspiranți la funcțiunile Statului »Oîe tot de 4pre je m’y mettezăcă macsima conducetóre a glotelor nóstre politice. Și pentru a ne încredința de acăsta n’avemă de câtă să observămă ce se petrece nu numai la schimbarea unui regimă ci chiară la aceia a unui ministru De îndată năvălesce asupra lui uădreie de omeni, stăruescă cu cea mai mare energiă — energia luptei pentru esistență — ca să capete ună poștă, se rugă de unii și de alții din prietenii, din rudeniile ministrului și dacă ministrulă are soțiă, atunci vai de dănsa! Nu cruță slugăriile și înjosirile cele mai degrădătore pentru a ajunge la bugetul Statului și sorta loră nu e de rîsă domnitoră, e vrednică de jale. Mulți din ei suntă părinți de familie aî căroră copii ceră pane și presupuneți dăcă nu știți ce infernală suferință este acea cândă îțî ceră copii pâne și n’ai de unde să le-o dai. Acestă stare de nesiguranță a funcționarului îlă corupe în moralul săă. Nefiindă elă sigură de funcțiunea sa de astăcji pe mine, elă este nevoita să o facă să producă mai multă decâtă léfa, lucru la care nu póte ajunge de câtă corumpendu-se. Totă din causa acestei nesiguranțe, fucționari tineri nu se mai însură ci trăesce mai toți în burlăciă. Fete cu zestre nu prăsintă multe și ele apoi așteptă bărbați cu posiție; cele sărace n’au cine să le iă, căci căsătoria aduce copii și bietală funcționară, care are d’abia ce mânca elă, din lofa lui cea atâta de restrînsă, se ferește ca de foc a’și îngreuia viăța și cu uă progenitură. De aici ărășî voră resulta mai multe rele : mai ântără multe fete vădând că așteptă iu zadar așezarea loră onestă, voră cădă și căderea unei fete este în totădeauna uă lovitură dată moralei : slăbindu-se moralitatea publică va resulta că relăsarea legăturilor de familie și divorțurile voră mina familiele întemeiate, pe cândă căsătoriile cele rare vor înlocui atâtă de necomplectă golurile lăsate de acele ce se desfacă. Tóte acestea voră avea finisă de resultată finală scăderea poporațiunii care arată într’ună chipă văzută că morala nu este uă zadarnică închipuire și căhle la păcuirea principiiloră iți atârnă chiar viăța fisică a indivizilor. Sciți, domniile vóstre, că în capitală numai 6 la 1000 se însoră și că morțile covârșesce în totădeauna nașterile. La evrei din potrivă popolația sporește prin necontenitul prisosă al născuților, asupra morțiloră și acea ce se întâmplă în Bucuresci se repetă în tote celelalte orașe ale României în câtă acestă știrbire neîncetată a neamului nostru ne amenință într’ună viitoră mai îndepărtate cu stîrpirea sea totală. Pentru ce se însură evreulă de tânără ? pentru că posiția sea, oricâtă de josă ară fi, ea este sigură. Traiară săă atârnă de la activitatea sea personală, nu de la bunulă placă ală altuia. Insurându-se ânsă de tânără, cândă puterile nu suntă âncă istovite prin uă viăță de burlacă, însoțirea e producătóre de copii numeroși, din care remâne totă-d’auna mă prisosă peste generațiunea ce se duce. In sfîrșită, onorată auditoriă, acestă stare a societății nóstre va avea ună efectă mai îndepărtată, care unora pate va părea strania să’lă punemă în legătură totă cu lâncejăla vieței economice. Vreau să facă ininfluința prioritare ce o va esercita asupra desvoltarea artei, sciinței și literaturei. Câtă de puțină suntă prețuite aceste ramure de cultură nu avemă nevoe a mai demonstra , atâtă voimă să arătămă, ca simptomă ală răului, că într’un capitală mare ca Bucurescii nu se află uă singură foiă literară și că singura foiă științifică »Revista* se susține mai multă prin subscripțiune decâtă prin abonamentă. Nu că doră ară lipsi într’ună centru atâtă de inteligentă puterile necesară pentru redactarea unei foi literare. Dără personele acele ară dori și cu iată cuventulă, să fiă răsplătite pentru munca loră. La noi în țără cândă scrii că carte săă cândă scoți ună tăiară ce nu li este politică, trebuie să plătești domnia mea ca să te cităscă. Așa că eșită de câtăva timp. Documentele lui Hurmuzaki, publicațiune capitală de ună interesă impusă pentru români. Știți câte exemplare s’aă vândută până acum la cele 5,000,000 de români din România liberă? Patru deci. Dără mi se va spune că este oă publicațiune specială și bună numai pentru omenii competing. Atunci aducemă ca exemplu »Convorbirile economice» de d. Ion Ghica. Acestă scriere însemnată conține nișce adevăruri și nișce lumini pe care orice română ară trebui să le cunoscă, ară trebui să fiă cartea poporului română. Eî bine domniloră, cu rușine trebuie să vă mărturisimă că s’a vândută de editorulă acelei lucrărî numai câtimea ridicolă de 50 de esemplare ! Apăsta nepăsare intelectuală cere de sigură uă esplicare și ăcă care este cancelaristulă, care totu Jiua citește și scrie, nu-i vorbă lucruri fără nici uă valore ideală, dără în orî ce casă lucruri scrise săă tipărite, se satură de acestă soia de îndeletnicire și cândă găsesce uă momenta liberă de sigură nu’să va întrebuința în acelașă modă cu ocupațiunile săle obișnuite și va căuta să varieze jocuri’ emoțiunilor săle prin altă felă de escitațiune. G mcelaristul va avea deci că groza instinctivă contra oricărui productă ală cernelei și invocă ca în momentele lui de distragere să se îndeletnicăscă cu poesia și cu solința, el se va apuca de joculă de cărți săă de altă sară de petrecere mai multă fisică. Va trebui să dusă forte puternică de idealismă , pentru ca mă oină ce se slujește de carte ca mijlocă de esistență să o mai prețuiască și ca mijlocă de distracțiă, pentru motivul forte simplu ca viața pentru a nu deveni oră monotoă trebuie variată și, prin urmare, ocupația seriosă și distracția nu pot fi căutate în una și aceași ramură de activitate. Dăcă amă ară în țără mai mulți meseriași, aceștia s-ară ocupa cu uă muncă fisică și deci ară găsi în modă firescă variarea ocupațiunii soră în lucrări intelectuale, de îndată ce ară fi înzestrați cu orecare cultură intelectuală. El ară încuragia mișcarea științifică, literară și artistică și omulă cu talentă ară pută trăi din munca ma intelectuală și îndeletnicirile ideale n’arătaî fi numai nișce îndeletniciri de luxă. Că agricultorii la noi nu susțină mișcarea literară este forte firescă întrucâtă cultura loră este atâtă de slabă chiară în elementele superiore, arendașii și proprietarii, încâtă nu ne pote minuna de locü dăcâ’i vedemă cu nepăsare față cu orice ocupațiune intelectuală. Un a doua causa a slăbiciunii mișcărei intelectuale la noi este sărăcia poporului. Fiecare are numai strictură necesară pentru a trăi și a cheltui, fie oricâtă de puțină, pentru un lucru a căruia necesitate să simte așa de slabă, i se pare lui cu totulă zadarnică. Se gândește sub comisarulă său copistulă din cancelariă, că mai bine de câtă a cheltui 20 lei, fiă și pe ană pentru a se abona la fiatulă literară săă seiințifică, mai bine din cei 80 său 100 lei pă lună elă iși cumpără uă păreche cisme, mai alesă că ce are să vădă în acelă fiară ? Totă negru pe albă de care fi e acru sufletulă câtă mânjesce pe cei. Amă putea urmări influența funcționarismului asupra moravuriloră nóstre, dără mă temă să nu vă oboseze, și, resumândă deci cele spuse în astă fărăcâtă și iere ce amă avută onóre a desvolta ieri, vomă ajunge la conclusiunile amatore . Sărăcia poporului nostru provine din următorele cause : 1) Produce numai lucruri brute reu plătite. 2) Partea principală de câștigă n’o să clă ci streinii. 3) Elementele inteligente ale națiunii consumă numai și nu producă. Și causa causelor, care explică acestă stare de lucruri este lipsa unei mișcări industriale. Starea nostră interioră este fără forte rea. Țăranulă lucrăză singură pentru a plăti luciur și desfătările nóstre și este redusă la miseriă; inima națiunii săcăcu încetulă, căci sângele iei se sărăcește și se descolorăză din ce în ce. E timpă să ne punemă vă dată pe lucru și să dămă avintă mișcării industriale. Reforma sistemei de Învățământ, deschiderea minelor, sprijinirea stabilimentelor industriale esistente, atragerea de meșteri și capitaliști streini pentru deschiderea de fabrici, écé micila cele cele d’ântăiă care trebuie puse în practică pentru a scăpa țăra nostră de nă stare desperată. Atunci când o celulă albastru ală României va fi mânjită de fumulă celă negru ală fabricei oră nóstre, atunci cândă în locuia buciumului păstorescă ce încântă munții noștri vor resuna în ciruitele infernale ale ciocanelor și mașiniloră, atunci când orașele nóstre voră fi prefăcute în întinse tabere de lucrători, atunci și numai atunci onorată auditoriă, vomă spută fi siguri de esistență nostră și privi cu încredere la singură viitoră. ------...---w*5ți***~~--------------------—•■«ass*»*--------- întrunirea studenților și universitari la Focșani. II. In fuga condeiului, amă schițată în articolulă precedinte călătoria studenților de la Iași și Bucurescî până la Focșani. Deși obosiți, eiotărâră a se întruni chiar fi