Romanulu, iulie 1881 (Anul 25)

1881-07-01

ANUL AL DOUĂ­Z­ECI ȘI CINCILE Hellacliiun­ea și Administrațiunea, strada Domne! 14. Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deta ,­­ > pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la A­dministrațiunea Ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA , la d-nil Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL MERCURI, 1 IULIU 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE:­­n Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. entru tote țările Europei, trimestru 15 lei ; se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diavolul LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL 30 CIREȘI AR 1QQ 12 CUPTOR 100 Cestiunile economice au început a preocupa la noi tote spiritele se­riose, cari sunt astă­zi­ convinse că progresul economic este acela care asigura viitorul națiunilor. Acesta tendința bine-făcătore că­tre cestiunile practice póte da însă nascere și ori­căror inconveniente din tote părțile nu se aude de­cât strigătul aprope unanim : „N’avem industrie, trebuie s’o creăm.“ Acesta este forte adevărat. Ar fi onse uă greșelă de a ne absorbe atât de mult în preocuparea industriei, în­cât se perdem din vedere teme­lia prosperității economice adică a­­gricultura. Este incontestabil că suntem un popor eminamente agricol. Chiar ca­litățile militare care le am arătat în cursul istoriei nóstre și care le am reamintit Europei în ultimul resbel, nu sunt de­cât resultatul a­­cestei particularități a poporului român. Un dorobanț întrebat fiind de un străin cum de s’a bătut cu atâta vitejie ia respuns prin aceste fru­­mose cuvinte : „El Domnule ! Cel ce udă ogorul cu sudarea mea, știe să și’l apere cu pieptul. “ In acesta stă tot secretul acelei bravuri modeste și nescomotóse a soldatului nostru. Țăranul, populațiunea rurală este talpa țărei, ea represintă elementul curat românesc, care trecând prin tote vicisitudinele a rămas neatins și sănătos. El se ocupă numai cu a­­gricultura și propășirea lui numai prin îmbunătățirea agriculturii să pute face. Prin urmare suntem datori să a­­runcăm uă ochire atentă asupra u­­nor cestiuni agricole de uă însem­nătate capitală pentru țara întregă. Aceste cestiuni sunt: îmbunătă­țirea culturei și restabilirea uneia din cele mai mari avuții naționale, acea a vitelor. Să scie că calitatea cerealelor no­stre, mai ales a grâului, în loc de a se îmbunătăți nu face de­cât a scă­dea din an în an, așa în­cât cerea­lele americane și ruseșci sunt mai mult căutate de­cât ale nostre. De acolo provine și uă scădere însem­nată a prețului. Nu e dar de mirat ca­ agricultorii noștri­ să se plângă că nu sunt pre­țuri. Ei se înșelă; pentru marfă bună prețul nu varieză așa mult și există tot­dea­una; ceea ce produce uă d­epreciare cerealelor nostre este prosta lor calitate. Dovadă sunt porumbul cinquantina și gîsca care, cu tote prețurile scă­zute tot găsesc cumpărători și au căutare. De unde provine are răul ? Pământul nostru e d’uă fertilitate așa de estraordinară în­câtj­ nici nu în­trebuințăm îngrășarea lui artificială. Clima e din cele prim­ease pentru desvoltarea plantelor fructifere. Prin urmare causa nu constă în modul de a produce. In adevăr vedem cultura forte îna­poiată. Arăturile se fac superficiale, fără adâncimea necesară spre a pătrunde în straturile adevărat vegetale ale pământului. Sămințele sunt proste, nealese, necăutate. Instrumentele a­­gricole sunt încă primitive. Culege­rea holdelor nu se face destul de repede. Aceste tote fac că griul no­stru în mare parte are pielița grasă, conține puțină făină și mai multă tărîță, nu are greutate, e amestecat cu neghină, e de multe ori pălit și mai în­tot­dea­una nu are color frumos. Acestă lipsă de calitate nu să înlocuesce prin cantitate. Mai bine să facem mai puțin greu și bun de­cât mult și prost. Alt­fel nu vom putea concura pe piețele Europei. Dar care este clasa care este mai aptă și mai indicată pentru a pune în practică îmbunătățiri în cultură ? De­sigur nu cultivatorul mare, căci se scie că agricultura să îmbu­­nătățeșce mai ales prin cultura mică. Micul cultivator este locuitorul sătean, românul, cum dice poporul nostru. Legea rurală a făcut din sătean un om, un cetățean, un proprietar; dar emancipându-i moralmente nu a îmbunătățit starea lui materială și intelectuală în raport cu indica­rea lui morală. In ce privește partea intelectu­ală, dânsa nu intră în cadrul cer­cetărilor nóstre de astă-cji. Vom trata în urmă și acesta însemnată cestiune. Astă-cjji să ne preocupăm de starea materială. Când­­]ice cine­va starea mate­rială la sătean, rjice cultura pămân­tului și creșterea vitelor. Ambele au scăzut în loc d’a progresa. Să nu ni se respund­ă că cutare sau cutare mare proprietar sau arendași a in­trodus îmbunătățiri în cultură. A­­cesta nu significă nimic. Ce folos deca 10 sau 20 de mari cultivatori esploateza bine și sutimi de mii de cultivatori mici fac cultura rea. S’a votat legea pentru înființarea creditului agricol. Legea e bună, pote fi forte folositare populațiuni­­lor nóstre rurale, dar cu condițiune, de a introduce pe lângă ea mai multe îmbunătățiri destinate a a­­răta și a facilita populațiunilor ru­rale întrebuințarea mijlocelor ce cre­ditul agricol le va procura. Este dar timp de a se gândi la măsurile necesare pentru a ajunge la acest scop. Asta­­]î vom indica numai câte­va și ne reservăm a le desvolta pe larg cu altă pensiune. Etă măsurile pe cari le propunem și cari le supunem apreciării și stu­diului opiniunii publice și al guver­nului. 1) înființarea de maga,zine sau de­­posite, destinate a aduna cele mai bune sămânțe de cereale, de legumi etc, care vor fi distribuite sătenilor cu preț scăzut. 2) Crearea de herghelii sau turme de vite de cea mai bună rasă și fa­cilitarea pentru săteni de a cumpăra cât de eftin asemene vite. 8) Introducerea în poporațiunile rurale a instrumentelor agricole, mai ales a plugurilor celor mai perfec­ționate. 4) înființarea, déca se póte pe fie­care district, de esploatări typ (fer­me modele) pe moșiele Statului. 5) Crearea unor inspectori sau co­misari rurali care se cutreiere dis­trictele, plășile și comunele, obser­vând, studiând de aprope nevoiele poporațiunilor rurale, îmbunătățirile de introdus, și mersul celor deja in­troduse ; ei vor ținea guvernul în curent de starea poporațiunilor și al agriculturei. Acești funcționari pot forte bine exercita tot uă dată și un control administrativ eficace asupra supr­­prefecților și primarilor. Ei pot servi și la adunarea date­lor statistice care sunt încă atât de incomplecte la noi. Dar prima condițiune ca acesta creația ne să dea rude bune este de a numi bărbați onești, afară de ver ce favoritism politic. In atare condi­­țiuni credem ca fruntașii societății nóstre vor primi ca uă onore de a servi țara aducându-i servicii însem­nate. E că în scurt cestiunile care am dori să se studieze în timpul vacan­­țielor parlamentare. — Ele sunt de uă mare însemnătate.— Chiar daca punerea în aplicare al acestor idei ar trebui să coste mii tone, credem că este de datoria țarei de a nu evita un moment de a se impune aceste sacrificii. Asemene cheltueli sunt să se­­mânță roditore; ca și grăuntele în­credințat pământului, ea inapoieste de mii de ori semănătorului prevă­­văd­ător fructul ostenelelor și sacri­ficiilor sale. Constantinopole, 8 Iulie. — Cu tote a­­­sigurările pacinice ce a dat, Porta tot ur­­mădă în Tripolis uă politică ostilă Fran­ciei. Trimiterile actuale constau mai ales în material și munițiuni de resbel, și mai cu deosebire în iărbă de pușcă, ț­iarele tur­cescî anund­ă că Corabia Batum, rechizi­­ționată de compania Ma­șuse, dez­montată de un echipagiu de marinari turci, a plecat alaltă­ seri cu material de resbel, munițiuni și cât­e­va trupe. Disposițiunile ce se atribuie Porții de a înainta datele convenționale pentru preda­rea teritoriilor la Grecia, ar fi justificate prin dorința Porții de a avea disponibile tate trupele și materialul existând în Tesalia, și acesta în scopul de a lucra în Tripoli. Berlin, 10 iuliű. — Schimbarea ratifică­rilor pentru convențiunea comerciale dintre Germania și România a avut loc astă­ze. Belgrad, 10 Iuliu. — Guvernul a primit de la societatea Bontoux suma de 3 000.000 fr., ca primul accept asupra împrumutului sărb. D. Richter, inginer german, este numit director general al drumurilor de fer din Serbia. Roma, 10 Iulia­­— Scrrea publicată de Times, și după care Porta ar fi declarat că trimiterea de trupe turcesci la Tripoli era un precauțiune luată în contra pofte­lor Italiei, este cu totul fantastică. Nici oă­otârîre nu s’a luat până acum în privința înlocuirea generalului Cialdini, ambasadorul Italiei la Paris, care -și men­­ținuse demisiunea. Toulon, 11 Iuliu. — Escadra a plecat era mergând la Sfax și la Gabes. Smirna, 11 Iuliu. — Aserțiunea ziarului The Standard, acuzând pe Sadyk-pașa că a deturnat fondurile destinate victimelor de la Chio, este desmințită; comitetul de la Ch­io declară că este ră­sfruntată calomnia. Paris, 11 iulie. — Porta, dând asigu­­rări satisfăcetare în privința unor trimiteri de trupe turcesce la Tripoli, se asigură că ori­ce neînțelegere între Francia și Turcia s’a răsipit. SERVICIUL TELEGRAFIC A­TL agenției Kavas Paris, 9 Iuliu.— Trupe noul se vor tri­­mite în sudul Tunisului și vor ocupa Sfax, Gabes și insula Djerba. Escadra cuirasată de la Toulon stă gata să plece la Gabes la cel d’ântâi semnal. Vasul „Le Chacal” a bombardat a­laltă­­era, 7 Iuliu, că bateria arabă compusă din 11 tunuri și stabilită pe țerm la Sfax. Res­­culații au ripostat focurilor vasului, însă fără a putea să-l atingă. A doua zi, 8 Iu­­lie, vasele cuirasate din escadra u­șoră au bombardat orașul și fortul. Insurgenții sunt în număr de aprope 15.000 întăriți în împrejurimile orașului Sfax, de care armata nu se pute apropia fără mari greutăți din causa pedicelor na­turale. Debarcarea va avea loc când vor fi sosit întăririle. Constantinopole, 9 Iuliu. — Recursul în Casațiă al condamnaților pentru omorul lui Abdul-Azis a venit astă­zi înaintea Cur­­ței înalte care a confirmat pur și simplu sentința Curții criminale. Acestă sentință se va supune mâne sanc­țiunea sultanului Abdul-Hamid. Rom­a, 9 Iuliu. — Senatul. — Comisiu­­nea pentru reforma electorală a­otărît să amâne discuțiunea pene în luna Noembre viitore, la întrunirea Camenilor. Coblentz, 9 Iuliu. — împăratul Wilhem a plecat la Manheim, de unde, la 13 Iuliű, va merge la Gastein. Viena, 9 Iuliu. — Politische Correspon­ded primesce din Arta un telegramă care dice că secțiunea de la Arta a fost cu to­tul evacuată de către trupele turceșcî. Tru­pele grecesti au ocupat orașul Arta chiar Jupî după amiadă. Un mare entusiasm domina în poporațiune; locuitorii israeliți și musulmani eșiseră ca să vădă defilând trupele grece. Săra, orașul a fost iluminat. Soldații greci intrați în Arta sunt în nu­măr de 5,000 cu 24 tunuri. ---■- ------------------­ Protocolele Comisiunii du­nărene, începem astadi, după Neue freie Presse, publicarea în rezumat a protocolelor co­misiunii dunărene, din care se pote vedea cele petrecute în acestă sesiune. Acest ziar scrie următorele rânduri în privința aces­tor desbateri : ,Am publicat deja protocalele asupra primei sesiuni dunărene. Astă­zi publicăm părțile mai esențiale din protocalele asu­pra ședințelor celei d a doua sesiuni, care aruncă rade interesante de lumină asupra posițiunii Austriei printre Statele europene și asupra relațiunilor iei, fad­ă cu puterile străine. Nu s’a vedut nici în acestă sesiune­ precum nu s’a vădut nici în cea d’anteia, vre-uă crescere a considerațiunii Austrie, în Orient, dar în schimb s’au vădut­ semne despre acea neîncredere ce politica austro­­ungară deșteptă în multe părți. A doua sesiune dunăreană, întărită prin statele țermarene, pentru a prelucra regu­lamentul de navigațiune pe linia Dunărei de la Porțile de fer penă la Galați a înce­put la 18 Main și s’a închis la 22 Iunie. Nu s’a dobândit nici în acestă sesiune un acord asupra regulamentului precum nu s’a dobândit nici în cea d’anteia. Puterile afară de Bulgaria și Italia, erau represintate de aceleași personagie ca și în sesiunea de iarnă. Bulgaria, în locul d-lui Zankoff că­­dut în disgrație la Sofia, trimisese pe loco­tenentul de marină Basil Sișmareff și Italia pe cavalerul Nevest. Desbaterile esențiale, după cum se pote vedea din protocolele primelor opt ședințe, au început­ tocmai la 27 Mai­, în care di s’a primit numai restul regulamentului fără nici uă discuțiune. Așa numitul proiect preparatoriu, presintat co­­misiunea, se împarte în trei părți, adică re­gulamentele pentru navigațiune și poliția fluvială, și prescrierile asupra esecutărei și supraveghiării acestor regulamente. Art. I al părții ântâia, in privința liberei naviga­țiune, fu primit după ce delegații Românieî și Franciei făcură declarațiune că stipula­rea liberei navigațiune pe linia mai jos de Porțile de fer nu trebuie înțelesă ast­fel că navigațiunea mai sus de Porțile de fer nu este liberă. Ceî­l­alte articole, cari se raportă la continuarea luăreî de taxe ca și pâne acum de către statele țermurene și la construirea de poduri, fură primiți. Ces­­tiunea vamală dede prilegiu la u­ discu­țiune mai lungă. Toți delegații conveniră în adevăr că liniile vamale să se întindă d’a lungul țărmului, dar delegatul român nu vor să consimtă ca și vasele ce vor trece să fie scutite de plata vamală, întru­cât nu vor lăsa pe mal nici un fel de marfă. Noul articol 8, în privința hârtie­­lor de navigațiune și a cabotagiului, care a fost atât de mult discutat în sesiunea trecută, fu acceptat în următorea redac­­țiune : „Vasele de mare pot fi reținute numai spre a-șî presinta hârtiele lor. Vasele după uía­séu cele de transport trebue să fie în­zestrate de autoritățile de care depind, cu hârtiile necesarii spre a se putea constata numele, naționalitatea și volumul vasului precum și identitatea căpitanului sau a pa­tronului vasului și a echipagiului. Condi­­țiunile sub care s’a esercitat până acum marele și micul cabotagiu fără deosebire de drapel nu trebue se fie modificate. Va­sele cele mici și bărcile de pescari sunt scutite de îndatoririle de mai sus.* In fine art. 10 hotărasce, că la cal d’uă epidemii, este de ajuns pentru orî-ce vas spre a’și urma după plac călătoria, certi­ficatul sanitar al unui port ne-bolnav, în­tru­cât vasul n’a atins un port molipsit. In ședința de la 3 Iuniu, comisiunea în­cepu discuțiunea părții a doua a regula­mentului, în privința poliției fluviale și o urmă apoi în ședințele de la 6, 8 și 11 Iuniu. Cea mai mare parte din stipulațiu­­nile acestui regulament fură primite cu mo­dificarea însă, că stipulațiunile lui nu vor putea mărgini drepturile de jurisdicțiune dobândite prin tratate de consuli asupra vaselor naționalilor lor. Dar discuțiunea a­­supra stipulațiunilor mai însemnate din re­gulamentul de poliție fluvială fu amâ­nată pentru timpul când se va examina partea a treia a regulamentului. Comisiunea se mai ocupa într’uă ședință ținută tot la 8 iunie și cu capitolul privi­tor la represintări a cărui soluțiune fusese amânată până la prelucrarea definitivă a regulamentului. Dar chiar la începutul dis­­cuțiunii delegatul român declara, că nu pote lua parte la ea întru­cât nu’î vor fi cunoscute organisațiunea supraveghiării și chipul esecutărei. După ce delegații Bulga­riei și Serbiei făcură tot rișce asemenea declaration­, comisiunea decide ca amen­zile să mergă de la o­ sumă de 5 franci pene la 200 și apoi o tărasce și textul ar­ticolului care stabilesce amenzile. In schimb articolul privitor la apelul la comisiunea mixtă contra sentințelor pronunciate de organele polițienesc­ dede pensiune la di­­vergințe de opiniune. Delegatul englez, co­lonelul Siborne propune ca, contra sentin­ței de a doua instanță pe care o dă co­misiunea mixtă, să fie posibil un apel la comisiunea europană dunărână, după ceea ce comisiunea decide a amâna votul asu­pra acestui articol până la desbaterea ces­­tiunii apelului eventual la comisiunea eu­­ropenă dunărenă. Cele mai interesante ședințe au fost cele de la 14 și 16 Iunie (protocolele 17 și 18), in care s-a discutat partea a treia a pro­­ectului preparatoriu, privitore la esecutarea și supraveghiarea regulamentului și la ges­tiunea facerii recursului. Fiind­că era vorba de președinția austriacă în comisiunea mixtă și despre votul preponderate, apoi este lesne de înțeles că delegatul român, colonelul Pencovici, făcu din nou încerca­rea să târâgâiască pe cât se va putea mai mult discuțiunea, esprimând dorința ca mai ântâi să se stabilescă oă înțelegere asupra principiului general al supraveghiării, ma î­nainte de a se proceda la stabilirea fie­că­­rui articol în parte. Delegatul austriac, ba­ronul Haan, observă din contră că ar fi mai ușor de a se stabili pe calea unui com­promis redacțiunea testului chiar, de­cât a se ajunge la o­ înțelegere prin concesiuni reciproce asupra principielor. In acesta el fu susținut cu vioiciune de delegații Ger­maniei și Franciei. Mai ales dr. Arendt ți­

Next