Romanulu, iulie 1881 (Anul 25)
1881-07-01
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Hellacliiunea și Administrațiunea, strada Domne! 14. Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deta , > pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la Administrațiunea Ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA , la d-nil Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL MERCURI, 1 IULIU 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE:n Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. entru tote țările Europei, trimestru 15 lei ; se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diavolul LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL 30 CIREȘI AR 1QQ 12 CUPTOR 100 Cestiunile economice au început a preocupa la noi tote spiritele seriose, cari sunt astăzi convinse că progresul economic este acela care asigura viitorul națiunilor. Acesta tendința bine-făcătore către cestiunile practice póte da însă nascere și oricăror inconveniente din tote părțile nu se aude decât strigătul aprope unanim : „N’avem industrie, trebuie s’o creăm.“ Acesta este forte adevărat. Ar fi onse uă greșelă de a ne absorbe atât de mult în preocuparea industriei, încât se perdem din vedere temelia prosperității economice adică agricultura. Este incontestabil că suntem un popor eminamente agricol. Chiar calitățile militare care le am arătat în cursul istoriei nóstre și care le am reamintit Europei în ultimul resbel, nu sunt decât resultatul acestei particularități a poporului român. Un dorobanț întrebat fiind de un străin cum de s’a bătut cu atâta vitejie ia respuns prin aceste frumose cuvinte : „El Domnule ! Cel ce udă ogorul cu sudarea mea, știe să și’l apere cu pieptul. “ In acesta stă tot secretul acelei bravuri modeste și nescomotóse a soldatului nostru. Țăranul, populațiunea rurală este talpa țărei, ea represintă elementul curat românesc, care trecând prin tote vicisitudinele a rămas neatins și sănătos. El se ocupă numai cu agricultura și propășirea lui numai prin îmbunătățirea agriculturii să pute face. Prin urmare suntem datori să aruncăm uă ochire atentă asupra unor cestiuni agricole de uă însemnătate capitală pentru țara întregă. Aceste cestiuni sunt: îmbunătățirea culturei și restabilirea uneia din cele mai mari avuții naționale, acea a vitelor. Să scie că calitatea cerealelor nostre, mai ales a grâului, în loc de a se îmbunătăți nu face decât a scădea din an în an, așa încât cerealele americane și ruseșci sunt mai mult căutate decât ale nostre. De acolo provine și uă scădere însemnată a prețului. Nu e dar de mirat ca agricultorii noștri să se plângă că nu sunt prețuri. Ei se înșelă; pentru marfă bună prețul nu varieză așa mult și există totdeauna; ceea ce produce uă depreciare cerealelor nostre este prosta lor calitate. Dovadă sunt porumbul cinquantina și gîsca care, cu tote prețurile scăzute tot găsesc cumpărători și au căutare. De unde provine are răul ? Pământul nostru e d’uă fertilitate așa de estraordinară încâtj nici nu întrebuințăm îngrășarea lui artificială. Clima e din cele primease pentru desvoltarea plantelor fructifere. Prin urmare causa nu constă în modul de a produce. In adevăr vedem cultura forte înapoiată. Arăturile se fac superficiale, fără adâncimea necesară spre a pătrunde în straturile adevărat vegetale ale pământului. Sămințele sunt proste, nealese, necăutate. Instrumentele agricole sunt încă primitive. Culegerea holdelor nu se face destul de repede. Aceste tote fac că griul nostru în mare parte are pielița grasă, conține puțină făină și mai multă tărîță, nu are greutate, e amestecat cu neghină, e de multe ori pălit și mai întotdeauna nu are color frumos. Acestă lipsă de calitate nu să înlocuesce prin cantitate. Mai bine să facem mai puțin greu și bun decât mult și prost. Altfel nu vom putea concura pe piețele Europei. Dar care este clasa care este mai aptă și mai indicată pentru a pune în practică îmbunătățiri în cultură ? Desigur nu cultivatorul mare, căci se scie că agricultura să îmbunătățeșce mai ales prin cultura mică. Micul cultivator este locuitorul sătean, românul, cum dice poporul nostru. Legea rurală a făcut din sătean un om, un cetățean, un proprietar; dar emancipându-i moralmente nu a îmbunătățit starea lui materială și intelectuală în raport cu indicarea lui morală. In ce privește partea intelectuală, dânsa nu intră în cadrul cercetărilor nóstre de astă-cji. Vom trata în urmă și acesta însemnată cestiune. Astă-cjji să ne preocupăm de starea materială. Când]ice cineva starea materială la sătean, rjice cultura pământului și creșterea vitelor. Ambele au scăzut în loc d’a progresa. Să nu ni se respundă că cutare sau cutare mare proprietar sau arendași a introdus îmbunătățiri în cultură. Acesta nu significă nimic. Ce folos deca 10 sau 20 de mari cultivatori esploateza bine și sutimi de mii de cultivatori mici fac cultura rea. S’a votat legea pentru înființarea creditului agricol. Legea e bună, pote fi forte folositare populațiunilor nóstre rurale, dar cu condițiune, de a introduce pe lângă ea mai multe îmbunătățiri destinate a arăta și a facilita populațiunilor rurale întrebuințarea mijlocelor ce creditul agricol le va procura. Este dar timp de a se gândi la măsurile necesare pentru a ajunge la acest scop. Asta]î vom indica numai câteva și ne reservăm a le desvolta pe larg cu altă pensiune. Etă măsurile pe cari le propunem și cari le supunem apreciării și studiului opiniunii publice și al guvernului. 1) înființarea de maga,zine sau deposite, destinate a aduna cele mai bune sămânțe de cereale, de legumi etc, care vor fi distribuite sătenilor cu preț scăzut. 2) Crearea de herghelii sau turme de vite de cea mai bună rasă și facilitarea pentru săteni de a cumpăra cât de eftin asemene vite. 8) Introducerea în poporațiunile rurale a instrumentelor agricole, mai ales a plugurilor celor mai perfecționate. 4) înființarea, déca se póte pe fiecare district, de esploatări typ (ferme modele) pe moșiele Statului. 5) Crearea unor inspectori sau comisari rurali care se cutreiere districtele, plășile și comunele, observând, studiând de aprope nevoiele poporațiunilor rurale, îmbunătățirile de introdus, și mersul celor deja introduse ; ei vor ținea guvernul în curent de starea poporațiunilor și al agriculturei. Acești funcționari pot forte bine exercita tot uă dată și un control administrativ eficace asupra suprprefecților și primarilor. Ei pot servi și la adunarea datelor statistice care sunt încă atât de incomplecte la noi. Dar prima condițiune ca acesta creația ne să dea rude bune este de a numi bărbați onești, afară de ver ce favoritism politic. In atare condițiuni credem ca fruntașii societății nóstre vor primi ca uă onore de a servi țara aducându-i servicii însemnate. E că în scurt cestiunile care am dori să se studieze în timpul vacanțielor parlamentare. — Ele sunt de uă mare însemnătate.— Chiar daca punerea în aplicare al acestor idei ar trebui să coste mii tone, credem că este de datoria țarei de a nu evita un moment de a se impune aceste sacrificii. Asemene cheltueli sunt să semânță roditore; ca și grăuntele încredințat pământului, ea inapoieste de mii de ori semănătorului prevăvădător fructul ostenelelor și sacrificiilor sale. Constantinopole, 8 Iulie. — Cu tote asigurările pacinice ce a dat, Porta tot urmădă în Tripolis uă politică ostilă Franciei. Trimiterile actuale constau mai ales în material și munițiuni de resbel, și mai cu deosebire în iărbă de pușcă, țiarele turcescî anundă că Corabia Batum, rechiziționată de compania Mașuse, dezmontată de un echipagiu de marinari turci, a plecat alaltă seri cu material de resbel, munițiuni și câteva trupe. Disposițiunile ce se atribuie Porții de a înainta datele convenționale pentru predarea teritoriilor la Grecia, ar fi justificate prin dorința Porții de a avea disponibile tate trupele și materialul existând în Tesalia, și acesta în scopul de a lucra în Tripoli. Berlin, 10 iuliű. — Schimbarea ratificărilor pentru convențiunea comerciale dintre Germania și România a avut loc astăze. Belgrad, 10 Iuliu. — Guvernul a primit de la societatea Bontoux suma de 3 000.000 fr., ca primul accept asupra împrumutului sărb. D. Richter, inginer german, este numit director general al drumurilor de fer din Serbia. Roma, 10 Iulia— Scrrea publicată de Times, și după care Porta ar fi declarat că trimiterea de trupe turcesci la Tripoli era un precauțiune luată în contra poftelor Italiei, este cu totul fantastică. Nici oăotârîre nu s’a luat până acum în privința înlocuirea generalului Cialdini, ambasadorul Italiei la Paris, care -și menținuse demisiunea. Toulon, 11 Iuliu. — Escadra a plecat era mergând la Sfax și la Gabes. Smirna, 11 Iuliu. — Aserțiunea ziarului The Standard, acuzând pe Sadyk-pașa că a deturnat fondurile destinate victimelor de la Chio, este desmințită; comitetul de la Chio declară că este răsfruntată calomnia. Paris, 11 iulie. — Porta, dând asigurări satisfăcetare în privința unor trimiteri de trupe turcesce la Tripoli, se asigură că orice neînțelegere între Francia și Turcia s’a răsipit. SERVICIUL TELEGRAFIC ATL agenției Kavas Paris, 9 Iuliu.— Trupe noul se vor trimite în sudul Tunisului și vor ocupa Sfax, Gabes și insula Djerba. Escadra cuirasată de la Toulon stă gata să plece la Gabes la cel d’ântâi semnal. Vasul „Le Chacal” a bombardat alaltăera, 7 Iuliu, că bateria arabă compusă din 11 tunuri și stabilită pe țerm la Sfax. Resculații au ripostat focurilor vasului, însă fără a putea să-l atingă. A doua zi, 8 Iulie, vasele cuirasate din escadra ușoră au bombardat orașul și fortul. Insurgenții sunt în număr de aprope 15.000 întăriți în împrejurimile orașului Sfax, de care armata nu se pute apropia fără mari greutăți din causa pedicelor naturale. Debarcarea va avea loc când vor fi sosit întăririle. Constantinopole, 9 Iuliu. — Recursul în Casațiă al condamnaților pentru omorul lui Abdul-Azis a venit astăzi înaintea Curței înalte care a confirmat pur și simplu sentința Curții criminale. Acestă sentință se va supune mâne sancțiunea sultanului Abdul-Hamid. Roma, 9 Iuliu. — Senatul. — Comisiunea pentru reforma electorală aotărît să amâne discuțiunea pene în luna Noembre viitore, la întrunirea Camenilor. Coblentz, 9 Iuliu. — împăratul Wilhem a plecat la Manheim, de unde, la 13 Iuliű, va merge la Gastein. Viena, 9 Iuliu. — Politische Corresponded primesce din Arta un telegramă care dice că secțiunea de la Arta a fost cu totul evacuată de către trupele turceșcî. Trupele grecesti au ocupat orașul Arta chiar Jupî după amiadă. Un mare entusiasm domina în poporațiune; locuitorii israeliți și musulmani eșiseră ca să vădă defilând trupele grece. Săra, orașul a fost iluminat. Soldații greci intrați în Arta sunt în număr de 5,000 cu 24 tunuri. ---■- ------------------ Protocolele Comisiunii dunărene, începem astadi, după Neue freie Presse, publicarea în rezumat a protocolelor comisiunii dunărene, din care se pote vedea cele petrecute în acestă sesiune. Acest ziar scrie următorele rânduri în privința acestor desbateri : ,Am publicat deja protocalele asupra primei sesiuni dunărene. Astăzi publicăm părțile mai esențiale din protocalele asupra ședințelor celei d a doua sesiuni, care aruncă rade interesante de lumină asupra posițiunii Austriei printre Statele europene și asupra relațiunilor iei, fadă cu puterile străine. Nu s’a vedut nici în acestă sesiune precum nu s’a vădut nici în cea d’anteia, vre-uă crescere a considerațiunii Austrie, în Orient, dar în schimb s’au vădut semne despre acea neîncredere ce politica austroungară deșteptă în multe părți. A doua sesiune dunăreană, întărită prin statele țermarene, pentru a prelucra regulamentul de navigațiune pe linia Dunărei de la Porțile de fer penă la Galați a început la 18 Main și s’a închis la 22 Iunie. Nu s’a dobândit nici în acestă sesiune un acord asupra regulamentului precum nu s’a dobândit nici în cea d’anteia. Puterile afară de Bulgaria și Italia, erau represintate de aceleași personagie ca și în sesiunea de iarnă. Bulgaria, în locul d-lui Zankoff cădut în disgrație la Sofia, trimisese pe locotenentul de marină Basil Sișmareff și Italia pe cavalerul Nevest. Desbaterile esențiale, după cum se pote vedea din protocolele primelor opt ședințe, au început tocmai la 27 Mai, în care di s’a primit numai restul regulamentului fără nici uă discuțiune. Așa numitul proiect preparatoriu, presintat comisiunea, se împarte în trei părți, adică regulamentele pentru navigațiune și poliția fluvială, și prescrierile asupra esecutărei și supraveghiării acestor regulamente. Art. I al părții ântâia, in privința liberei navigațiune, fu primit după ce delegații Românieî și Franciei făcură declarațiune că stipularea liberei navigațiune pe linia mai jos de Porțile de fer nu trebuie înțelesă astfel că navigațiunea mai sus de Porțile de fer nu este liberă. Ceîlalte articole, cari se raportă la continuarea luăreî de taxe ca și pâne acum de către statele țermurene și la construirea de poduri, fură primiți. Cestiunea vamală dede prilegiu la u discuțiune mai lungă. Toți delegații conveniră în adevăr că liniile vamale să se întindă d’a lungul țărmului, dar delegatul român nu vor să consimtă ca și vasele ce vor trece să fie scutite de plata vamală, întrucât nu vor lăsa pe mal nici un fel de marfă. Noul articol 8, în privința hârtielor de navigațiune și a cabotagiului, care a fost atât de mult discutat în sesiunea trecută, fu acceptat în următorea redacțiune : „Vasele de mare pot fi reținute numai spre a-șî presinta hârtiele lor. Vasele după uíaséu cele de transport trebue să fie înzestrate de autoritățile de care depind, cu hârtiile necesarii spre a se putea constata numele, naționalitatea și volumul vasului precum și identitatea căpitanului sau a patronului vasului și a echipagiului. Condițiunile sub care s’a esercitat până acum marele și micul cabotagiu fără deosebire de drapel nu trebue se fie modificate. Vasele cele mici și bărcile de pescari sunt scutite de îndatoririle de mai sus.* In fine art. 10 hotărasce, că la cal d’uă epidemii, este de ajuns pentru orî-ce vas spre a’și urma după plac călătoria, certificatul sanitar al unui port ne-bolnav, întrucât vasul n’a atins un port molipsit. In ședința de la 3 Iuniu, comisiunea începu discuțiunea părții a doua a regulamentului, în privința poliției fluviale și o urmă apoi în ședințele de la 6, 8 și 11 Iuniu. Cea mai mare parte din stipulațiunile acestui regulament fură primite cu modificarea însă, că stipulațiunile lui nu vor putea mărgini drepturile de jurisdicțiune dobândite prin tratate de consuli asupra vaselor naționalilor lor. Dar discuțiunea asupra stipulațiunilor mai însemnate din regulamentul de poliție fluvială fu amânată pentru timpul când se va examina partea a treia a regulamentului. Comisiunea se mai ocupa într’uă ședință ținută tot la 8 iunie și cu capitolul privitor la represintări a cărui soluțiune fusese amânată până la prelucrarea definitivă a regulamentului. Dar chiar la începutul discuțiunii delegatul român declara, că nu pote lua parte la ea întrucât nu’î vor fi cunoscute organisațiunea supraveghiării și chipul esecutărei. După ce delegații Bulgariei și Serbiei făcură tot rișce asemenea declaration, comisiunea decide ca amenzile să mergă de la o sumă de 5 franci pene la 200 și apoi o tărasce și textul articolului care stabilesce amenzile. In schimb articolul privitor la apelul la comisiunea mixtă contra sentințelor pronunciate de organele polițienesc dede pensiune la divergințe de opiniune. Delegatul englez, colonelul Siborne propune ca, contra sentinței de a doua instanță pe care o dă comisiunea mixtă, să fie posibil un apel la comisiunea europană dunărână, după ceea ce comisiunea decide a amâna votul asupra acestui articol până la desbaterea cestiunii apelului eventual la comisiunea europenă dunărenă. Cele mai interesante ședințe au fost cele de la 14 și 16 Iunie (protocolele 17 și 18), in care s-a discutat partea a treia a proectului preparatoriu, privitore la esecutarea și supraveghiarea regulamentului și la gestiunea facerii recursului. Fiindcă era vorba de președinția austriacă în comisiunea mixtă și despre votul preponderate, apoi este lesne de înțeles că delegatul român, colonelul Pencovici, făcu din nou încercarea să târâgâiască pe cât se va putea mai mult discuțiunea, esprimând dorința ca mai ântâi să se stabilescă oă înțelegere asupra principiului general al supraveghiării, ma înainte de a se proceda la stabilirea fiecărui articol în parte. Delegatul austriac, baronul Haan, observă din contră că ar fi mai ușor de a se stabili pe calea unui compromis redacțiunea testului chiar, decât a se ajunge la o înțelegere prin concesiuni reciproce asupra principielor. In acesta el fu susținut cu vioiciune de delegații Germaniei și Franciei. Mai ales dr. Arendt ți