Romanulu, noiembrie 1880 (Anul 24)
1880-11-01
ANULU DOVEPECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI TEI PUTEANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 ban Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139- 140, Fleet Street, London E. C. LA VIKNA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARULU Kedacțiimea și Administrațiwnesi strada DdmneifH RäiOBIt'öOi'i 31 BRUMÄRELÜ Ducuresci, u brumarü De câte va timp, câte-va organe financiare străine au întreprinsű uä campanie sistematică în contra situațiunii financiare a României. Neadevărată, denaturarea faptelor, uărea credință vădită, totală este întrebuințată pentru a presinta financiele României ca în cea mai prosta stare. Nu putemü sei încă cu siguranță care ară fi mobilulu acestei campanie; nu putemu pricepe interesulă ce ’lu aț unii omeni de a lovi creditulu României. De bună semn,nă oposițiune nerăbdătore și fără nici una scrupulă aduce contingentulu séu plina de ardere silințeloră ce se face de a discredita situațiunea nóstru financiară; acestă oposițiune, compusă în cea mai mare parte de rămășițele partidei conservatore, nu pute să înțelegă cum ea a cădută de la putere prin ruina financiară, și partida națională liberală, căreia îi lăsase, în 1876, 30 milione, deficitul și nișce linii ferate începute, pentru cari trebuiau să se cheltuiască alte 43 milione guvernază de patru ani jumătate, fără a crea impozite nouă, fără a face împrumuturi, rădicândă în acelașă timpü creditului țărei, și îmbunătățindă financiele în modul ă cele mai surprinssétorii. Acesta nu pate s’o înțelegă oposițiunea, și sperându că guvernulu partidei naționale liberale va păcătui și va cădea totu prin cea păcătuită mai multă și a căzută partida conservatóre, agită într’una cestiunile financiare, înfățișându-le supt lumina cea mai falsă și mai vătămătore creditului țărei. In campania ce s’a întreprinsă însă acumă prin câteva organe financiare străine este în jocű una interesă mai directă și așa jicendă mai materială de a discredita financiele României, decâtű agitațiunile bolnavicióse ale unei oposițiuni discreditate. Trebuie se fiă vre-uă speculă proiectată asupra valorelor române, sau speranța că făceadă guvernului română uă situațiune mai anevoiase din puntură de vedere financiară, acestă va fi constrânsă a deveni mai puțină neînduplecată în ținerea câtă mai susă a creditului Statului. Puteme însă asigura atâtă pe oposițiunea conservatore, care în câțiva ani parvenise a acoperi de celă mai mare discredită financiele României, câtă și pe oricine s’ară încerca a specula asupra rătăcirii opiniunii în ceea ce privesce situațiunea nostră financiară, că tote silințele le voră fi zadarnice și că în curândă publicarea cifrelor și datelor oficiale, va proba că nici uă dată financiele statului n’au fostă într’uă stare atâtă de prosperă și de sigură că asta o fi. Se va proba în modulă celă mai neîndoiasă că situațiunea financiară departe de a se agrava din navă în urma încetării intrărilor estraordinare din anii 1877 și 1878, merge din contrafată îmbunătățindu-se, pe tărâmură solidă ală măririi veniturilor normale și regulate. Un lucru credemă că ne este permisă a’să afirma chiar de pe acum spre a sfărîma uă arma în mâna celoră ce voiescă a specula asupra amăgirei publicului. S’a vorbită și se vorbesce mereu de deficită, s’a publicată chiar prin acte oficiale, în dorința negreșită de a arăta situațiunea mai bine supt decâtă d’asupra adevărului, că anul 1879 se va încheia cu ună deficită; unii au evaluată chiar acestă deficită până la zece milione. Se plăcea că acestă deficită va veni să se adauge la deficitulă constatată în 1876, că după acesta va urma deficitul anului 1880, și că astfel, la finele anului curentă, deficitulă totală ce va apăsa asupra tesaurului va fi de 60 milione, la care, adăugându-se cele 33 milione pentru construirea căiei ferate Ploiesci-Predeală, datoria flotantă se va urca la cifra enormă de aprape una sută 1 milione. • Cu asemenea afirmări, întemeiate în parte și pe orecari prevederi prea pesimiste din situațiunea oficială financiară pe anul 1878, era lesne adversarilor[ guvernului], și celor[ interesați supt orice titlu a amăgi publiculă asupra stării nóstre materiale, se răspândescă neîncrederea în ceea ce priveșce soliditatea financielor nóstre , și se isbescă astfe la creditulu țărei. Din fericire, astăzi cândă esercițială 1879 este încheiată , ne este permisă să afirmămă, după informațiunile ce avemă, că anulă 1879 nu lasă deficită, esiste abia că diferință de vr’uă 70 mii lei, care nu se pote numi ună deficită. Nu numai că prevederea unui deficită de zece milione a fost exagerată, déra chiar prevederea oricărui deficită n’a fost întemeiată. Anulă 1879 , ca și anulă 1877, ca și anulă 1878, ca și anulă 1880, — cutezămă a o afirma chiar de astăzi, —se încheie fără deficită. Tóte exercițiele bugetare de când partida națională liberală este la putere, se încheie fără deficită. Acesta se datoresce numai și numai schimbării radicale de sistemă introdusă de guvernul și Camerele liberale în alcătuirea bugetelor. Pe când guvernulu și Camerele conservatore procedaă prin amăgire și surprindere la elaborarea bugetelor, îmflândă fără nici să reservă veniturile, spre a putea să acorde cheltuieli în proporțiune, de unde resistă distrugerea sistematică a echilibrului bugetară , guvernulü și Camerele liberale au preferată tocmai din contra să evalueze mai bine veniturile supt încasările ce se puteau accepta, și au regulată cheltuielele după aceste evaluări pesimiste, ceea ce le-a procurată, la încheiarea exercițielor, plăcuta surprindere a unor d escedente de venituri- Aceste escedente au fostă atâtă de însemnate, încâtă de și evenimente politice de cea mai mare gravitate, au cerută cheltuieli extraordinare de zecimi de milione, totuși și aceste cheltuieli au putută să fie acoperite cu cea mai mare înlesnire, fără a lăsa nici ună deficită. In același timp, uă administrațiune financiară capabilă și onestă a desvoltată veniturile esistente mai presusă de orice se putea spera acum câțiva ani, vamele, monopolul tutunuriloră, timbrală salineleră îndoită în câțiva ani producerea loră, fără nouă sarcine pentru contribuabili. Acum căile ferate, grație rescumpărării, au fostă puse pe aceeași cale , credemă că chiară din anul 1881 ele voră deveni pentru Stată uă sarcină multă mai ușoră decâtă în trecută. In fine, spre a reveni la campania ce s’a întreprinsă în contra creditului Statului, vomă stabili că nu există astăzi nici ună nucă deficită, afară de celă moștenită în 1876 de la guvernul conservatoră ; astăzi, după patru ani și jumătate, singurulă neajunsă ce’lăsă financiele Statului, este opera guvernului fisă conservatoră. De atunci, repetimă încă vă dată, nu mai este nici ună deficită. Câtă despre datoria neconsolidată, ea ar trebui neapărată să fie de 30 milióne pentru deficitulă lăsată în 1876, și cu 33 milióne pentru construirea liniei Ploiesei-Predeală, în totală de 63 milione. Mulțămită însă economiei, bunei administrațiuni și cumpăniri, regularității cu care se facă încasărele, și marei îmbunătățiri ce le au primită unele venituri, datoria neconssolidată este represintată numai prin 44 milióne în bonuri de testură, în loc de a fi de 63 milióne. Astfel, nu numai că nu esiste deficită, dera veniturile ordinare permită a se reduce cu 19 milione bonurile de tesaură ce represintă deficitul și cheltuielele moștenite de la guvernulü ijisă conservatoră. In alte numere vomă preveni asupra acestei interesante materii: servițiile telegraficű ALE AGENȚIEI HAVAS. Constantinopole, 11 Novembre.— Trei oficiali care erau deținerecunoscândă pe cornițele Hartzfeld, ambasadorele Germaniei, care trecea în trăsură. Tă aă insultată; uă Curte merțială a fost instituită spre a-i judeca. Ună adjutantă ală Sultanului s’a dusă la cornițele Hartzefeld ca să-i presinte părerile de roű ale Padișahului. Paris, 11 Noembre.— Camera deputaților..—D. Buadry desson, deputată bonapartistă, pedepsită cu escluderea temporară în ședința de Marți, a stăruită astăi, întru a voi se ia parte la ședință. Ședința a fostă suspendată și sala deșertată , soldații chhemațî aă trebuita se rădice pe d. Baudry d’Asson ca se să facă seeșe. La reînceperea ședinței, ministerul interpelata asupra politicei generale a guvernului, a obținută ună vota de încredere cu 297 voturi contra 136, adică u majoritate de 161 voturi. Ragusa, 11 Noembre.— Intr’uă întrunire a capilară Albanesî s’aotărîtă de a se înpotrivi pene la estremitate. Nizza, 11 Noembre.—Sănătatea principelui Gorciacos s’a îmbunătățitu într’una mod simțitară. Viena, 11 Noembre.—Colegiulă maritoră proprietari din Austria fie Susă a alesă deputată la Reichsrath pe cei trei candidați conservatori. Pesta, 11 Noembre.—D. de Kallay a înștiințată delegațiunea jungară, cu ocasiunea discuțiunii bugetului ministerului afacerilor streine, că baronul Haymerle a primit o seri uă notă a guvernului serbescă în care Serbia declară că se va conforma tuturor cerințelor cuprinse în Notă, cu data de la 27 Octobre 1880, a ministrului de externe ală Austro-Ungariei. Negocierile pentru tratatul de comertiă cu Serbia voră începe fără în curândă. Belgrad, 11 Noembre. — (Astăzi dim. la 11 ore 25 m.) s’a resimțită uă nouă sguduire de cutremură de pămentă. Panica e generală; mulți omeni se dă afară de temere ca să nu se casele dărâme pe ei. In timpulă ședinței dietei Croații s’aă simțită uă altă sguduire, totă lumea care asista la ședință a fugită ; dieta s’a amânată. ULTIME SCIRI. Serviciulü telegraficii ală »Agenției Havas Berlin, 12 Noembre.— Ministrul de financie a esprimată înaintea Camerii Prusiei convingerea că decadința economică a celor din urmă ani se va sfîrși în curând ă și că afacerile vor relua mă noi agentű. Resultatele financiare ale celor din urmă șase luni arătă deja oă îmbunătățire însemnată în comparațiune cu anul trecută. Paris, 12 Noembre. — Demisiunile magistraților urmără a fi din ce în ce mai numerose. D. Baudry d’Assou a fost pusă în libertate ieri fără. Știrile venite din Constantinopole anunță că Albanesiană să cedeze, déra cele venite d’a dreptură din Scutari afirmă din contră că ei se împotrivesc și necontenită. SAMBATA 1 NOEMBRE, 1860. LUMINE AZA - TE ȘI VEI EI. ABONAMENTE.In Capitală și districte, una anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pantru tele torile Europei, trimestru 15 lei i se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt« IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLABÜLU Parlamentulu francesä. Ședința de la 9 Noembre. DECLARAȚIUNEA CABINETULUI. Declarațiunea, pe care cabinetul franceză a făcut’o înaintea Parlamentului, dică mai anteră că schimbările din ministeră n’am adusă nici uă schimbare în conducerea afacerilor publice, și apoi adaogă : »Noi am fi rămasă credincioși politicei desemnate prin desbaterile Camerei. N’amă credută că este putinciosă suspendarea aplicării legilor din causa resistenței ce acestă aplicare a întâmpinată. Legile franceze asupra Congregațiunilor nu sunt nici decum nișce legi de ocasiune și de violență, ci de înțelepciune, trebuință și tradițiune; ele sunt nișce garanții pentru societatea civică și pentru drepturile Statului a căroră slăbire guvernulu nu pate să o permită, suntă legi fundamentale care nu atingă nici dogma, nici consciința. A le nega pe densele, este a nega Statulü. Dera care este comedia la care asistămă ? Uă numără orecare de Congregațiuni, împinse mai multă de pasiuni politice decâtă religiose, supt cooperarea partidelor politice, a organisată rebeliunea contra legei. Era d’uă mare însemnătate d’a pune mă capătă unei situațiuni care tulbura pacea publică. Au fostă disolvate 261 stabilimente neautorisate. Disolvarea s’a întinsă asupra tuturoră Congregațiunilor bărbătești, care n’avea nici ună temeiă legală. Nu avem intențiunea d’a întinde disolvarea și asupra Congregațiunilor femeiești. * Declarațiunea recomandă terminare legiloră asupra instrucțiunii, anunță lucrări pregătitore care să descopă înființarea de institute libere pentru instrucțiunea școlelor centrale, dobândirea de garanții seriose pentru căpătarea gradelor academice și întărirea supravegherii Statului asupra instrucțiunii. Camera va considera ca ună punctă de onore de a termina legile asupra dreptului de întruniri și asupra presei. Vomă continua cu aplicarea vechilor legi, întrucâtă nu vor fi votate cele noi. Guvernul nu pate să stea cu mâinile încrucișate în fața provocărilor și a apelului la resbelulă civilă. El nu crede că timpul și împrejurările voră permite camerei de a vota acum legea generală asupra societăților; el crede că Adunarea să se mărginescă în aceea de a vota legile asupra societăților industriale și asupra sindicatului. Declarațiunea promite a urma planul de ucrare ală d-lui de Freycinet și apoi adaogă : «Vomă complecta acestă plană prin proecte importante, și vomă avea mai cu sămă în vedere înființarea unui canală pe Rhona, daca va fi cu putință. Organisațiunea militară va fi complectată printr’uă lege asupra înaintării oficiărilor, de uscată și marină, asupra reangajărei suptoficiărilor și unificării soldelor ei. Guvernul va presinta documentele, asupra negocierilor, care au avută loc, în urma încheierea tratatului de la Berlin, și mai alesă pe acelea care se raportă la recentele evenimente din Orienta. Din acestea se va vedea câtă suntă de bine relațiunile Franciei cu celelalte puteri și spiritură celă pacifică de care suntă inspirate tóte puterile. Avemă încrederea că ahestiunea muntenegreană voința mariloră puteri va fi respectată. Conservarea înțelegerei comune este cea mai bună garanțiă pentru liniștea Europei. Republica n’a încetată d’a lua parte la densulă cu ună spirită de neinteresare și de pace, astfel încâtă nimeni nu se mai învoieșce întrucâtă se bucură Francia de încrederea lumii. Acesta programă nu se compară cu acele manifeste tunătore și ambițiose, care atingă totulă fără a resolva ceva și prin care calomniatorii majorității își ascundă bucurosă neputința loră. Avemă ca judecâtoră uă națiune seriosă, înțeleptă, care urmără de zece ani uă politică de realitate. Spre a duce la ună bună sfîrșită tote operile folositore, sunt trebuinciuse două lucruri: Metoda și uă cugetare seriosa , fără acestea, sesiunea nu va putea fi roditore. Ministerial, pe care d-v. îlă veți accepta, trebuie să se bucure de complecta d-v. încredere ; trebuie să domnescá ună deplină acordă în cabinetă. Noi nu ne vomă mulțămi cu uă încredere [aparentă și cu uă aprobare prechiară. Suntemă aci, și nu voimă ca ori unde vomă merge majoritatea să ni se supună sau să ne sufere, ci ceremă ca ea să ne acorde sau se ne refuse cu otărîre cooperarea iei.” După acesta d. Delaosse anunță uă interpelare privitóre la afacerile străine. D. Ferry. — Amânați data discuțiunii pene după împărțirea documentelor.. . D. Laissant cere un anchetă parlamentară în afacerea generalului Cissey. (Aprobări demonstrative în estrema stângă.) D. Ferry. — Guvernul nu se opune la un asemene anchetă, își reservă casé dreptul d’a face observațiunile sale asupra inconvenientelor ce ară avea de consecință un anchetă parlamentară, pe cândă afacerea este încă pendinte la tribunalulă polițienescă. D. Laissant combate aceste vederi, (strigăte în drepta : Se vorbesc o ministrulă de resbelă.) D. Generală-Farre. — Ministrulă de resbelă are datoria d’a îngriji de onorea generalilorü săi, dérü nu are dreptul ă d’a judeca faptele comise de uă personă într’uă vreme în care acesta personă nu’î era subordonată. Numai Camera și guvernulă du dreptul ă a judeca aceste fapte. Se cere urgența și, deși d. Ferry o combate, ea este aprobată. Adevăratul motivă casé pentru care cabinetul nu și-a dată demisiunea, este acesta: Elă ceru ca în viitorea ordine de a fi se fie trecute legile asupra instrucțiunii, a magistraturei și a libertății presei. D. Ballue este de părere că reforma asupra magistraturei judiciare este cea ma importantă; trebuie prin aceasta să se pună capătă unui scandală publică. (Sgomote.) După aceea d-sea cere suprimarea concordatului, reducerea timpului de muncă și încorporarea preoțiior în serviciului armatei. D. Gambetta îl întrerupe și orice : Aci nu este vorba despre programa* pentru totă sesiunea, ci pentru ședința viitare. D. Ferry. Guvernul stărueșce în aceea ca legea asupra instrucțiunii să fie pusă în fruntea viitorei ordine de di. (Oposițiune violente în stânga extremă). La votare se admite pentru ordinea cjilei cu un mare majoritate nu legea asupra instrucțiune! ci aceea asupra reformei magistrature a reformei magistraturei. In urma acestui votă care a provocată crisa, d. Baudry d’Asson se urcă la tribună cu uă hârtiă în mână și fise : »Sper că în acesta scurtă sesiune voră vedea terminându-se agonia Republice!* (Rîsete și strigăte zgomotase de la ordine!)