Romanulu, ianuarie 1881 (Anul 25)
1881-01-01
ANUL AL POTJEVLCI «ȘI CINCILE Voiesce și ve putea ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina 1 [UNK] — 40 bam Deto „ , » pagina Iii, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunei diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud et C nio, 139 — 140, Freet Street, London E C LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10 LA FRANCEORT, S.M.G. L. Daube et C nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Articolele republicate sc artla. 20 BANI EXEMPLARUL Redacțiunea și Administrațiai la strada Domnei Iá JOUI, 1 IANURIE, 1881. Lumineaza-te si vei fi ABONAMENTE: In Capitală și districte , un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei un lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea 4'ai ului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA , la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL 31 UNDREA 1880 12 CALIMARU 1881 Se incepe cu anulti ori bine și cu pace. Aici începe cu bine este lesne , n’avemti de câtti se poftimti din animă, tuturora sanötate, iubire mare și lucru multu. voie Ou pace n'arti si • as;'.menți anetrebuie numai sö ne convingemti că pacea cea temeinică se produce , anteiti, prin unirea tuturorti spre a respendi instrucțiunea, alti douilea, unindu-tie pentru ca se vindea cititi, treptatul dórii necurmații, relele provenite dintr’uă lungă sclavie. Sé ne facemű, déri! d1' oria. Sö spuse fiăr..... /i'i uilu ce cunosce , fia elfi mare,, , miori și ,s’arate ciunti crede că s pate vindeca. Sfatului ce-lti dămii altora ni-’li dămii nou, enșine și ne ’ncercămfi sé la urmă,mii din prima zi a anului 1881. pis eră,mii primar]i a anului, de și sclinti cu toții că mâne este în adevĕru nu 1, ci 13 Ianuariti. Pentru ce ore se stăruimti în acestă rătăcire, care nu póte produce de câtu Încurcătură și care ne pune în rânduiri poporelorti neculte ? • Pentru ce s’avei,nu unii călindarii greșit ti ? Pentru ce, chiar, din puntniti de vedere alti religiuiiii , se serbămti nasterea lui Iisus, spre exemplu, cu 12 lțn; mai în ,unia adevăratei aniversări a nasteri sale ? Este sofutit că n'are, nimicii a face călindarul il cu religiuirea. Este seiutil că refacerea călindareloril s’a admis ăn consiliele de la Nicea și de la Constanția. Se scie ,că protestanții s’aul împotriviți mai ântei la aplicarea reformei, pentru că pasiunea ’i făcea se prefere a fi mai ține ’n neunire cu surele de câtti în, unire cu curtea de la Roma. / Prelații noștri i nu mai potii fi bffntijițiî acumtii de uri și de iresuri. / Călindarul dintirii este greșită cu 12 sfinn-El sciti, r , repetimti, că religiunea întru ricti nu se atinge cu schimbarea dindarului; din contra, decă este iidnă atingere, călindarului celti greșitti o aduce. Ei sei ră n’aui de câtti sé facă reforma inijiua cândiî pascere căclii pentru foi creseinii în aceiași di, și înd1 I totulti se reguleză respectându-se tóte serbătorile religiunii ortoroase. .Repetimri doriturile și tinsurile nepritendű găsi locti în anima preluitorii noștrii, suntemti siguiri că ei room lumina merer publicului și vorti face în curendu reforma dorită de toți omenii luminați și impusă de voiință. Bugetele nu s’au depusti încă la Cameră. Pentru ce acesta întânjiare ? Este uă cestiune de pace, uă cestiune de bună, regulare a finanoielor și ca bugetele sö se presinte cătti mai curendti, căci numai așa pot fi fi cât și mai bine cercetate și regulate de către comisiunea bugetară și apoi de către represintanții tezei. Credemu dorit că luni, la 12 Ianuariei, când ti se vorti întruni mandatarii națiunii, dd. miniștrii vorti saluta buna lorii venire, presintându-le bugetele Se vorbimu acțiunti cu dd. miniștrii, cu națiunea și cu delegații iei, despre u c cestiune de mare interesă pentru totă societatea. La anulu 1 SOI—și 1965 s'au împroprietăriți sătenii clăcași. Comisiunile numite ad-hoc pentru a face legiuita lucrare s’au mărginită, decă nu ne ’așelămti întru a așcerne procese verbali și liste de numele celorti împroprietăriți. In unele locuri s’au făcuții încă, pe câtti seimti, și planii pentru despărțirea hotarelorü celorti împroprietăriți de locurile râmase proprietarului. Pentru tóte aceste lucrări s’a formații câte unii dolarii, care s’a depașii la primăriei respective. Cei împroprietăriți ense n’au primiții nici unü actu pentru locuiți de casă și de hrană ce li s’a dații prin care ei și moștenitorii lor si se put a constata a lorii legală, posesiune. De atunci unii din cei împroprietăriți au murită. Ce s'au făcuții pământurile dobândite și plătite ? Unii au avută copii neverstnici, cari au fostti negreșitti îngrijiți de epitropi. Ce-ati făcută cu pământurile neversituicilor și acei epitropi ? Fost-ati toți omeni onorabili, séti, fost-ati printre dânșii și omeni cari ati despuiații pe neverstnici în folosulti lorii propriii ? Alții din sătenii morți n’ati avută mostenitori. Conformi articolului 8 din legea rurală, acele locuri au remasil averea Comunei. Câte suntii acele locuri ? Datu-s’ati ele în posesiunea Comunei séu trecut-ați în ilegala posesiune a vr’unui primarii, a vr’unui individu, fără drepții de mostenire și s’a despuiată astaferti comuna de averea iei ? Este trecuții veniturii acelorti locuri în averea, în bugetulu comunei ! Acesta cestiune nu mai are trebuință de desvoltare. A o pune numai, este d’ajunsui ca toți s’o ’nțelegă, toți s’o ’nbrăcișeze și să facă ca ’ndată ea să fie bine resolvată cu pace și cu dreptate.. S’a curmată jafului ce se făcuse cu moșiele sutianilor, ilegalii înstrăinate răpite. D. C. A. Rosetti, în puținele luni prin care trecu provisoriu pe la ministeriului din întru, n’avea de câtti s’arata acesti jaft colegilor zi sei, publicului și corpurilorii legiuitóre pentru ca elii să fie îndată curmată. Celti, pe care-lti arotomii astfel, este și mai gravii pate. Jafulti derit va fi curmată, și dreptulű va fi constatat ii și stabilită îndată ce se tor ti redeschide corpurile legiuitóre. Astăzi, când zi cei împroprietăriți au intrată în deplina posesiune a pământului plătită deja de dânșii, trebuie se se dea fiecăruia actu de posesiune pe pământulti séu. Credemu că trebuie să se numescă în aceștti scopii câte uă comisiune ’n fiecare comună, compusă de preotii, d’runti consiliarii comunalii și d’irnti sătean alești de către concetățenii săi. Consiliulii județeanti, prefectului și supt-prefecturii trebuie sé reguleze și sö vegheze lucrarea acestei comisului. Comisiunea va înscrie "ntr’unu registru ad-hoc —avendu în vedere actele comisiunii de împroprietărire. 1. Numele primilor, împroprietăriți cu câtimea pamânturi ce li se cuvenea. 2. Numele și amuitiurii moscenitorilorti legali și cuiti pimentti a luații fiecare din ei. 3. Numele colorii morți fără moșcenitori, câtimea pământului renasti în modii legalii comunei, și prețulti Lorii amintii care s’a trecutu în averea, în bugettil comunei. 4. Copie timbrată, și legalisată , sĕ se dea fiecărui proprietru, care sĕ-i servescă, lui și nu aveai tor lorii săi, ca actu de proprietate. 5. Orice schimbare de proprietară prin împărțire, și ofie pămentii revine la comună prin marte, ’fără moștenitori, să se tracă pe viitoră în acesti registru i se se înșciințeze ’odată și consiliul județeanu. Spre a nu se rapoți aceleași greșeli, trebuie să se deschidă acu iuti în. . gifikjo.,. .... ,, V.Lcib I ■ II. (dlll O' V ib itin ír* L VivS I . O tin cei cari acumti s’au împroprietăriți, și se se de fiecăruia și cfitennti actu de posesiune provisorie, în care, pe fie ce anii, să pe trecă plata efectuată deja. Nu mai intrămti adâ’n amănunte, ele privescu pe d-nii miniștrii și pe represintanții națiunii. Noi aré tarămii ce este roti și ciunti trebuie sö se facă binele; atâtti este d’ajunsti pentru ca cu dreptu sé putemt dice că începemt anulti cu bine și cu pace. Trecendu la altă ordine de idei, multti bine arii fi de făcuții târei din puntuuil de vedere economicii, și a face binele din acest ti puncti de vedere, este a’lui face din tote cele-1-alte, prin îngrijirea intereselor!! materia o se desvoltă bunulti traiti pentru toți, și de uădata cu bunului traib vine și di -voii: a epîturei, sorgintea cea mai puternică a radiourii morale și m ti ■ [UNK]•riale a unei țeri. ^Spre exemplu, guvernulti, îndată ce a luații în stăpânire căiele ferate, a realisatü doué îmbunătățiri de cea mai mare însemnătate pe tărâmul economicii: a redusti cu 25 la sută tarifurti pentru transportulii cerealelorti și a îndouitti numerulti vagonelorti pentru aceste transporturi. Astuferti, de unde în unți ani cerealele putrezeai pe la stațiuni, cu tóte protestările și rugăciunile proprietarilor ti și comercianților ti de cereale, anulti acesta, deși transporturile au fostii îndouite și întreite mai mari, totuși ele s’au făcuții cu atâta esactitudine, încâtti toți interesații au rémasi pe deplinii mulțumiți și nici uă protestare nu s’a iviții. Acesta este neapărații unii mare servicii adusii țârei, deca rescumpărarea cătelorii ferate n’arti fi adusti de câtti acestti servicii, eltiancă arti fi de ajunsti pentru ca toți Românii să privescă rescumpărarea ca uă binefacere. Cu tóte aceste guvernului, a vendu în manele sale esploatarea căielorii ferata, mai pute aduce și alte servicie, și localitățilorti și țârei în genere. Ii vomti semnala astăzi multi care, după noi, se impune întrunii modă imperiosü. Odesa face celui mai mare rou Galațului. Acesta portă alti României, celti mai însemnată din tote pe Dunăre, perde mereu din însemnătatea lui, de cândi Odesa este legată prin căi ferate cu Galiția și cu Germania de nord, și mai cu semn de cândii linia ferată Iassy-Ungheni, permite și productelorti din Moldova de susü să se îndrepteze spre Odesa. Cu totă înlesnirea căielorti ferate, concurența Odesei n’arti face mare rost Galațului, déca Rusia n’arti întrebuința cu multă inteligență tarifele de transporturi, pentru rădicarea însemnatului iei portă. Aceste tarife simtă atât si de scăzute pe liniile rusesc! cari conduci la Odesa, în câtti și transporturile ce vinii prin Galiția, și chiar și productele din Moldova de susti, găsescti interesul tilorii a trece la Odesa în locul de a veni la Galați, acesta cu atâtti mai mult că portulii de mare ofere și folosul unui preț și ceva mai rădicații, în constituițiunea înlesnirii transportului directă pe mare. 8 spre a rădica dorii Galațului, trebuie a se neutralisa acțiunea căielorii ferate ruseșci, studiândui din acestti puncți de vedere tarifele nóstre pentru transporturile pe liniile de peste Milcov. Seimti că de la Romană în susti liniele nu mai sunt și în mâna guvernului, ci în mânele unei societăți cu reședința la Viena, care nu voiesce să țină nici un sema de observațiunile guvernului română și de interesele proprie ale României. Pare că va fi ease prin putință a face pe acea societate să înțelegă că este și de interesult i ei a atrage unii traficu câtu mai mare pe liniele române printr’u reducere de tafice. A câștiga asupra cantității este devisa comercialui inteligentă. Cât și despre liniele de la Roman în josui, ele sunt și astăzi ale Statului și chiar cu insensii de a câștiga forte puțină, noi credem că eltie datoră să facă tóte sacrificiele pentru ca celt puțină productele din țara nostră să nu mai mergă la Odesa, ci se se cobore în porturile României. Gestiunea desvoltată mai susține conduce firesce la arătarea trebuinței imperiase ce este de a se utilisa cât și mai neîntânjiații porturii de mare, pe care România l-a dobândiții împreună cu Dobrogea. Credem că guvernul ei nu trebuie să perdă și campania anului 1881 spre a începe cu activitate lucrările menite a face ca tera să profite de unii porții de mare, în condițiuni de a deveni, de un celti d’ântesti, derit, fără nici să îndoală alti doilea din marea Neagră. Aceste lucrări sunt de două feluri : unele locale, adică desvoltarea și îmbunătățirea portului , altele multti mai întinse, adică completarea linielori ferate, cari trebuie să unescă portului Constanța cu sistema căielor și frestre ferate. Uă dată aceste lucrări făcute, activitatea economică a României va fi neîntreruptă, nu vomai mai rămânea închiși ca acum câte cinci zece luni pe anii de ghețurile și de negurele Dunărei ; astt-felti țera va beneficia de enormulti câștigă aici unei munci de câteva luni mai lungi decâtti astăzi. Se încheiă cu acesta enumerare a îmbunătățirilor și de realisate, luânduncta de unii bine săvârșită, de unii folosit de mare însemnătate dobândită. Gestiunea Arab-Tabiei, de atâta timpii suspendată, este în fine definitivă resolvată în favorea României. Sultanulii, ca suzeranii alti Bulgariei, a ratificată în fine protocolele cari curmați aceste litigii în favorea Statului Românii. Acesta este spirea îmbucurătore ce ne vine pentru prima zi a finului 1881. O primiti cu uă adâncă mulțămire, punendu-o alături cu marele succesü alti României în cestiunea Dunărei, succesti confirmată astăzi pe deplină prin publicitatea dată protocolelorü comisiunii Dunărene. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS. Constantin)]? olt, 11 Ianuarie. — CI.azi Osman pașa a fost numitü ministru de resboiu. Vima, 11 Ianuarie — 8e telegrafiază următorele din Constantinopole către Politis he Correspondent. »Sultanul a ratificată protocóle e relative la resolvarea cestiunei Arab- Tabia, și a subsemnații tradeaua privitóre la joncțiunea drumurilor de ferű Austro-Ungare cu drumurile de ferotomane. Roma, 11 Ianuarie. — Reproducând o scrisóre algeriană publicată ieri de Agenția Havas a Italiei, diarului Diritto adaugă în privința afacerilor Tunisului câteva considerațiuni cari aui de scopti d’a înlătura ori ce posibilitate de echivocii. I Déca intrigi s’ati urditti la Constantinopole, dice 11 Diritto, ca să intervină Sultanului în cestiunile Tunisului, guvernului italianti este cu totulti străinii acestei cestiuni. Elti voiesce și astării ca și la 1865 menținerea statului quo politicii la Tunis. Opiniunea publică în peninsulă respinge idea despre uă influiență esclusivă a Italiei la Tunis, ca escesivă și periculosă, dérit eră șî nu póte admite idea despre uă influiență esclusivă și ancă și mai puțină pe aceea a protectoratului efectivitalii Franciei. * Diarulü 11 Diritto se unesce cu autorului menționatei scrisori pentru a declara că trimiterea misiunei tunesiane la Palermo este numai unü actu de curtenie din partea beyului, actu care nu va putea să nu ațîțe legitime susceptibilități. Paris, În Ianuarie. — Camerile au deschișii astăzi sesiunea lojii ordinară comforma Constituțiunea, și apoi s’au amânată pene la 20 Ianuarie. ANULU 1880 FRANCIA Politica interioră a Franciei, în timpului anului trecută, se póte resuma în patru puncte : discuțiunea legilor și de învățământui, decretele de la 19 Martie, amnistia și suspendarea inamovibilității magistraților și. Celelalte evenimente sunt și de ordine secundarii^ Din aceste patru cestiunî care au^aM sionatft așa de vin opiniun^dfl nistiei.nun s'a închisti