Romanulu, noiembrie 1880 (Anul 24)

1880-11-01

ANULU DOVE­PECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI TEI PUTE­ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 ban­ Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139- 140, Fleet Street, London E. C. LA VIKNA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARULU Kedacțiimea și Administrațiwnesi strada DdmneifH RäiOBIt'öOi'i 31 BRUMÄRELÜ Ducuresci, u brumarü De câte­ va timp, câte-va organe financiare străine au întreprinsű uä campanie sistematică în contra si­­tuațiunii financiare a României. Neadevăr­ată, denaturarea fapte­­lor­, uă­rea credință vădită, totală este întrebuințată pentru a presinta financiele României ca în cea mai prosta stare. Nu putemü sei încă cu siguranță care ară fi mobilulu acestei cam­panie; nu putemu pricepe interesulă ce ’lu aț unii omeni de a lovi cre­­ditulu României. De bună semn,­nă oposițiune nerăbdătore și fără nici una scrupulă aduce contingentulu séu plina de ardere silințeloră ce se face de a discredita situațiunea nóstru financiară; acestă oposițiune, compusă în cea mai mare parte de rămășițele partidei conservatore, nu pute să înțelegă cum ea a căd­ută de la putere prin ruina financiară, și partida națională liberală, căreia îi lăsase, în 1876, 30 milione, de­­ficitul și nișce linii ferate începute, pentru cari trebuiau să se chel­­tuiască alte 43 milione guver­­nază de­­ patru ani jumătate, fără a crea impozite nouă, fără a face împrumuturi, rădicândă în acelașă timpü creditului țărei, și îmbunătă­­țindă financiele în modul ă cele mai surprinssétorii. Acesta nu pate s’o înțelegă oposițiunea, și sperându că guvernulu partidei naționale libe­rale va păcătui și va cădea totu prin ce­a păcătuită mai multă și a căzută partida conservatóre, agită într’una cestiunile financiare, înfă­­țișându-le supt lumina cea mai falsă și mai vătămătore creditului țărei. In campania ce s’a întreprinsă însă acumă prin câte­va organe fi­nanciare străine este în jocű una interesă mai directă și așa­­ jicendă mai materială de a discredita finan­ciele României, de­câtű agitațiunile bolnavicióse ale unei oposițiuni dis­creditate. Trebuie se fiă vre-uă spe­culă proiectată­ asupra valorelor­ ro­mâne, sau speranța că făceadă gu­vernului română uă situațiune mai anevoiase din puntură de vedere fi­nanciară, acestă va fi constrânsă a de­veni mai puțină­­ neînduplecată în ținerea câtă mai susă a creditului Statului. Puteme însă asigura atâtă pe o­­posițiunea conservatore, care în câți­va ani parvenise a acoperi de celă mai mare discredită financiele Ro­mâniei, câtă și pe ori­cine s’ară în­cerca a specula asupra rătăcirii o­­piniunii în ceea­ ce privesce situați­unea nostră financiară, că tote si­lințele le voră fi zadarnice și că în curândă publicarea cifrelor­ și da­­telor­ oficiale, va proba că nici uă dată financiele statului n’au fostă într’uă stare atâtă de prosperă și de­ sigură că asta­ o fi. Se va proba în modulă celă mai neîndoiasă că si­tuațiunea financiară departe de a se agrava din navă în urma încetării intrărilor­ estraordinare din anii 1877 și 1878, merge din contra­fată îmbunătățindu-se, pe tărâmură so­lidă ală măririi veniturilor­ nor­male și regulate. U­n­ lucru credemă că ne este per­misă a’să afirma chiar de pe acum spre a sfărîma uă arma în mâna celoră ce voiescă a specula asupra amăgirei publicului. S’a vorbită și se vorbesce mereu de deficită, s’a publicată chiar prin acte oficiale, în dorința negreșită de a arăta situațiunea mai bine supt de­câtă d’asupra adevărului, că a­­nul­ 1879 se va încheia cu ună de­ficită; unii au­ evaluată chiar acestă deficită până la­­ zece milione. Se plă­cea că acestă deficită va veni să se adauge la deficitulă constatată în 1876, că după acesta va urma de­ficitul­ anului 1880, și că ast­fel, la finele anului curentă, deficitulă totală ce va apăsa asupra tesauru­­lui va fi de 60 milione, la care, a­­dăugându-se cele 33 milione pentru construirea căiei ferate Ploiesci-Pre­­deală, datoria flotantă se va urca la cifra enormă de aprape una sută 1 milione. • Cu asemenea afirmări, întemeiate în parte și pe ore­cari prevederi prea pesimiste din situațiunea ofi­cială financiară pe anul­ 1878, era lesne adversarilor[ guvernului], și celor[ interesați supt ori­ce titlu a amăgi publiculă asupra stării nó­­stre materiale, se răspândescă neîn­crederea în ceea ce priveșce solidi­tatea financielor­ nóstre , și se is­­bescă ast­­fe la creditulu țărei. Din fericire, astăzi cândă eserci­­țială 1879 este încheiată , ne este permisă să afirmămă, după informa­­țiunile ce avemă, că anulă 1879 nu lasă deficită­, esiste abia că dife­­rință de vr’uă 70 mii lei, care nu se pote numi ună deficită. Nu numai că prevederea unui deficită de­­ zece milione a fost­ exagerată, déra chiar prevederea ori­cărui deficită n’a fost­ întemeiată. Anulă 1879 , ca și anulă 1877, ca și anulă 1878, ca și anulă 1880, — cutezămă a o afirma chiar de astăzi, —se încheie fără deficită. Tóte exercițiele bugetare de când­ partida națională liberală este la pu­tere, se încheie fără deficită. Acesta se datoresce numai și numai schimbă­rii radicale de sistemă introdusă de guvernul­ și Camerele liberale în alcă­tuirea bugetelor­. Pe când­ guvernulu și Camerele conservatore procedaă prin amăgire și surprindere la elabo­rarea bugetelor­, îmflândă fără nici să reservă veniturile, spre a putea să acorde cheltuieli în proporțiune, de unde res­istă distrugerea sistematică a echilibrului bugetară , guvernulü și Camerele liberale au preferată toc­mai din contra să evalueze mai bine veniturile supt încasările ce se pu­­teau accepta, și au regulată cheltu­­ielele după aceste evaluări pesimiste, ceea­ ce le-a procurată, la încheiarea exercițielor­, plăcuta surprindere a unor d escedente de venituri- Aceste escedente au fostă atâtă de însem­nate, în­câtă de și evenimente po­litice de cea mai mare gravitate, au cerută cheltuieli extraordinare de­­ zecimi de milione, totuși și aceste cheltuieli au putută să fie acoperite cu cea mai mare înlesnire, fără a lăsa nici ună deficită. In același timp­, uă administra­­țiune financiară capabilă și onestă a desvoltată veniturile esistente mai presusă de ori­ce se putea spera a­­cum câți­va ani, vamele, monopo­­lul­ tutunuriloră, timbrală salinele­ră îndoită în câți­va ani produce­rea loră, fără nouă sarcine pentru contribuabili. Acum căile ferate, grație rescumpărării, au fostă puse pe aceeași cale , credemă că chiară din anul­ 1881 ele voră deveni pentru Stată uă sarcină multă mai ușoră de­câtă în trecută. In fine, spre a reveni la campa­nia ce s’a întreprinsă în contra cre­ditului Statului, vomă stabili că nu există astăzi nici ună nucă deficită, afară de celă moștenită în 1876 de la guvernul­ conservatoră ; as­­tăz­i, după patru ani și jumăta­te, singurulă neajunsă ce’lă­să financiele Statului, este opera gu­vernului­­ fisă conservatoră. De a­­tunci, repetimă încă vă dată, nu mai este nici ună deficită. Câtă despre datoria neconsolidată, ea ar­ trebui neapărată să fie de 30 milióne pentru deficitulă lăsată în 1876, și cu 33 milióne pentru construirea liniei Ploiesei-Predeală, în totală de 63 milione. Mulțămită însă economiei, bunei administrațiuni și cumpăniri, regu­larității cu care se facă încasărele, și marei îmbunătățiri ce le au pri­­­mită unele venituri, datoria necon­­s­solidată este represintată numai prin 44 milióne în bonuri de testură, în loc­ de a fi de 63 milióne. Ast­­fel­, nu numai că nu esiste deficită, dera veniturile ordinare per­mită a se reduce cu 1­9 milione bo­nurile de tesaură ce represintă defi­citul­ și ch­eltuielele moștenite de­­ la guvernulü ijisă conservatoră. In alte numere vomă preveni asu­pra acestei interesante materii: serviții­le telegraficű ALE AGENȚIEI HAVAS. Constantinopole, 11 Novembre.— Trei o­­ficiali care erau deți­nerecunoscândă pe cornițele Hartzfeld, ambasadorele Germani­ei, care trecea în trăsură. Tă­ aă insultată; uă Curte merțială a fost­ instituită spre a-i judeca. Ună adjutantă ală Sultanului s’a dusă la cornițele Hartzefeld ca să-i pre­­sinte părerile de roű ale Padișahului. Paris, 11 Noembre.— Camera deputați­­lor..—D. Buadry desson, deputată bona­­partistă, pedepsită cu escluderea temporară în ședința de Marți, a stăruită astă­­­i, în­tru a voi se ia parte la ședință. Ședința a fostă suspendată și sala de­șertată , soldații chhemațî aă trebuita se ră­dice pe d. Baudry d’Asson ca se­ să facă se­eșe. La reînceperea ședinței, ministerul inter­pelata asupra politicei generale a guvernu­lui, a obținută ună vota de încredere cu 297 voturi contra 136, adică u­ majoritate de 161 voturi. Ragusa, 11 Noembre.— Intr’uă întrunire a capilară Albanesî s’a­otărîtă de a se în­­potrivi pene la estremitate. Nizza, 11 Noembre.—Sănătatea principe­lui Gorciacos s’a îmbunătățitu într’una mod simțitară. Viena, 11 Noembre.—Colegiulă maritoră proprietari din Austria fie Susă a alesă de­putată la Reichsrath pe cei trei candidați conservatori. Pesta, 11 Noembre.—D. de Kallay a în­științată delegațiunea jungară, cu ocasiunea discuțiunii bugetului ministerului afacerilor­ streine, că baronul­ Haymerle a primit o seri uă notă a guvernului serbescă în care Serbia declară că se va conforma tuturor­ cerințelor­ cuprinse în Notă, cu data de la 27 Octobre 1880, a ministrului de externe ală Austro-Ungariei. Negocierile pentru tra­­tatul­ de comertiă cu Serbia voră începe fără în curândă. Belgrad, 11 Noembre. — (Astăzi dim. la 11 ore 25 m.) s’a resimțită uă nouă sguduire de cutremură de pămentă. Panica e generală; mulți omeni se dă afară de te­mere ca să nu se casele dărâme pe ei. In timpulă ședinței dietei Croații s’aă simțită uă altă sguduire, totă lumea care asista la ședință a fugită ; dieta s’a amânată. ULTIME SCIRI. Serviciulü telegraficii ală »Agenției Havas Berlin, 12 Noembre.— Ministrul­ de fi­­nancie a esprimată înaintea Camerii Pru­siei convingerea că decadința economică a celor­ din urmă ani se va sfîrși în cu­rând ă și că afacerile vor­ relua m­ă noi agentű. Resultatele financiare ale celor­ din urmă șase luni arătă deja oă îmbunătățire însemnată în comparațiune cu anul trecută. Paris, 12 Noembre. — Demisiunile ma­­gistraților­ urmără a fi din ce în ce mai numerose. D. Baudry d’Assou a fost­ pusă în li­bertate ieri fără. Știrile venite din Constantinopole anun­ță că Albanesia­nă să cedeze, déra cele ve­nite d’a dreptură din Scutari afirmă din contră că ei se împotrivesc și necontenită. SAMBATA 1 NOEMBRE, 1860. LUMI­NE A­Z­A - TE ȘI VEI EI. ABONAMENTE.­In Capitală și districte, una anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pantru tele torile Europei, trimestru 15 lei i se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt« IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLABÜLU Parlamentulu francesä. Ședința de la 9 Noembre. DECLARAȚIUNEA CABINETULUI. Declarațiunea, pe care cabinetul­ fran­­ceză a făcut’o înaintea Parlamentului, dică mai anteră că schimbările din ministeră n’am adusă nici uă schimbare în conduce­rea afacerilor­ publice, și apoi adaogă : »Noi am fi rămasă credincioși politicei de­semnate prin desbaterile Camerei. N’amă credută că este putinciosă suspendarea a­­plicării legilor­ din causa resistenței ce a­­cestă aplicare a întâmpinată. Legile fran­­ceze asupra Congregațiunilor­ nu sunt­ nici de­cum nișce legi de ocasiune și de violență, ci de înțelepciune, trebuință și tra­­dițiune; ele sunt­ nișce garanții pentru so­cietatea civică și pentru drepturile Statului a căroră slăbire guvernulu nu pate să o permită, suntă legi fundamentale care nu atingă nici dogma, nici consciința. A le ne­ga pe densele, este a nega Statulü. Dera care este comedia la care asistămă ? U­ă numără ore­care de Congregațiuni, împinse mai multă de pasiuni politice de­câtă religiose, supt cooperarea partidelor­ politice, a organisată rebeliunea contra le­gei. Era d’uă mare însemnătate d’a pune m­ă capătă unei situațiuni care tulbura pa­cea publică. Au fostă disolvate 261 stabi­limente neautorisate. Disolvarea s’a întinsă asupra tuturoră Congregațiunilor­ bărbă­tești, care n’avea­ nici ună temeiă legală. Nu avem­ intențiunea d’a întinde disolva­rea și asupra Congregațiunilor­ femeiești. * Declarațiunea recomandă terminare legi­loră asupra instrucțiunii, anunță lucrări pregătitore care să de­scopă înființarea de institute libere pentru instrucțiunea școle­­lor­ centrale, dobândirea de garanții se­riose pentru căpătarea gradelor­ acade­mice și întărirea supravegherii Statului a­­supra instrucțiunii. Camera va considera ca ună punctă de onore de a termina legile asupra dreptului de întruniri și asupra pre­sei. Vomă continua cu aplicarea vechilor­ legi, întru­câtă nu vor­ fi votate cele noi. Guvernul­ nu pate să stea cu mâinile în­crucișate în fața provocărilor­ și a apelu­lui la resbelulă civilă. El­ nu crede că timpul­ și împrejurările voră permite ca­merei de a vota acum legea generală asu­pra societăților­; el­ crede că Adunarea să se mărginescă în aceea de a vota legile asupra societăților­ industriale și asupra sindicatului. Declarațiunea promite a urma planul­ de ucrare ală d-lui de Freycinet și apoi a­­daogă : «Vomă complecta acestă plană prin proecte importante, și vomă avea mai cu sămă în vedere înființarea unui canală pe Rhona, daca va fi cu putință. Organi­­sațiunea militară va fi complectată prin­­tr’uă lege asupra înaintării oficiărilor, de uscată și marină, asupra reangajărei supt­­oficiărilor­ și unificării soldelor ei. Guver­nul­ va presinta documentele, asupra ne­­gocierilor, care au avută loc, în urma în­­cheierea tratatului de la Berlin, și mai a­­lesă pe acelea care se raportă la recentele evenimente din Orienta. Din acestea se va vedea câtă suntă de bine­ relațiunile Franciei cu cele­l­alte puteri și spiritură celă pacifică de care suntă in­spirate tóte puterile. Avemă încrederea că a­hestiunea muntenegreană voința mariloră puteri va fi respectată. Conservarea înțele­gerei comune este cea mai bună garanțiă pentru liniștea Europei. Republica n’a în­cetată d’a lua parte la densulă cu ună spirită de neinteresare și de pace, ast­fel­ în­câtă nimeni nu se mai învoieșce întru­câtă se bucură Francia de încrederea lu­mii. Acesta programă nu se compară cu acele manifeste tunătore și ambițiose, care atingă totulă fără a resolva­ ce­va și prin care calomniatorii majorității își ascundă bucu­­rosă neputința loră. Avemă ca judecâtoră uă națiune seriosă, înțeleptă, care urmără de­­ zece ani uă politică de­­ realitate. Spre a duce la ună bună sfîrșită tote operile folositore, sunt­ trebuinciuse două lucruri: Metoda și uă cugetare seriosa , fără aces­tea, sesiunea nu va putea fi roditore. Mi­­nisterial­, pe care d-v. îlă veți accepta, trebuie să se bucure de complecta d-v. în­credere ; trebuie să domnescá ună deplină acordă în cabinetă. Noi nu ne vomă mul­­țămi cu uă încredere [aparentă și cu uă aprobare prechiară. Suntemă aci, și nu voimă ca ori unde vomă merge majorita­tea să ni se supună sau să ne sufere, ci ceremă ca ea să ne acorde sau se ne re­fuse cu otărîre cooperarea iei.” După acesta d. Dela­osse anunță uă in­terpelare privitóre la afacerile străine. D. Ferry. — Amânați data discuțiunii pene după împărțirea documentelor.. . D. Laissant cere un anchetă parlamen­tară în afacerea generalului Cissey. (Apro­bări demonstrative în estrema stângă.) D. Ferry. — Guvernul­ nu se opune la un asemene anchetă, își reservă casé drep­tul­ d’a face observațiunile sale asupra in­­convenientelor­ ce ară avea de consecință un anchetă parlamentară, pe cândă aface­rea este încă pendinte la tribunalulă po­­lițienescă. D. Laissant combate aceste vederi, (stri­găte în drepta : Se vorbesc o ministrulă de resbelă.) D. Generală-Farre. — Ministrulă de res­belă are datoria d’a îngriji de onorea ge­­neralilorü săi, dérü nu are dreptul ă d’a judeca faptele comise de uă personă în­tr’uă vreme în care acesta personă nu’î era subordonată. Numai Camera și guver­nulă du dreptul ă a judeca aceste fapte. Se cere urgența și, de­și d. Ferry o combate, ea este aprobată. Adevăratul­ motivă casé pentru care ca­binetul n­u și-a dată demisiunea, este acesta: Elă ceru ca în viitorea ordine de a fi se fie trecute legile asupra instrucțiunii, a magis­trat­urei și a libertății presei. D. Ballue este de părere că reforma a­­supra magistraturei judiciare este cea ma importantă; trebuie prin aceasta să se pună capătă unui scandală publică. (Sgomote.) După aceea d-sea cere suprimarea concor­datului, reducerea timpului de muncă și încorporarea preoțiior­ în serviciului ar­matei. D. Gambetta îl­ întrerupe și orice : Aci nu este vorba despre programa* pentru totă sesiunea, ci pentru ședința viitare. D. Ferry. Guvernul­ stărueșce în aceea ca legea asupra instrucțiunii să fie pusă în fruntea viitorei ordine de di. (Oposițiune violente în stânga extremă). La votare se admite pentru ordinea cjilei cu un mare majoritate nu legea asupra instrucțiune! ci aceea asupra reformei magistrature a re­formei magistraturei. In urma acestui votă care a provocată crisa, d. Baudry d’Asson se urcă la tri­bună cu uă hârtiă în mână și­­ fise : »Sper că în acesta scurtă sesiune voră vedea ter­m­­inându-se agonia Republice!* (Rîsete ș­i strigăte zgomotase de­ la ordine!)

Next