Romanulu, august 1881 (Anul 25)
1881-08-01
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 banî Deto » , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cuie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et G nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Kedacțiunea și Administratiunea strada Domnei 11. xifi mnEKCMMNOM fmimnMna HnaEfiwin Kwwfw HitiiMi.......................................______________mu. RUGURESTI, SSI 1881 Istoria timpilor moderni va înscrie ca una dintre cele mai mari și mai tari puteri, ca unul din cele mai sigure micjloce de propășire a poporelor inițiativa privată. Acesta forță, esercitându-se uneori paralel cu a guvernului, alte ori pe tărâmuri cu totul străine activității lui, constă din împreunarea într’un scop, într’un gând și într’uă muncă comună a forțelor individuale ale cetățenilor. D’aci tăria, d’aei isbânda. Când cetățenii unui Stat ajung la acel grad de desvoltare intelectuală și morală încât înțeleg că sunt datori nu numai d’a nu mai aștepta totul de la guvern, ci și d’a lucra cu puteri unite și d’a face chiar jertfe pentru bunul mers al afacerilor publice și pentru propășirea Statului, județului sau comunei, acel Stat se pote flce ajuns la maturitate și pe deplin stăpân pe destinele lui. Guvernele, în orice Stat, sunt vremelnice. Ele se deosebesc prin idei și aspirațiuni. Deci, activitatea lor, într’un sens orecare bine și de mai nainte precisat, nu pote fi decât precum intermitente. Națiunile singure sunt aceleași. Ele tot-d'auna voiesc binele și adevărul, cată dreptatea și propășirea. Activitatea lor e tot-d’auna aceeași. Ea duce, mai curent și mai sigur la scopul în vederea căruia se întreprinde. Din aceste punte de vedere și cunoscând imensele folose ce a adus altor state inițiativa privată, nu putem decât să ’ndemnăm necontenit și cu stăruință pe cetățeni d’a ’și uni puterile și munca în scopul propășirii naționale. Ocasiunile nu lipsesc și chiar când ar lipsi, ar trebui create. Agricultura e până acum singurul nostru izvor de avuție. Totuși ea sângerjesce. Cultura s’a întins, dar calitatea productelor nu s’a îmbunătățit. Vitele de muncă s’au împuținat într’un mod înspăimântător. Atestă stare de lucruri trebuie să ne îngrijoreze. Anul trecut, tot cam pe la epoca de față, tratând acelaș subiect, îndemnam pe proprietari și agricultori a se întocmi în comiții agricole pentru fiecare județ, a cerceta toți împreună căușele lângerjirii agriculturei ș’a găsi mijlacele de îndreptare. Apelul n’a rămas zadarnic. In mai multe județe s’au întocmit comune agricole și unele, ca cel din Ilfov, au și lucrat câte ceva. Acesta a și decis a se face uă esposițiune agricolă și de vite. In celelalte județe nu seim ce se va fi lucrat. Facem deci încă vă dată apel la toți proprietarii de moșii și la arendași d’a întocmi pretutindeni asemene societăți. Interesele lor directe sunt mai ântâiu în joc și decă nu vor începe a-și căra unșii cu stăruință și iubire acele interese anevoiă, decă nu peste putință, ar fi ca să le facă cineva bine. Astăzi nu mai suntem în timpil când munca se făcea după ordonanțele autorităților. Astăfi, fiă cine lucreză cum se pricepe și câștigă séu perde după cum bine se vréa face. Proprietarii de pământ ș’arendașii sunt cei d’ânteia direct interesați ca agricultura să mergă bine, se propășescă, pentru c’ale lor capitale sunt în joc. Déc’agricultura nu va progresa ; dacă produsele pământului nu-și vor îmbunătăți calitatea, arenda se va micșora din ce în ce—cum a și început—și deci valorea moșielor va scădea. Proprietarii ar fi cei d’ânteiu care ar suferi. Arendașii d’altă parte n’ar mai putea avea pentru capitalele lor veniturile ce au avut și stingerea acestei clase de muncitori ar merge răpede pentru paguba atât a lor, cât și a țârii în genere. Încă vă dată dor, cei d’ântâiu și cei mai direct interesați ca agricultura să propășescă sunt proprietarii de moșii și arendașii. Timp de perdut nu mai au. Sperăm dar că comine agricole se vor forma chiar în vara acesta și ’n. județele unde nu sunt încă și cu aceste societăți se vor pune pe lucru pentru a face lumină deplină asupra mijlocelor prin care se putem descur păși la îmbunătățirea agriculturei. Noua campanie agricolă se va începe supt auspiețe mult mai bune decât pene acum. Casele de Credit agricol vor funcționa, capitalele vor fi mai ieftine și deci îmbunătățirea mai ușoră decât oricând. Guvernul și-a făcut datoria presintând și stăruind să se voteze legea pentru casele de credit agricol. Datoria celor ce se vor folosi d’acestă nouă și mântuitore instituțiune este d’a face ca ’nceperea funcționării iei să coincidă c’uă îmbunătățire reală în modul și mijlocele de cultivare a pământului. Așa și numai așa Creditul agricol va produce efectele în vederea cărora a fost creat, așa și numai cu modul acesta proprietarii de moșii ș’arendașii își vor putea nu numai păstra, ci și cresce averea d’astăzi, pe când — de vor rămâne tot nepăsători — averea li se va micșora și țara ’ntregă, va suferi cu dânșii cei d’ânteiű. Comitie agricole der pretutindeni și muncă inteliginte, practică și necurmată, oricare alt popor,otărînd că învățământul se va da gratuit la tote gradele. Adăugam că dând gratuității cn așa mare întindere am resolvat uă parte a cestiunii sociale atât de ar Zetare în celelalte țări, căci, la noi, oricine póte ajunge oriunde prin muncă și onestitate. Găsim în discursul ce l-a rostit d. Gambetta la Tours că afirmare a Ziselor nóstre: „Trebuie să ne otărîm, a zis marele orator francos, a deschide cursurile colegielor și liceelor nóstre meritului, și fiți și cum că meritul nu ve va lipsi, ție: Micșorați prețiul învățământului în universitatea vostră ; tăiați în carne din partea acesta; să nu va temeți. Francia nu va găsi nici uă dată că plătiți prea scump cultura intelectuală a copiilor săi. „Va fi un mijloc în adevăr pacinic și puternic de a desnoda resbelul claselor, de a pune capăt antagonismului intereselor, căci nimeni nu-și perde timpul în mânia și în ura ce provocă neapărat miseria, mai mult decât omul desmoștenit care suferă fără a cunosce și fără a iei.“ Acestă dorință a marelui politic francez, România a realisat-o. Dar, o repetăm și vom repeta neîncetat, acest progres desăvârșit la noi, ne impune greua sarcină d’a face ca învățământul nostru să ftă conform cu cerințele țarei, se desvolte în inima școlarilor iubirea frumosului și a binelui, a dreptății și a adevărului; se facă din ei bărbați, Români și cetățeni luminați. Mai fericiți decât Francia în acestă împrejurare, trebuie cu tote acestea s’o luăm de model în silințele ce pune spre a reforma, a îmbunătăți programele și metodele sculelor sale, creând mereu, studiind necontenit, neavând decât uă țintă, aceia d’a da poporului învățământul ce ’î trebuie, adică potrivit cu nevoile timpului și cu cerințele materiale și morale ale țării. Am putea zice și noi ca d. Gambetta : tăiați în carne vine, căci e vorba de viitorul, de binele, de fericirea, de mărirea țarei nóstre. Acum câteva zile, vorbind despre învățământul public. Zicem că, în acesta ramură a desvoltării sociale, am mers mai departe decât SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGEmiȚIi al HAVAS Constantinopole, 11 August. — Scomptul s’a răspândit că Sultanul ar fi telegrafiat comandantului corăbiei Izzedin de a readuce la Constantinopole pe condamnații în afacerea Abdul-Azis. Roma, 11 August. — „Riforma* respundend scrisorea unui bărbat politic german pe care a publicat-o ori, declară că Alianța Italo-germană este firescá, logică și chiar necesară , însă cere ca ea să fie pacînică și liberală pentru a nu esclude posibilitatea unei alianțe Italo-englesă. Sofia, 11 August. — Când s’a aliat numirea comisiunea însărcinată cu regularea proprietăților musulmanilor, mai multe mii de persone interesate la acestă regulare s’au întrunit la Kustendil și s’au dus la prefect pentru a’l ruga d’a face să parvină principelui Alexandru mulțămirile lor și espresiunea gratitudinelor. D. Vulcovici, fost director al agriculturei în guvernul Rumeliei Orientale, este numit ministru al afacerilor străine din Bulgaria. Ministrul financielor fiind plecat în concediu, d. Stoilof va face interimul acestui departament. SAMBATA, 1 AUGUST 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL POLITICA ESTERNA. Bilul agrar. Printre nouile și însemnatele modificări aduse la legea agrară de Camera Lordilor, trebue citate, între altele, un amendament al lordului Salisbury la art. 7, fvidend a mai mărgini puterile comisiunii permanente, în materie de reducere de chirie. •1 Clausa care autorisă comisiunea permanentă a rescumpăra proprietăți mari spre a ajunge la împărțirea pământului și a crea oă clasă de mici proprietari, acesta clausă a fost asemenea modificată, în urma propunerii lordului Emly; în sfîrșit și lordii au suprimat art. 57 care stipula suspendarea urmăririlor pentru datorii intentate arendașilor de către proprietari, până ce comisiunea permanentă va fi statuii asupra cererilor în reduceri de chirie formulate de arendașii urmăriți. In două cuvinte, nu este nici un principiu esențial al bilului pe care Camera ’naltă să nu-l fi denaturat. Austro-Ungaria Se stie că, în acest din urmă timp, influența partitei cehă s’a mărit în Parlamentul austriac. Un incidinte, petrecut de curând, prefară acesta influență, care este de natură a redeștepta animositățile diferitelor naționalități, animosități ce pasioneză diferitele popore din care se compune imperiul austriac. Este abia un an de când Banca națională austriacă deveni, primă lege votată de ambele parlamente. Banca Austro-Ungariei. I se impusese de a face, pe viitor, biletele sale monetare fiduciare în două limbi: germană și ungară, de unde până atunci biletele erau imprimate numai în limba germană. Pâne când ele se imprimau numai în limba germană, Cehii le primiau fără a protesta. Cu adaosul limbei ungare, lucrurile ar fi putut merge ca și mai nainte, dar, înainte ca Banca să pune în circulațiune nouele bilete de 10 fiorini. Cehii le încărcară cu observațiuni în limba lor. Banca protestă pe lângă ministeriul de financie al Austriei, contra petei pusă pe hârtia sea. d. Dunajewsky, ministrul de financie, răspunse reclamațiunei prină ordonanță, care stabilea că biletele vor fi priimite la casele Statului. Ministrul ungar de financie, comitele Szapary, a interzis caselor Statului de a primi bilete care portă observațiuni afară din lege, adică texte neautorizate de lege. Un consiliu de miniștri avu loc la Viena supt președinția împăratului. La acest consiliu asista și ministrul de finance comun, d. Szlavy, și este probabile că interzicerea făcută de comitele Jules Szapory, va fi menținută. Este prin urmare posibilă căcrisă în sinul cabinetului Austriac, se pare ca d. Dunajewsky să părăsescă portofoliul finanțelor în vederea dificultăților ce ordonanța sea a creat în Austria și Ungaria. Transferarea capitalei Rusiei la Moscva. L’Italie nu crede că călătoria Țarului a fost improvisată, precum s’a anunciat; crede din contra că acesta călătoria a fost pregătită de mult și concertată între Țarul, generalele Ignatieff, primarul Moscovei și d. Katkov, primul redactore al Gazetei din Moscova. „Lucrul fiind astfel, urmeza L'Italie, trebue să credem—precum s’a 7*8—că călătoria la Moscva este înainte de tote un răspuns la întrevederea de la Gastein séură protestare contra redintelui pelerinagist slav la Roma ? Noi nu credem. Ar fi vorba de a esecuta un proiect care a dat loc, de curând, în presa rusă la polemice ardătore și care era privitore la transferarea capitalei imperiului moscovit de la Petersburg la Moscova. ,Am citit în acesta privință mai multe articole în unele diare ale căror legături oficiale sunt cunoscute, pentru a demonstra că „perioda petersburghesă* este terminată, că orașul lui Petru cel Mare este „infectat de miasme politice”, și că a servit prea mult la machinațiunile și la dramele revoluționare. „Organisând pelerinagiul de la Moscva, arătând Țarului tote masele popolare îngenuchiate pe drumul urmat de familia imperială și aclamând-o cu frenesiă, organisatorii călătoriei ar fi avut dor de scop să exerciteze oă presiune morală asupra spiritului lui Alexandru III și al suitei sale. Și dacă ar resulta d’aicî decapitalisarea Petersburgului, s’ar convoca, mai îndată, la Moscva, un fel de adunare ai căreia membrii ar fi numiți de guvern și aleși dintre cei mai puri represintanți ai ideilor retrograde și ai dogmei Slavofile. „Pentru aplicarea ideilor sale asupra politicei interne și externe, Țarul s’ar răchca pe vechia partită moscovita, luând oă semă de măsuri în favorea foștilor iobagi, și favorisând, în afară, tendințele panslaviste al căror centru a fost totdeauna la Moscva.* Situațiunea în Afganistan. Un depeșă din Indii anuncă sosirea la Simla a unui trimis al emirului din Afganistan, care este însărcinat să cera viceregelui d’a ’l sprijini în lupta începută între el și Ayub-Khan. Emirul atribue Englitezel nenorocita situațiune în care ’1 a aruncat victoria lui Ayub-Khan. El reaminteste că autoritatea sea nepărându-i în destul de garantată în contra oricărui atac, în momentul când guvernul britanic se pregătia a evacua Candadarul, el ceru Englitezei de a amâna evacuarea, cu un an, adică până ce va fi destul de stăpân pe situațiune spre a se putea stabili la Candahar fără a se teme d’uă agresiune. Engleteza neaderând la acesta cere și el punându-l prin urmare la atacurile lui Ayub-Khan, emirul crede drept ca ea să intervină astăzi pentru a -l scote din încurcătură. Declarațiunile făcute de d. Gladstone la Mansion House ne lasă a crede că plângerile emirului nu vor fi ascultate la Londra. SOIRII ALE ZILEI Monitorul oficial publică următorul decret : D. Ion C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, ministrul secretar de Stat la departamentul financiar și adinterim la acela al resbelului, având trebuință de un concediu pentru câtva timp, cu începere de la 1 August, D. C. A. Rosetti, ministrul secretar de Stat la departamentul de interne, este însărcinat cu interimul președinte consiliului, iar D. Colonel N. Dabija, ministru secrede Stat la departamentul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, este însărcinat cu interimul ministerului de resbel. D. M. Pherekyde, ministrul secretar de Stat la departamentul justiției, este însărcinat cu interimul ministerului finanțelor, până la întorcerea la post a titularului. * * * Aflăm că M. S. Regele ar fi subsemnat, la Sinaia, decretele prin care d. Jooris, ministrul plenipotențiar al Belgiei, este decorat cu marea cruce a Coronei Românie, ord. Tornielli, ministrul Italiei, cu marea cruce a Stelei României. * * * Aflăm că regimentul I de artilerie va pleca la 6 August în lagăr, la Cocorăsca, aprope de Ploescu. * * * Astă fără, Vineri, la teatrul Rașca, beneficiul restauratorului cu acelaș nume. Cu acesta ocasiune va debuta așa numitul artist de calcule, în etate de 7 ani, Mauriciu Franclin. * * * Monitorul oficial de aZÎ publică legea a-