Romanulu, noiembrie 1880 (Anul 24)

1880-11-26

ANÜLÜ DOUE-pECI ȘI PATRU YOIESCE ȘI YEI PUTÉ A N U N~G I U R I. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA YIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. La FRANCFORT, S.—M.,G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESKMPLARPLU Redacț­iunea și Adm­inistratțiunea strada Donmei 14 București, 5* UNDREA O Discursul­ de deschidere a sesiunii Corpurilor­ legiuitare a produsü să vină impresiune nu numai în țară, ci și în străinătate. In țară, pentru că ele dovedesce că guvernul­ și-a îndreptată aten­țiunea asupra tutoră ramurilor­ de activitate publică, le-a supusă pe tate unui studiu minuțiosă și a a­­junsă chiar a se opri la mnă șiră de măsuri, menționate în mesagiă, care nu vor­ putea lipsi de a da­ună noă și puternică avântă produ­cerii naționale. In starea de aprópe absolută ne­­îngrijire în care a fostă lăsată mai­totă-d’a­una pâne acum producerea națională, acestă legitimă și seriosa preocupare a guvernului nu putea într’adevără de­câtă să producă uă asemenea impresiune. Mesagială este uă programă eco­nomică bine cumpănită, aprópe com­pletă, și care vedesce că stadiulă fă­cută a îmbrățișată întréga situa­­țiune, ceea ce pentru ântâia oră se întâmplă la noi. Ancă vă­detă, privită și din a­­cestă punctă de vedere, discursul­ de deschidere a Camerelor­ — con­­statândă pe do­uă parte buna stare a financeloră țârii, cu tóte îngriji­rile legitime la care dedese­aocă se­ceta ce­a bântuită anulă trecută mai multe județe din țară, eră pe de alta resulta­tele frumóse ale agriculturei în anulă acesta, n’a făcută de câtă se întreție și să mărescă în inima muncitorului română bucuria ce-i a produsă recolta bună din 1880 și să­ lă facă să întrevedă perspectiva seriosa a unui timpă forte apro­piată, cândă totă ce e muncă și pro­ducere națională, totă ce póte fi is­­voră de avuție publică și privată va fi esploatată; cândă într’ună cu­vântă buna stare publică nu va de­pinde numai cu desăvârșire de împre­jurarea unei ploi care póte veni la timpă și póte asemenea se nu vie, eră în unele cazuri sé fiă chiar m­ă desastru. Impresiunea acesta, care se vede, se simte și se esprime pretutindeni nu pate fi tăgăduită de­câtă de cei de rea credință, de­câtă de aceia care ieși urele și patimile loră—atri­bute ale unor­ suflete mici—dreptă nișce realități, pe care pe nedreptă le atribuie generalității națiunii. Chiar în presa oposițiunii de tóte nuanțele — cu totă munca iei ti­tanică de a’lă adăposti — resare a­­devĕrulu acesta. Organele protivnicilor­ noștri nu pot ă tăgădui că mesagială actuală este unică în felul ă lui prin îngri­jirea ce acordă tuturoră ramurelor­ de activitate publică, unică în fe­­lul­ lui prin expunerea, unei sisteme generale, tind­endă la ună scapă mare­­ și folositoră, înavuțirea morală și materială a națiunei, dară se tru­­descă a micșora impresiunea bună ce elă­a produsă, (licendă că uă se­siune nu póte fi de ajunsă pentru atătea mari și însemnate reforme. Scimă câtă de greă li s’a părută protivnicilor­ noștri de a face celă mai mică bine pe târâmură econo­mică în atâtă amară de timpă câtă aă avută puterea, și nu ne îndoimă că ară căuta vre­uă dată să facă mai bine , de ră­suimă că reformele menționate de mesagiă suntă de uă necesitate vădită și nu ne îndoimă că represintanții națiunii voră se i se corespundă prin fapte la simță­­mintele lor­ și ale națiunii întregi. Așa deră, ori­câtă de încărcată este programa actualei sesiuni, noi sperămă că fie­care a ji arendă partea iei de muncă neobosită și consciin­­ciosă, cele mai multe și mai urgente proiecte voră fi votate, cele mai trebuinciase instituțiuni înființate și că și de astă-dată, ca totă-dea­una, colirile oposițiunii nu voră servi de câtă pentru a dovedi lipsa iei de încredere în viitorul­ țării. Câtă pentru impresiunea ce me­sagială a produsă în străinătate, ne mulțămimă a reproduce aci câte­va cuvinte ale­­ ziarului Le Gourrier du Soir care suntă scena fidelă a sim­­țimintelor­ de considerațiune ce na­țiunea română a­scuută a inspira străiniloră. „Amă fostă impresionați de fer­mitatea discursului tronului. „Nici uă dată afacerile României n’afi fostă presintate într’ună lim­­ba giă mai vigurosă. „Cuvintele Principelui respiră in­­dependința. SERVIȚIILE TELEGRAFICI ALE AGENȚIEI HAVAS. Paris, 6 Decembre. — Tóte diarele din Occidentă esprimă speranța că Grecia va aștepta ca diplomația să-i dea satisfacțiu­­nile ce ea reclamă și pe care resbelulă nu i le-ară asigura. Cairo. 6 Decembre.—Prima ședință a co­­misiunii pentru reforma judiciară în Egyptă s-a ținută astăzzi, luni, supt președenția lui Riza-pașa. Au asistată trei­­zeci delegați ai puterilor­ represintate în tribunalele inter­naționale egyptene. Comisiunea a adoptată h h­otărîre în favorea menținerii Statului quo­pené la 1 Februarie 1882, afară numai daca lucrările comisiunii nu vor­ fi termi­nate mai nainte de acesta dată; în acestă casă reformele vor­ fi aplicate mai cu­­rând­. A se vede ultime sorii mai la vale. Vă între vorb­ire cu d. Tisza D. Ernest Județ, ună colabora­torii ală chiarului le National, a fost­ primită în Pesta de d. Koloman Tisza, președintele consiliului de mi­niștrii. Și fundă că d. Județ făcu în acestă întrevorbire alusiune la programa estremei stânge din Reich­­stagul și ungurii, d. Tisza respunse curîcsândă : Suntă aici, ca și pretutindeni, ca și pe la d­v., bărbați cari suntă nemulțumiți cu multe lucruri și-șî aruncă tótá greutatea mâniei loră numai asupra Constituțiunii. Dară credefi­me, nici ună ungură n’ară voi să esecute acestă programă cândă ară veni la putere și sé ié respunderea înain­tea națiunii pentru consecințele ce ară pu­tea sĕ aibă. După acesta ajunseră a vorbi des­pre eficacitatea diplomatică a ac­țiunii combinate a Franciei, Ger­maniei și Austro-Ungariei în Orientă, și primul­ ministru ungură­­rise : Punemă­ână mare preță pe aceea ca Francia să fiă tare, și prin urmare ca ea să facă și uă bună politică interioră. Forma de guvernă ce ea ’șî-a dată nu ne inspiră nici uă antipatiă și nici uă grijă. Pentru ■noî este uă trebuință de prima ordine ca să remâne mă în bune relațiunî cu Germa­nia ; dére avemă ună interesă aprope totă atâtă de mare ca Francia să prospereze și să stă în stare a face figură în afară. Asis­tența iei activă sau chiar numai simpatia iei ne voră fi de ună mare folosă la re­gularea afacerilor­ din peninsula balcanică. Scimă forte bine că guvernul­ rusă se simte mai multă plictisită, de câtă ară voi se’la védá desvoltându-se, déré evenimen­tele suntă prea tari, pentru a nu ne feri. Intențiunea nosträ este de a împedica pe câtă se va putea mai multă desființarea Turciei, dare nu este tocmai lucru ușoră de a protege ună guvernă ca acela ală Tur­ciei. Ori­câtă de buni amă voi se simă cu densa, totuși ea trebuie să corespundă la dorințele Europei și să îngrijască pentru siguranța internă a fruntariilor fi­iei. Nu vomă face nim­ică, spre a o espune la uă demonstrațiune navală, dare totuși trebuie sĕ ne luămă la vreme măsurile și de aceea dorimă din sufletă ca Francia să se unescá cu noi, spre a susține cu tărie soluțiunile pe care le va pretinde apărarea păcii ge­nerale.* resbelă cu uă mare putere ca Turcia. De alta, nimenea nu o póte împedica să în­­cep o luptă de­câtă cu condițiunea că i se va satisface legitimele eî revendicări. I .Lordulă Roseberry a stăruită asupra I atitudinea luată de lordulă Salisbury în dis­cursul­ sed de ieri. Elă a esprimată păre­rile sale de role, precum­ și ale mai mul­­tor­ oratori, pentru limba gială pe care l’a ținută ministrulă afacerilor­ străine din Francia, și a declarată că e lucru ciudată d’a aucii pe Francia aruncândă asupra En­­gliterei responsabilitatea de a fi încuragiată pe Grecia, pe când o lordulă Salisbury a­­tribuie Franciei inițiativa. Fără a îndemna formală pe Grecia în atitudinea sea răs­­boinică, trebuie, a­­fisă oratorală sfirșindă, ca puterile să intervină spre a împedeca că făclia ce Grecia ține în mânile sale să aprindă oă conflagrațiune ale cărei resul­­tate nimenea nu le póte prevedea. »Adunarea a votată în unanimitate cele trei propuneri ce i-au­ fost­ supuse. Ele constată simpatia întrunirea pentru causa elenă și pentru regele George, și esprimă speranța că guvernul­ englesă va pune silințele sale cele mai energice spre a asi­gura Greciei cedarea teritoriului ce i-a fostă concedată de conferința din Berlin. »D. Gennadius, însărcinatură cu aface­rile Greciei, asista la meetingă. Rechema­rea sea la Atena este confirmată.* Grecia si Englitera. ft C­» Se scrie din Londra, cu data de la 1 Decembre, către diarulă Le Temps : »Astă sora s’a ținută meetingulă comi­tetului elenă, la Willi’s Room, întrunirea era de uă mare însemnătate. De­și me­etingulă avea ună caracterie privată, sala era plină. Mulți bărbați de Stată și aprópe 30 membrii ai Parlamentului se scuzaseră prin scrisori, se vede pentru că situațiu­­nea este așa de critică în­câtă mulți din­amicii cei mai călduroși ai Greciei nu seiă ce sfată se-i dea și se refugiază în abți­nere. »D. Herbert Gladstone, fiul­ primului ministru, trimițendu asigurarea simpatiei sale, declara în scrisórea sea că celă mai mare obstacolă la realizarea speranțeloră Greciei este oposițiunea zoriloră. »Președintele meetingului, tenărulă lordă Roseberry, pe care um­ora forfi l-a numită m­ă noă lordă Byron, a espusu cu uă mare luciditate gravitatea situațiunei ac­tuale. »Grecia, a­dică elă, simte că nu se mai pute da înapoi și că a fostă prea multă timpă amăgită de făgăduielile bărbațiloră de Stată respundelorî aî marilor­ națiuni. Amicii Greciei au luată uă mare respon­sabilitate în crisa actuală. Pe d’uă parte, ară fi uă nebunie de a o îngagia într’ună Presa germană și situațiun­ea politică în Orientü. Norddeutsche Algemeine Zeitung, vorbindă despre noua propunere a Englitereî, ca flo­ tele internaționale de și împrăștiate totă să stea în relațiunî, dice că s’a isprăvită cu totulă cu orî­ ce demonstrațiune navală, și apoi adaogă : »Situațiunea politică generală în Orienta a pierdută, de la predarea Duk­ignei către Muntenegru, caracterulă reb­­elă periculosă, care a silită pe puteri se-șî desfășure pa­­vilionele loră de resbelă pe castele Alba­niei. După cum am­ putută vedea din cele petrecute în aceste din urmă luni, apoi o­­pera de la Berlin a puterilor­ semnatare nu este nici de cumă tocmai așa lipsită de viață, tocmai așa incapabilă de a trăi, pre­cum se afirma necontenită și cu cea mai mare îndărătnicia din unele părți. Din con­tra, noua ordine de lucruri, stabilită la Ber­lin, se esecută, de­și cu încetulă, dară me­reu, în presupunerea negreșită că proce­­sul­ de însănătoșire nu va fi întreruptă într’adinsă spre a fi sucită în modă con­traria. Pentru a împiedica acesta, a fostă de ajunsă autoritatea Europei unite, care n’a fostă pene aci de câtă platonică; căci atâtă amicii câtă și inamicii sunt­ convinși acumă că demonstrațiunea navală n’a fostă trimisă în apele Adriaticeî pentru uă ac­țiune rasboinică. Nu este nici ună motivă pentru ca să ne îndoaimă despre efectulă ce demonstrațiunea navală a lăsată în ur­­mă’, chiar după ce a fostă de faptă disol­­vată. Din contra, rechemarea escadrelor­ ne probeza că prin locurile competiate a dispăruta ori­ ce îngrijire despre complica­­țiuni la fruntaria greco-turcă.* ULTIME SOIRI. Serviciul­ telegraficii ale­r Agenției Havas“ Londra, 7 Decembre.— Times dă următo­­rele două sciri: »Muntenegrulă și Turcia vară reîncepe relațiunile loră diplomatice regu­late.“ Grecia a consimțită a începe la Ia­­nuarie m­ai negocierî cu Turcia. MERCURI, 26 NOEMBRE, 1880. LUMINEAZA-TE ^1 YEI EI. A­B­O­N­A­M­ENTE.! In Capitală și districte, ună amü 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei i se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­skr­rk­t •­ IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Washington, 6 Decembre. — Congresul­ Statelor­ Unite s’a deschisă prin citirea u­­nui mesagră, prin care președintele State­­lor­­ Unite, D. Hayes, declară că relațiunile estem­are ale Republicei cu tate puterile sunt­ bune și că în particulară s’au stabi­lită relațiuni amicale cu România. Mesagiul­ este favorabile creării cana­lului de la Panama. El d­espune ca situația financiară a Statelor­­ Unite este admira­bilă ; estimațiunea anului curentă presentă ună escedentă de venituri de 90 milione. Momentulu e favorabilă pentru a reduce capitalul­ datoriei federale. Președintele Hayes îșî sfârșesce mesagiu consiliindă pe congresă ca se numescá pe generalul­ Grand căpitană generală ală [armatei. Rom­a, 7 Decembre. — Englitera, Fran­cia și Italia au făcută demersuri pe lângă guvernulă bulgară pentru a’să rechiema la­­ observarea tratatului de la Berlin și a’să invita să nu uneltesca agitațiuni în Rume­­lia Orientală. Aceste demersuri n’aă avută ună caracteră colectivă. Senatulă n’a ținută astăzi o ședință ; el­ a lucrată în secțiuni. Mâine, Miercuri, se va alege comisiunea pentru studiarea propu­nerii d-lui P. Grădișteanu. — Camera în ședința de aci a alesă ună membru în comisiunea de petițiuni și unuia în cea financiară și în urmă a procedată la votarea comisiunei budgetare. SOIRI D’ALE PILEI Din Capitală. M.M. L.L. R.R. Domnulă și Domna aă visitată, Sâmbătă, 22 curentă, esposițiunea națională, organisatâ din inițiativa societă­­ței Concordia. Măriile Lojă Regale au fostă primite aci de d. Constantin Porumbaru președintele [societaței, de d-na Zaharescu, directarea scalei profesionale de fete, care a oferită M. S. R. Domne­­ană frumosă bu­­chetă, de d-niî membri ai societățeî pre­­­­cum și de ună mare mumerfi de esposanțî. Măriile Lojă Regale aă visitată, cu ună viă interesă, producțiunile industriei ro­mâne, și S’aă întreținuta cu diferiții espo­sanți. La plecare, Măriile Lojă Regale au arătată d-lui președinte Augustele Loră mulțumiri, făceadă viut­urări pentru pros­peritatea industriei naționale. La direcțiunea princiară a căilor­ fe­rate române se numescă, ca detașați din serviciul­ ministerului , D. N. Zahariad, ingineră-șefă clasa II actuală sub-șefă ală controlului căilor­ fe­rate, în funcțiunea de șefă ală serviciului de tracțiune. D. M. Paciurea, ingineră ordinară clasa II, și actuală în serviciul­ direcțiunea prin­ciare, în funcțiunea de șefă ală serviciulu de mișcare. — D. I. P. Dimitrescu a fost­ numită directoră ală Băncei Naționale, în locală vacantă. — S’a acordată înalta autorisațiune d-lu­i colonelă Schelleri Scarlat, și d-lui căpitană Georgia di I. Obedenaru pentru a primi și purta celă d’anteiă crucea de comandoră și celă d’ală douilea acea de oficiali ale or­dinului Frantz Iosef, ce li s’aă conferită de M. S. Imperatului Austriei, Rege al­ Un­gariei.

Next