Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)
1880-10-24
ANULO DOVE—1 BOI ȘI PATRU VOIESCE ȘI TEI FÜTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administrațiunea cjiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139 — 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepiiblicate se ardü. 20 BANI ESEMPL ABULU Refracțiunea și Administrațiunea strada Dorinei 14 ROHANULU RuPriracaí 23 bRUmărelu București, 4 brumari 1* Partisani devotați ai descentralizării administrative, amü dori ca autoritățile locale, comunale și județene să dovedescă, prin lucrările lor, că posedă aptitudinea trebuinciosă de a administra interesele locale, fără intervenirea autorității centrale, și spre a ajunge la acestă scapă, n’amă pierdută nici văderă ocasiunea de a indica aceloră autorități calea pe care credemă noi că trebuie să mergă, pentru a dovedi calitățile loră administrative. Cândă bine se va face, fără intervenirea de tostă ziua a autorităților centrale, marele și sporniculă principiă ală descentralizării va ieși din domeniul contestărilor, și va deveni ună articolă de credință nu numai pentru liberali, ci chiar pentru adversarii sinceri și onești ai principiului suveranităței naționale. De aceea, n’amă pierdută nici-un singură ocasiune de a aminti consilieler județene și comunale marea loră chlămare și de a le îndemna se-și concentreze atențiunea și activitatea asupra diferitelor chestiuni ce intereseză directă și de aprope interesele locale și indirectă interesele generale ale țarei. Astfelă amă urmată și cu ocasiunea Intrunirei consilielor județene în sesiune ordinară la 15 Octobre, amă arătată ce credemă că trebuie să se facă, și e cu putință a se face în privirea agriculturei, a diferitelor ramure de activitate ce caracterisaă în trecută producerea unoră județe, în privirea drumurilor și altele. Astăzi vomă <Jicem căte-va cuvinte despre servițiulă sanitară, lăsândă ca într’ună numără viitoră să vorbimă despre soare și despre bugetele comunale. Se scie că poporațiunea noistră suferă cumplită de diferite boli care o decimecjă, că ea nu recurge de obiceiă la ajutorul solinței medicale chiar acolo unde l’ară putea avea și că—chiar d’ară voi să recurgă — pe două parte puțina grabă ce se depune de cei însărcinați cu acestă însemnată servină întru îndeplinirea datorielor ă loră, eră pe de alta restrângerea ce are acestă servin să o facă să rămâie neajutată. Din acestă situațiune rezultă pentru autoritățile județene uă îndoaită îndatorire ; 1) de a da serviciului medicală oă întindere mai mare și de a stărui ca cei însărcinați cu ele să-și îndeplinescă datoria în consciință; 2) de a căuta ca, prin măsuri administrative, să remedieze răulăi obicetă ală poporațiunii rurale de a nu chiema pe medici. Cea d’ântăiă din aceste îndatoriri s’ară putea măcară în parte satisiface, cândă județele și-ară înmulți pe două parte personalulă medicală, elă pe de alta ară face câte uă farmacie la fiecare reședință de plasă. Cu modulă acesta , bolnavul n’arămai fi silită a trimite tocmai la orașul de reședință spre a i se aduce medicamentele trebuitore, ci l’ara avea mai curendă ; elă ară fi scăpată de acele întârzieri care, cu organisarea de astăzi, facă ca servițiulă medicală să nu -i fie de nici ună folosă, de vreme ce medicamentele nu sosescă de câtă în multe cazuri, după ce bolnavul- a căpătată liniștea eternă, de câtă după ce a devenită ună cadavru pe care cei rămași, pentru siguranța loră, nu au decâtă să-lu dea pământului. Câtă pentru necesitatea înființării unui servițiă permanentă de mese de plasă, ea e mai presusă de orice contestare. Câte ființe, câți membrii ai societății române pern din neîngrijirea loră la nașcere și câte pagube nu resultă pentru țară din perderea acestoră fii, care prin munca loră viitore ară putea cresce avuția națională ! In acestă privință, nu credemă că trebue să stăruimă multă , oricine se va înfiora gândindu-se la suferințele mamei or de la țară și la perderile ce se încercă din causa neîngrijirei lor inteligente în simpulă nasceriloră, și consiliele județene vor simți cele d’anteiă datoria imperiosă de a crea câtă mai neîntârziată ună asemenea serviciă. Câtă pentru a doua îndatorire de care vorbirămă mai susă, îndatorirea autoritățiloră de a căuta ca, prin mijloce administrative, să ajungă măcară în parte la remediarea efectelor răului obiceiă ce au poporațiunile rurale de a nu chema în ajutorule solința medicală, credemă că ea ară fi satisfăcută cândă s’ară lua măsuri ca serviciulu medicală să caute elă însuși pe bolnavi, eră nu s’accepte, ca acum, ca bolnavii să cheme pe medică. Aci s’ară putea ajunge prin ramificarea serviciului sanitară în comune ; decă unuia din vătășeii comunali i s’arăta însărcinarea de a visita necontenită comuna și de a înșciința despre casele unde sunt ă, bolnavi și e trebuință de ajutorul medicului, binele se va face ; mediculă va fi silită să mergă și spusă nu va mai putea avea că n’a scrută că n’a fostă chemată. Măsura acesta sa propusă deja consiliului județeană de Ilfovă. Noi o găsimă salutară și credemă vă datoriă de a o recomanda tutoră consilielor județene. Lipsa de spațiu ne silesce a ne opri aci. Vamă urma însă în altă numără espunerea considerațiunilor n nostre în privirea datorieloră ce au consiliele județene și asupra celor ălalte două cestiuni ce amă menționată: sculele și controlul ă asupra elaborării și aplicării bugetelor comunale. uă mulțime imensă; ordinea a fostă perfectă. Roma, 3 Noembre. — 11 Diritto anunță, că consiliul miniștriloră a aprobată în principia proiectulă d-lui M. Maghiari, pentru desființarea cursului forțată în Italia, într’uă nouă întrunire, consiliul va procede la examinarea amenunțelor. Viena. 3 Noembre. — Gazetta oficială de Viena publică numirea principelui de Wrede, consiliară de legațiune la Roma, în postura de ministru plenipotențiară al Austro-Ungariei la Athena. SERVIȚIILC T ELEGII A FI CU ALE AGENȚIEI HAVAS. Constantinopole, 3 Noembre. — Porta a ordonată rechimarea imediată a rectifiloră (landvertilă) din Thesalia și Epir, spre a înlocui trupele plecate la Scutari. Milan, 3 Noembre. — Cu ocasiunea inaugurării monumentului în suvenirea Mentanei, mai mulți oratori, printre cari d. Rochefort, au pronunțată discursuri. Era Schi din Englitera. Die Freise ne aduce on telegramă din Londra, cu data de 1 Noembre, din care estragemă următorele : «Cabinetul pare a fi forte mâniosă din causa violentelor și atacuri ale marchisului de Salisbury, căci ministrul Northbrook declară într’ună discursă ținută în Birmingham, că afirmările marchisului de Salisbury, cum că prin chipul ă de a lucra guvernul actuală a înstrăinata de Englit era pe aliații ce ea avea ma înainte în Europa și nu ’în conservata decâtă cooperarea Rusiei, nu corespunda nici decum cu faptele. Lordul Northbrook mărturisi apoi, că pe d-sea nu l’a mâhnită altăceva din discursul marchisului de Salisbury decâtă observațiunile sale în privința Rusiei. »Și d. Chamberlain mai ținu ună discursă la Birmingham, dară nu pomeni de astă dată nici ună cuvântă măcară despre politica esteriorà, ci vor fi numai despre Irlanda. , Agitațiunea irlandesă cresce mereu. In meetingulă care s’a ținută era s’a propusă următorea resoluțiune susținută și de d. Parnell : »Sistema sand-lordismuluî, care a fostă creată printr’uă cucerire nemoralâ, este sprijinulu principală alăcelei guvernări engleze și ale opresării; prin acesta Irlanda a fostă depoporală și productivă țară, pe care Dumnezeu a creat’o pentru poporală irlandesă, ’în fostă luată acestuia din mâni; aceste legi, care suntă în contradicere cu tote drepturile, cu înțelepciunea, justiția și umanitatea și care nu pot fi înbunătățite, trebuie să fie cu totulă desființate eară țara să fie predată ca proprietate permanentă plugarului ei celui harnică.* Cestiujrea grecii și A. Kominduros. Neue Freie Presse publică următorea telegramă ce i se trimite [din Londra , cu data de 1 Noembre . »D. Komandaros, într’uă cuvântare adresată representanților străini, declară că Grecia nu pate să urmeze de câtă un singură cale, adică să-și continue înarmările. Ma î nainte de primavará, Grecia va putea pune în campanie 80000 omeni. Guvernul cugetă să facă uă împrumuta de 150 milione drahme, pentru care voră fi amanetate tóte veniturile, chiară și bogatele bunuri bisericesci. D. Komandaros conteză pe patriotismul și Grecilor si bogați din tóte părțile și-și termină cuvântarea mea cu următorele vorbe : »Este peste putință ca Grecia sé suporte mai multă decâtă penă la Februarie anulă viitoră, fără a se ruina, cheltuielile crisei actuale. înfrângerile de pe câmpul de resbelă sunt preferabile agoniei și fierberea care distruge necontenită acumă forțele țarei.* De altă parte, corespondintele din Athena ale Ziarului Standard a avut ă uă între vorbire cu d. Comanduros. Acesta dise : »Grecia are acum supt arme 50,000 ómeni, și la primăvară va avea 80,000. Ea trebuie acum să găsască mijlocele bănesce trebuinciose, adecă se încheiă uă împrumută de 150 milione drahme. D. Trikupis a luată îngagiamentulă se plătască luna viitore 40 milione drahme pentru materială de resbelă.* .SCIRI DIN RUSIA Se scrie următorele din St. Petersburg, cu data de 13 (25)Octombre, către l’Independance beige : »Se atribuie uă mare însemnătate șederii principelui moștenitoră rusă la Livadia. De mai multă marele duce ține locuia împăratului pe timpul absinței Maj Séle de la St. Petersburg. Ună mare numără de lucrări mici sunt resolvate, în asemenea timpuri, de către marele duce în numele 1 VINERI, 24 OCTOMBRE 1880. EUMINEAZA-TE $1 VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: untt anul 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taiurile Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea cjiarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancaze se rtfuia. 20BANI E SEMPLARULU întăririle fruntariei orientale a Franciei. Ună corespondenta militară ală diarului Times, îî adresăză acestei fostă relațiune asupra întăririlor fruntariei orientale a Franciei, din care luămă și noi următorele părți : »Întâia linie de întăriri începe de la Longwy, spre Nord, și se isprăveste la Besanton. Longwy este uă fortăreță trecută până acum în prima clasă. Ea areun citadelă, forte tare prin posițiunea ei. Forturi isolate așezate pe țărmul ei dreptă comandă trecătorile mai principale care ducă de la basmnulă Mosele, în acela ală Meusei. Aceste forturi legă precum Longwy cu Verdun. Acesta din urmă este uă vechiă fortăreță construită cu îngrijire, dâră care este lăsată să cadă în ruine acumă. Citadela este așezată pe on stâncă care comandă orașul și valea Meuseî. In giurală Verdunului, pe posițiunile cele înalte, sunt cinci forturi și redute pe țormulă dreptă, și patru pe țărmulă stângă, comandândă orice apropiare despre Metz. Celă mai depărtată din aceste forturi este la 7 kilometrii de orașă, și celă mai mare interval și între două forturi sau redute este de 5000 metri. Verdun este legată cu Toul prin forturi isolate, așezate la intervale de 8 kil. și câte uă dată la intervale mult mai mari. »Toul este situată pe Mosela, pe ună punctă unde acesta gârlă se apropie cu mai puțină de 16 kil. de Meusa. Drumul de forfi de la Strasburg îlă străbate, și elă este și punctul de unire ală mai multor căi importante. Elă este împresurată de șase forturi și redute detașate, dintre cari cel mai important este muntele Saint- Michel, care comandă totă ținutulă de prin presură. »S’a proiectată construirea câtorăva forturi în giurulă orașului Nancy chiar, dară nu s’a trecută până aci peste cele otărite în planuri. Mai departe spre sudă, spinalul este ceea ce se pote numi centrală geografică ale unui grupă de forturi isolate, așezate dincolo de Mosela pe înălțimile care comandă țărmură dreptă ale acestei gârle. Spre a împreuna forturile de la Epinalfi cu acelea de la Belfortă, este ună lanță de forturi isolate, așezate la intervale de zece kilometri și mai bine. Ele sunt așezate d’a-lungului Moselei, pe contraforturile cele înalte ale Vosgilor. Ele comandă tóte debușeurile Alsaciei-de-Sus. »Linia de apărare continuă prin Belfort, oă fortăreță puternică, cu o incintă înducită și împresurată de forturi detașate. Aceste forturi sunt legate cu seriele menționate mai sus printr’ună forță , neisprăvită încă, construita pe Ballon d’Alsace, la 3,800 piciore mai presusă de nivelul mării. Besançon, care este de asemenea un fortăreță puternică, cu citadelă și forturi detașate, termină prima linie de apărare. .A doua linie de apărare începe la Nord cu Mezières, uă fortăreță neînsemnată, care n’a fostă reparată de pe timpul resbelului. Localitatea întărită care urmeză este Reims, care n’are ună cercă regulată de forturi, ci numai vreu două trei așezate în posițiuni dominatore. De la Nogent-sur- Marne până la Dijon sunt câteva forturi comandând debușeuri importante. Platoul de la Langres este ună vastă lagără retranșată, bine întărită de natură. Este ună cercă de forturi detașate, și orașul. Langres este un fortăreță cu citadelă. Cu acestă platoă se isprăvesce a doua linie de apărare a împăratului, care’șî reservă numai decisiunea asupra afacerilor, absolutamente importante. Impăratul lucreza forte multă. Uă mulțime de afaceri, care se trateză în străinătate de„notară, în Rusia ceră a fi aprobate de ministere, în consiliulă de miniștrii și în fine, confirmarea supremă. Impăratul nu pare să mai lucreze multă și, afară de acestea, medici se temă că vă șe* dere pe timpul cerneî în Petersburgă ’i ară fi vătămătore sănătății sale. »De aceea s’a împrăștiată scomptură că împăratul îi va da în curândă fiului său, pentru unele afaceri, depline puteri analoge cu acelea de care este deja învestită de opt ani marele duce moștenitori, pentru afacerile curente și reservându-șî numai înalta direcțiune a afacerilor politice. »Dără nu este nici cum vorba, după cum asigură unele ziare străine, d’a numi pe principele ereditară coregentă ală tatălui său. Să spunemă cu acastă ocasiune că domnesce cea mai deplină înțelegere între împărată și fiul său. »Nemulțumirea presei și a publicului contra generalului Greigh cresce din Zi >n Zi. Nu este nici ună Z*arü care nu arate deplorabilele resultate ale administrațiunii acestui ministru, care n’a scrută, în nici ună chipui, să favorizeze desvoltarea comerciului și a industriei. Cartea roșie a monarhiei austro-ungare. Negociările in privința fruntariilor turcomuntenegrene Atitudinea Germaniei în cestiunea demonstrațiunii navale se pote vedea din urmatórele două depeși : Cornițele Széchényi către baronul de Haymerle. Telegramă. Berlin, 10 Iulie 1880. »Principele de Hohenlohen mi-a spusă, cum că a respinsă lordului Odo Russell că guvernul germană n’are nici uă temere d’a se uni cu proiectatul demers pe lângă Portă, dăca a aderată la elă și Austro-Ungaria. D-sea ’mî-a mai declarată încă, că împărtășesce cu totulă vederile guvernului cesaro-regală asupra tratamentului acestei cestiuni. Guvernul germană este gata a lua parte la uă declarațiune în Constantinopole în sensul telegramei Esc. Vestre de la 7 curentă. Elă își rbservă respunsul numai în privința unei participări a Germaniei la un demonstrațiune navală spre a sprijini că acțiunea Muntenegrului. Răspunseră în modă afirmativă la întrebarea dăca dorimă participarea Germaniei și arătaifi limitele și garanțiile supt care ne-amănuită cu acestă demonstrațiune. Susținui că ea este și fără de acestea amânată pentru momenta și este privită numai ca uă eventualitate posibilă pentru viitoră; că dorimă uă procedare colectivă a tutoră puterilor și, că amă înlăturata cu totulă idea pentru uă desbarcare de trupe și pentru uă pătrundere cu șalupe pe lacului Boyana sefi laculă Scutari, și că măsura participării puterilor și, care voră Întrebuința câte două vase, va fiotărîtă mai dinainte, că acțiunea loră se va mărgini în ținta propusă și că fiecare din ele va trebui să renunțe mai din nainte espresamente d’a urmări avantage și scopuri particulare. Baronul Passetti către baronul de Haymerle. Telegramă ! Berlin, 12 iulie 1880. »Guvernul germană este gata ca, în acordă cu celelalte puteri, să-și arăte pavilionul, în apele Dubigneî, jidării respinge mai din nainte participarea la veri uă acțiune eventuală pentru Muntenegru.* Se înțelege de sine și ca guvernulă rusă a aderată nu numai la principiul demonstrațiunii navale deră a convenită chiar mai din nainte la orice înăsprire a acțiunii. Astăferă însărcinatulă din Petersburg cu afacerile austriace relateză