Romanulu, ianuarie 1881 (Anul 25)
1881-01-24
l^CTL Ah |D3UAM?]le[ ȘI ’CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIUR, I Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » » , pagina III, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cuie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139 — 140, Fleet Street, London E. C, LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCEORT, S.M.G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardu. 20 BANI ESEMPLARUL Redacțiunea și Administrațiunea, strada Domnei 14. SAMBATA, 24 IANUARIE, 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte : un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune) 8 place d.6 la Bours, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, ia d. doctor Gustavo Groce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL BUCURESCI, 21 ÎSI 1881 Partita din care facem parte și ’n a numele careia vorbim ne dă, drept cu dânsa: Fost-am, suntem și pururea liberali vom fi. Și cu poporul român , înțelept , blând și cu înclinări democratice acesta nu e nici decum greu. Partita acesta venind la putere? după un regim care redusese libertățile publice la un simplu cuvânt înscris în Constituțiune, am crezut de cea mai decăpeteniă trebuință d’a să reda poporului totalitatea drepturilor sale ș’a-i pune treptăt în posițiune d’a și le esercita în întregimea lor. Miniștrii, cu totă respunderea la care-i supunea Constituțiunea, călcau în picioire și drepturi și legi, guvernați ca crice tirani . — Picurăm legea de răspundere ministeriale, spre antrena asemene fapte imorale și distrugătore. Alegerile, erau risce bacanale, în care administrațiunea și bandele jucau rolul maiestos recunoscut de Constituțiune cetățenilor contribuabili . Până să Se potă face că altă lege electorală mai întinsă se făcu legea pentru garantarea libertății electorale, care supune la respundere și la grele pedepse pe funcționarii ce s’ar mesteca în orice mod în alegeri, chiar când ordine li s’ar da de miniștrii și de alți superiori ai lor. Libertatea presei ajunseseră ilusiune : — făcurăm uă lege prin care desființarăm articolele contrarie Constituțiunii introduse în codicele penale cu scop de a legitima arestarea preventivă a Ziariștilor. Acum suntem pe cale de a face și mai mult și mai bine. Găsirăm obiceiul, introdus de guvernul reacționar, ca un comisar de polițiă s’asiste la ’ntrunirile publice și sé le ’nehiidă, când el va găsi de cuviință : — desființarăm acest neconstituțional obiceiu, lăsarăm libertatea absolută și avurăm deja fericirea d’a vedea că ’n sfârșit și protivnicii cei mai neîmpăcați ai libertății întrunirilor începură se așeze de ele și să le proclame bune, absolut trebuinduse unui popor liber și cu neputință de despărțit de regimul suveranității naționale. Acestă practicare sinceră și onestă a instituțiunilor liberale chiar și pe timp de resbel, atrase țării stima și iubirea lumei dens, și într'un liberale de pretutinmoment exemplul micei Românii fu citat ca demn de imitat, ca oălecțiune la popore mult mai bătrâne, mai învățate și mai civilisate decât poporul român. „Libertate ca ’n România“, cereau cei mai însemnați publiciști francezi, după ce văzură prin ei înșiși cum seiurăm a practica libertatea în timpul resbelului. Vă dată asigurat poporului acest locru patrimoniu , vă dată lucrurile puse în starea ’n care se voise el când își dedese Constituțiunea, ne crezurăm datori a ne ’ndrepta ochii, îngrijirea și munca mai cu osebire asupra cestiunilor economice. Marele Montesquieu, acel adânc cugetător, care a soiut a găsi ș’a da pe față căușele cele mai multe ce pot aduce mărirea sau căderea poparelor, zice că „pământul se cultivă în raport cu libertatea de care se bucură locuitorii lui.“ Și istoria dovedesce că așa este. Acolo unde poporele n’au libertate, ele lângeZesc și, în loc d’a nainta, nu fac decât a grămădi una peste alta cause de neliniște, de slăbiciune, de distrugere. Totul e nesigur acolo unde totul e arbitrar și muncă în nesiguranță, muncă productivă nu existe, începurăm dar, conform învățămintelor istoriei pe cari niciun om politic serios nu trebuie să le perdă din vedere, începurăm marea și spinosa muncă de reparare a trecutului desastres, muncă cu care ne ’nsărcina poporul român la 1876, prin asigurarea libertăților publice, prin punerea lor la adăpost de arbitrariu, și supt ocrotirea unor legi severe, și apoi merserăm mai departe. Poporul plătia să i se dea justiția și justiția nu i se da. s-o declerăm, pe cât se putu acum, prin înființarea judecătorielor de ocóle și a celor comunale, apropiând justiția de justițiabil, adică punându-i-o la îndemână. Poporul împroprietărit la 1864 devenise din nou proletar, pentru că prin fraudă și contra legii, speculanții îl despuiaseră de pământ. I puserăm din nou în stăpânirea dreptei lui proprietăți, restabilind astfel și puterea legii și înlăturând causa de căpetenie a celui mai periculos proletariat, proletariatul agricol, împroprietărirăm pe însurăței, uitați în curs de 14 ani, și astăzi decinii de mii de familii binecuvinteza lupta prin care întreg poporul român răsturnă de la guvern pe protivnicii drepturilor constituționale. Și, pentru a î nlesni fiecărui sătean dobândirea de proprietate, făcurăm legi pentru vînzarea moșielor Statului în loturi mici și în condițiuni ușore. Scutirăm de bir pe reserviștii ce luară parte la resbel și puserăm supt ocrotirea și îngrijirea generală a țării pe copiii acelora ce voioși își dezeră viața pentru binele țării, ca să se scie — la vreme de alte nevoi — că țara nu uită pe ai săi binefăcători, pe luptătorii pentru drepturile iei. Legea î ncuviințată despoiare imorală prin recunoscerea clauselor penale: — desființarăm acea lege și puserăm capăt unei imoralități, care era cu atât mai odiosă cu cât se esercita la adăpostul și cu aprobarea legii. Rescumpărarăm căile ferate, făcând să trecă în mânele țării cea mai însemnată arteră de comunicare și de progres. Rescumpărarea se făcu cu un câștig pentru țeră de 83 milione și numai într’un an comercial de cereale câștiga alte aprope 8 milione prin reducerea taxelor. înființară. Banca națională, menită a ajutora comercial și care — deși de ieri — începe deja a da rude și a aduce societății bine-făcătore serviție. Înființarăm Casa de economii care — după uă funcționare de câțiva ani mai cu semă în școle—va face ca ’ntrega societate română să renască economicesce. După aceste măsuri, cari vor ocupa un loc însemnat în istoria politică și economică a țării, cele mai mari și mai legitime interese naționale ne impuneau a ne gândi la înzestrarea țării c’u întregă sistemă economică, prin care munca națională să fie ocrotită și resursele ce dorm în sinul pământului esploatate. La acest scop pare menită d’a corespunde, măcar în parte, actuala sesiune legislativă. Proiectele ce s’au depus deja pe biuroul Camerelor ș’acelea ce ’n curând se vor mai depune autorisă acestă credință și dovedesc că mare este îngrijirea guvernului pentru resolvarea cestiunilor de cari e legat viitorul economic al țării. Intre aceste proiecte amintim : 1) Proiectul pentru esploatarea minelor și carierelor; 2) Proiectul pentru administrarea monopolului tutunurilor ; 3) Proiectul pentru modificarea legii timbrului; 4) Proiectul pentru întruparea salinelor cu administrația tutunurilor; 5) Proiectul pentru modificarea legii drumurilor. Aceste proiecte au de scop, de a contribui la mărirea avuției naționale și merită să ficșeze atențiunea represintanților națiunii. Vom vorbi la timp de fiecare din ele, pentru astăzi ne mulțămim numai a supune la aprobarea d-lor deputați și senatori cele câte-va considerațiuni ce preced ș’a-l îndemna să lucreze cu stăruință și iubire pentru ca cu drept cuvânt actuala sesiune să merite calificarea de sesiune economică. La lucru, fără ’ntârziare și fără obosire, căci numai așa vă veți deplini datoria de Români și de represintanți ai națiunii. Justiție, justiție strigă totă omenirea de când a ’nceput a se simți. „Dreptate și frăția“ proclama poporul român la 1848. Am luptat cu toții și trebuie să luptăm pentru a pune justiția pe adevăratele iei temelii. Aci nu este cestiune de fracționare a partitelor liberale. Tote cată să voiască și trebuie să caute și se găsescă care este temelia cea adevărată a justiției. Prin desbateri, având de scop numai justiția, se va găsi cu lesnire acea temelie. La noi este mai lesnea o așteZa căci n’avem nimic a surpa. Cu acest scop publicăm mai la vale uă introducere a învățatului Acollas, pentru „reconstituirea magistraturei. “ Le cercetăm cu toții, se spue fiecare ce crede că este mai bine a se face și cu toții să facem cât mai curend. Am arătat ca ’n Paris să chieltuiesce pe fiecare]i suma de 140,000 lei pentru depărtarea zăpezei. Fiecare parisian, când aruncându-și ochii pe ferestră, vede zăpadă, își pute fice încă 140,000 lei perduți astăzi. In timp de 20 zile, depărtarea zăpezei a costat 2,800,000 lei. Acesta nu e nicide cum de mirare. Orașul, care are un venit de sute de milione, își pute impune asemenea sacrificie. Nu cităm faptul spre a-1 recomanda ca un exemplu de urmat la noi; este cnsö altceva ce ar trebui să se facă la noi, cum se face la Paris și ’n alte orașe mari, și să se facă mai cu semn la noi, care suntem relativ săraci. Primăria Parisului, deși dispune de sutimi de milione, a făcut a se impune locuitorilor acelui oraș obligațiunea de a curăți denșii trotuarele. Nesupunerea atrage după ea pedepsă și esecutarea curațivei în socotela locuitorului obligat a o face. La noi, deși capitala nu este de loc avută, până acum Primăria n’a făcut nimic pentru a se vota să lege, care se pune în sarcina locuitorilor curățirea trotuarelor. Constatăm pe două parte acesta éi pe de alta dificultățile mari și în caz de îngheț, pericolele ce presintă mersul pe trotuarele Bucurescilor. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra. 2 Februarie. — Camera Comunelor. — D. Gladstone a propus un bill în contra obstrucționismului și tumultului provocat de către deputați în Camera Comunelor. 36 deputați hotemleri au fost expulsați din ședință. Paris. 3 Februarie.— Camera deputaților. —D. Antonin Proust și-a desvoltat interpelarea asupra politicei străine a guvernului; densul blameză politica urmată de d. Barthelemy-St. Hilaire în cestiunea grecă. D. Lamy apără acesta politică ; apoi d. Barthelemy-St. Hilaire pronunță un discurs în care declară că politica exterioră a Franciei a fost totdeauna pacînică; el blameză atitudinea Greciei și o sfătuesce să înceteze înarmările și se se încredă în bunăvoință Europei. Termină esprimând speranța unei soluțiuni pacînice. Belgrad, 3 Februarie. — Convențiunea preliminară privitóre la constituțiunea și la esploatarea drumurilor de fer serbescî s’a supt semnat astăzi de dimineță de către d. Milatovici, ministrul de financie, d. Gudovici, ministrul de lucrări publice și d. vicontele d’Harcourt ca represintant al consorțiului Bontoux. Stabilirea juriului în materiă civilă și reconstituirea magistraturei. Puterea nu reșâde decât în individ căci în ori ce ordine puterea este pentru fiecare facultatea d’a usa,—pe cât póte—de libertatea mea, făr’a atinge p’acelor-lalți. D’aci două consecințe: Prima, că orice funcțiune publică, care nu este esercitată de colectivitatea indivizilor, este oă delegațiune. A doua , că progresul mecanismului politic constă în a desființa din ce în ce mai mult acastă delegațiune, și a organisa esercițiul direct a oricărei funcțiuni politice de către însăși colectivitatea. Aceste idei conțin soluțiunea problemei organizațiunii judiciare; ele implică: 1) . Stabilirea juriului în materiă civilă; 2) . Reconstituțiunea magistraturei. Vom examina unul după altul acești doui termeni are aceleași soluțiuni. Stabilirea Juriului în materia civilă. Tema stabilirii juriului în materia civilă întrece, printr’oă parte considerabilă, idea renovațiunii șciinței și a studiilor juridice; ea aparține esențialminte ordine politice, chiar luând acesta espresiune în sensul iei restrîns sau falsificat. Din puntul de vedere al dreptului și al șoiinței politice, instituțiunea juriului în materiă civilă ne dă în adevăr mijlocul d’a desființa cea mai de căpeteniă parte a delegațiunii judiciare, d’a face p’un popor să trăiască în constantă împărtășire cu idea dreptului, d’a învăța în fine arta d’ași face singur trebile. Acestă parte a Gestiunii nu intră în cadrul acestei opere 1); acela care aparține studiului nostru are însă u însemnătate tot atât de fundamentală, deși mai puțin apereată ca cea-1-alta.. Am spus la ce condițiuni trebuie să respundă uă codificațiune ; ea trebuie să fie în acelaș timp cea mai înaltă și cea mai largă espresiune a ideiei dreptului în epoca în care are loc. Dură codificațiune călăuzind progresul societăților și deschizându-i calea, orice magistratură este firesce insuficientă. Mișcarea societăților contimporane precede ca uă nespusă iuțală și ea înfățișările cele mai deosebite ; interpretarea legii trebuie să urmeze acea mișcare; trebuie să umble cu acelaș pas ca și ideile, ca și trebuințele și să pătrundă tote raporturile sociale. Oricum ar fi garanțiele ce s’ar cere de la uă magistratură, ori care ar fi iubirea mea efectivă pentru justiție, cum acestă magistratură, deci este redusă la propriele sale puteri, ar putea óre să verși un astfel de sarcină ? Cum, pentru aprețuirea faptelor n’ar fi ea inferioră unui juriu care, prin însuși modul in care funcționază, se reî nnoiesce mereu și cuprinde tote aptitudinile care constituesc fondul de activitate al unei națiuni. Interpretațiunea legei nu pote corespunde desvoltărei vieței sociale decât atunci când este făcută de întrega societate. Reconstituirea magistraturii. Constituțiunea actuală a magistraturii, contrazice idea cea mai elementară a dreptului politic. Orice funcțiune care nu este exercitată de însăși colectivitatea socială, nefiind decât un delegațiune, urmeza că această funcțiune trebuie să fie efectivă, revocabilă, temporar. Aceste principie, afară de cel al revocabilității, erau câștigate în 1789, și décá Francia n’ar fi uitat tradițiunea secolului a XVIII-lea ș’a revoluțiunei s’ar aduce aminte că ân săși Constituțiunea monarchicul din Septembre 1791, Constituțiune căreia Ludovic al XVI jura credință, se afirma în termeni espreși. Aci ca și aiurea omul din Brumer fu cel care resturna dreptul pentru a’l înlocui cu puterea. Magistratura actuală nu este nici electivă, nici timporană și, printr’uă stransă intervertire a tutor ideilor, s’a redicat ca principiu că dânsa trebuie a fi inamovibilă! Acesta inamovibilitate însă nu trebuie luată într’un sens absolut, garanteză pe magistrat contra destituirilor arbitrarie, dar în același timp îl lasă în prada tutor sugestiunilor vanității și ale interesului personal, poftei de distincțiuni one-1) Manuel de droit civil.