Romanulu, mai 1881 (Anul 25)
1881-05-04
ANUL AL DOUEZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la Administrațiunea Harului. LA PARIS, la Havas. Laffile et G-nie, 8 Place de la lîcrie. LA LONDON, la G L, Daube et C-níe, 130, Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.M. G. L. Daube et. Cune, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARUL îieducțiimea și Administrațiunea, strada Domnei 14. nn ai MMW ca Cg»----------------- --------------- - — ■ ■ ■ - -LUNI, MARȚI 4, 5 MAIU 1881. Lumineazâ te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei p entru tóte țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea iflanului. LA PARIS, la Havas, Laffile et G nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. LN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL san str BonosiBS BUCURESCI, io FLORAR 1881 Reacțiunea cere ca Regele s'o chiame de la Sine și la putere dându-i dreptul de a disolve imediat Camerele. 1.) E ce pe ce cuvânt face ea acesta cerere ? 1. „Fiindcă Rigatul cere să organizare monarhică. 2. „Fiind ea majoritatea actuala, „a parlamentului nu este în stare „d’a-și aplica rigalitatea în mod oraganic, nu simple esența lucrului, nu „pricepe ce i se cere.“ 2.) Sa respicaim cererea și propunerile partitei dd. Maiorescu, Catargi, Florescu, Lahovari; astfel națiunea va cunosce ce organisare cer pretinșii doiari, pentru monarhia făcută de noi, și se va pune în posițiune d’a primi sau respinge cererea în deplină cunoșcință. Partita națională-liberală este delegațiunea marei majorități a națiunii. După un amorțire de sute de ani s'a făcut un resbel ; lumea întregă admiră vitejia, solința și ’nțelepciunea Românilor. Vitejia, solința și ’nțelepciunea națiunii îi aduse independința și-i cete dreptul să depue pe capul Domnului și Căpitanului iei corona de rege. Cu tote aceste, chiar în urma acestor fapte, reacțiunea ijice că delegații națiunii nu seid ce este rigalitatea, ce ei au făcut-o, nu simpl esința lucrului, nu pricep ce li se cere. Națiunea făcând tot ce e mai bun astăzi nu scă ce-a făcut reacțiunea care a combătut orice fapt mare și liberal scie mai bine decât densa ceia ceea cu delegații iei, a făcut. Póte fi uă apsurditate mai apsurdă! Și cine este acela care cere ceia ce majoritatea delegaților Țerei lui pricepe ? Regele? Este peste putință ca El, care a sciut se pătrundă ce simte și ce póte națiunea, să-i facă acum uă cerere a căreia esință ea se n’o simță, pe care ea se n’o pricepe. învederat este clar că nu Regele ci reacțiunea cere ceia ce ea să-și recunosce că Țara nu simple, nu pricepe. Și care este acea măiastră cerere a reacțiunii, ce ea să-și declară că națiunea n’o simple, n’o pricepe? Ea cere simplu și curat, ca națiunea să-i dea pe mână și punga, și cugetarea și sufletul iei. Națiunea, printr’uă luptă necurmată, isbuti în fine a resturna domniele oligarchice privilegiate și a le transforma într’un regat național, democratic. In momentul când națiunea încoronezi. pe Regele iei, sdrențuitele râmășițe ale foștilor privelegiați speră c’a sosit momentul se resterne tot ce ea făptui prin sudarea și sângele iei. A își fic ele: demagogii făcură prostia d’a transforma ceste două principate trunchiate într’un singur Stat în dependinte ș’a înlocui c’un Rege pe cei doui domni vasali. Ei bine ! Să plătescă acuma lor prostie. Regele, adaogă ea, cere sultanaturi regești: baroni, comiți, marchizi, principi, toți cu averi și cu ighemonicon cari se domnescă peste feluritele pături de mojicime. Ca să potă sa se convingă fiecare pene unde merge cutezarea acestor liliace, éco propriele dechlarări ale celor de la Timpul, cari se numesc, partită aristocratică și conservatore. Monarhia cere : „Uă aristocrație adevărată : „Numai aristocrația are un rol mare și esențial în viața unui popor. „Pentru ca aristocrația să fie adevărată îi trebue anume condițiuni de esistență și mai cu sema trei. „Se cere a fi istorică : „Se cere a fi puțin numerosă : „Se cere a fi în posesiune de mari bunuri imobiliare.“ (1) Se ne aducem aminte că acestă partită a cerut, prin petițiunea de la Iași de acum vre șapte ani, se revenim la vechia organisare a vecului al 17-lea și al 18-lea. Să ne aducem aminte că ea a spus, chiar în Timpul de la 16 Aprile trecut, că prea naintat a fost regulamentul organic : „Că el a făcut din ciocoii vechilor „boiari uă pătură nouă de oligharechi : „Că revoluțiunea de la 1848 s’a „petrecut în folosul claselor diriginte „ale societății nóstre americane : „Constituțiunea a făcut din progenitura acestora uă pătură oligaiă„chică și mai mare.“ La 19 Aprile a adaos ca blestem progresului: „A scos pe țărani de supt ocrotirea părintese” a proprietarilor de „moșii . „A scos pe meseriași și pe comer-ț, clanți de supt protecțiunea celor avuți La 26 Aprile, boiarii parveniți au mai adaos la spovedanie. „Intre aristocrația de nascere ș'a„ristocrația intelectuală nici uă dată „n’a existat rivalitate, dar amândouă „aceste au aflat adesea un dușman „în aristocrația averii mobiliare, a banului. “ Aceste declarări, atât de limpezi, sunt de ajuns pentru ca să dovedescă tuturor care este monarhia ce pretinșii boiari vor să constitue, care este „esința rigalității, a lucrului ce „națiunea nu pricepe că i se cere.“ Cu tote aceste străluciții noștrii reacționari se esprimară și mai limpede în ziua de Joui, 30 Aprile. S’asculte tot Românul căci pe faclă ea propune lovirea de Stat și sugrumarea națiunii. Timpul de la 30 Aprile începe prin a da sema despre proclamațiunea Principelui Bulgariei prin care convocă uă Constituantă cu sarcina d’a primi abdicarea de a sca uă constituțiune censum și o va propune-o. Amintind apoi că princepele Bulgariei a numit un nou ministeriu jice : „Cabinetul format supt președenția generalului rus Ehrenroth, este „un cabinet de transițiune menit a „garanta libertatea alegerilor și mai „cu semă ne-influințarea lor din „partea patrioților de meserie care se „vor imulți răpede și în Bulgaria.. „Trebue se se fi îmulțit căci ânteiu „au avut exemplul luminos al Bosnagiilor și Caradurilor de dincole de „Dunăre, ș’al douilea formarea de„magogie” merge răpede într’uă țară „a cărei continuitate de desvoltare „istorică a fost nimicită prin doral„ națiunea străinilor și care este ea „însăși uă creațiune politică pros„pătă.“ Sö ne amintim că reacțiunea a dus chiar în Cameră că „Dinastia „nostră n’are rădăcini în țerâ.“ Lĕ ne-amintim dechlarările iei de mai sus și se citim cu luare aminte cele ce mai urmeză. „Surpată din tote părțile de vadurile demagogiei și de apetiturile „nesățiose ale sectei patrioților de meserie, Bulgaria, după mărturirea „propriului iei Domn, are trebuință „d’a recunosce c’un Stat, pentru a „esiste, are trebuință d'anume condițiuni organice cari nu pot fi produsul fantasiei, ci cară se repară. din„dr’uă limpede recunoscere a funcțiunilor esențiale ale lui.“ „Dar ceea ce iubesce vederea sunt „analogiele care există între stările „de lucruri la noi și cele de dincolo „de Dunăre. In orice cas între Costinescu, Carada, Pătărlăgeanu, în„tre insorința și năsățiosa demagogie română pe d’uă parte și între „cea bulgară, recrutată din elemente „cu totul esențiale. „Demagogia acesta are majoritatea în Adunare. Cu tote aceste principele s’a convins de asoluta iei incapacitate d’a două organisare säne„tasă statului, uă convingere pe care „ș’o formase Vodă Cuza despre demagogia de la noi, și voiesce să „sustragă Statul de supt dominațiunea esclusivă a elementelor acestora.(1) „Și la noi lumea politică în genere, d. Ion Brătianu în deosebi, „s’au convins că cu organisarea actuală țera póte fi un terem favorabile pentru colonii străine, dar e „departe d’a întruni condițiunile unei moșteniri istorice a poporului „român. Cine suferă supt organisarea iscodită de dd. C. A. Rosetti „și Carada este mai cu semn poporul autohton. (2). „Dar analogia cea mai mare ex sistă între ceia ce face acum principele Bulgariei și între ceea ce un „om politic, severșit din vieții, propunea M. Sele Regelui la venirea „Sea în țară. „Acest bărbat politic îi spunea „că nu trebuie să primescu cu ochii „închiși să organisare, pusă la cale „într’uă singură nópte de către, doul „demagogi, ci se cárț timp de re„flecțiă, să studieze țara, se ceră „consilie de la omeni obicinuiți cu con„ducerea Statului și se propună acele „modificări ale proiectului de constituția, care ar fi absolut necesarie pentru o„ desvoltare regulată ș’organică „a țării. M. S. părea la început dispus s’asculte aceste consilie , dar „împins pe d’uă parte de presiunea „demagogiei, p’atunci a totputernică, „necunoscător de țară pe d’altă parte, „a primit proiectul astfel cum s’a „votat de Adunare. Cu tote acestea, „e de natura oricărui pact ca a„mândoua părțile se puie reciproc „condiții și ca stipulațiunea lui de„finitivă să fiă resultatul unor concesiuni reciproce. „Cu câțiva ani în urmă, M. S. a „recunoscut că acel om de stat a fost „singurul care e voit serios și binele „țârii ș’al tronului. Dar era prea târ„dit”. Declasarea, indicarea în sus a „esistenților catilinare se consumase „răpede; statul român era condam„nat d’a, se vedea stăpânit de Cara„dale și de Costinesci, de ignoranța „împreunată cu specula intereselor „publice.“ Așia der, dd. Catargi, Mavrogheni, Epureni, și cei mai juni, ca dd. Lahovari și ceilalți, primeau în public. Constituțiunea, o desbăteau, o modificau în sens restrâns, dar pe supt mână sfătuiau pe Domn se n’o primésca. Așia dér ei mărturesc că : națiunea și eu tronul, după dânșii, ne fac doua, pe când noi credeam că-i una, după un sistemă mai nouă. așia dér ei mărturesc că cer să se instituiască uă, aristocrație , că ea se fie puțin numerosă și se aibă mari bunuri imobiliare. In fine ei mărturesc că cer ca Regele se disolve Camerele de la sine și, se îmhtărne pe dânșii la guvern, cum principele Bulgariei a chiamat pe generalul rus, și se facă cu densultă lovire de Stat prin care se impue națiunii programa feudală ce vâslirăm că i-o presintă acesta strălucită reacațiune. Conclusiunea vine de sine-și. Astfel ea a perdut tote domniele, astfel luptă pentru a perde și noul Rigat. Mulțumind reacțiunii de sincerile iei mărturiri ne mărginim pentru astăzi întru a o presintă judecății națiunii în fată goliciunea iei, totul protestarea de la 7 Main; escadra franceză are ordinul de a se împotrivi la intrarea în apele Tunisului, chiar a unui singur vas de resbel otoman. Berlin, 14 Maiu. — După agenția Wolf, se asigură prin cercurile diplomatice din Bruxell că negocierile preliminarie începute de către Rusia în privința urmărirelor ce trebuesc exercitate pentru încercările de omor politic au avut de rezultat că au început negocieri între guvernul rus și celelalte guverne pentru încheerea unor tratate de estradare, prin care unarecare categorie de criminali, politici să fiă tratați ca nișce criminali de drept comun. Munich, 14 Main. — Camera seniorilor a respins in unanimitate otărîrea Camerei deputaților privitóre la anul al optulea ce s’ar trece în scule. Viena, 14 Main. — Politische Corespondenz, anundă că împăratul Francisc Josef, ca mulțămire pentru primirea ce s’a făcut, principelui Rudolf în timpul șederei sale în Palestina, a conferit sultanului marea cruce cu brilinale a ordinului Sant-Ștefan, împăratul a primit, oă deputațiune montenegrená condusă de generalul Bozo-Petrovici care i-a adus felicitările Principelui Nikita cu ocasiunea căsătoriei arhiducelui Rudolf. Deputațiunea a plecat astăzi la Petersburg. Roma, 15 Maiu. — Tóte scomptele puse în circulare în privința pretinselor relațiuni ce ar fi existat între unii membrii ai guvernului italian cu diarul Mostavel sunt cu totul lipsite de temelii. Tote diarele, care vorbesc despre tratatul de la Tunis, blameză purtarea Franciei, care pene în ultimul moment a făcut declarări formale care nu lăsau a se prevede ultimele saleotărîri. Regele a primit demisiunea cabinetului Cairoli, și a însărcinat cu formarea noului cabinet pe d. Sella, care a primit.. Constantinopole, 15 Main. — Consiliul de miniștri s’a întrunit la palat ieriseră și astăzi spre a discuta cestiunea tunisiană. Paris, 15 Main. — Amiralul La Ronciere Le Nouvrit, președintele societății de geografia din Paris, a murit astăzi de dimineță. Petersburg, 15 Main. —Se anunciă mortea principelui Petru de Oldenburg. Milano, 15 Main. — Se asigură că regele nu consimte la disolvarea Camerei, și că prin urmare un cabinet Sella are puțini sorți de viață. Boma, 15 Main. — Tote ciarele urmază a ataca cu vioiciune tratatele de la Tunis și purtarea Franciei. Marciusul de Noailles a comunicat ieri d-lui Cairolină depeșă a d-lui Barthelemy-St.-Hilaire care nega orice intențiune de acusiune la Italia în Nota sea, și afirmă dorința sa de a păstra relațiuni amicale. Intr’uă depeșă datată de la 11 Maiü, generalul Cialdini dă semn despre un intervedere ce a avut cu d. Barthelemy-St.-Hilaire, intrevedere care făcea a se prevedea încheiarea unui tratat cu totul deosebit de acela ce s’a încheiat. Ieri, în onorea marilor duci de Rusia, Sergiu și Pavel, s’a făcut un mare iluminare la Vatican. 1) »Timpul[ 19 Aprile, 2) idem (1] »Timpul* de la 26 Aprile, 1) Vodă-Cuza a făcut lovirea de Stat pentru a da țara pe mâna boierilor? ?!! 2) D. Ion Brătianu a voit și voiește să distrugă Constituțiunea actuală și s’o distrugă prin restrângerea iei și încă și prin lovire de Stat??!I SERVICIUL TELEGRAFIC .VI. AGENȚIEI HAVAS Paris, 14 Main. — Renta română 5 o/o a cloturat, astăzî cu 90,50, adică cu uă crescere de 0,75; or Obligațiunile 6 °/o cu 103,25. Londra, 14 Main. — The Times duce că Italia a pus să se sondeze puterile spre a provoca uă conferință europenă .asupra cestiunei Tunisului, pretinzând că Tunisul face parte integrantă din imperiul otoman. Principele de Bismark a declarat îndată că respinge cu totul acest proiect. Roma, 14 Maiű.— Camera deputaților.— D. Cairoli citesce u o scurtă declarațiune în care anunciă că ministerul șî a dat demisiunea, și că rămâne provisoriu la postul său pentru espedierea afacerilor. Deputații vor fi anunciați pe acasă despre o nouă convocare. Constantinopole, 14 Maiu. — I. Tissot a înmânat era Poriti uă Notă confirmând cu POLITICA ESTERNA. Tratatul de comerciu dintre Austro-Ungaria și Germania. Budapestei• Correspondenz publică următorea telegramă ce i se trimite din Berlin cu data de 11. Mai : „Negocierile pentru încheiarea tratatului comercial nu mai au nici uă speranță de a reuși. Acum se pregătesce un răspuns din partea guvernului german la propunerile presintate de mai multă vreme de către guvernele austriac și ungur, dar este forte probabil că acest răspuns nu va fi satisfăcător. De aceea dar nici nu trebuie să se mai credä în încheiarea unui tratat de tarife, și fiind că acesta se pute privi ca egal cu uă nereușită a negocierilor, apoi n’ar mai ave nici un sens prelungirea provisoratului de acum. Este dar farte probabil că se va încheia pur și simplu un tratat, în temeiul națiunii celei mai favorizate. Represintanții guvernelor austriac și ungar, cari se mai află aci, au intențiunea să plece silele acestea.®