Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)

1881-10-14

tului medaliile pentru concursurile agricole si industriale.­­ Ele sunt de trei feluri: de argint aurit, de argint și de bronz, servind cele d’ân­­teia pentru premiul I, cele d’al doilea pentru al II ele­, la concursurile agricole și industriale din țară. Medalia are un diametru de 59 mm. , pe aversul ei ca și la monedă, se află ima­ginea regelui în relief, cu inscripțiunea Carol I Riege al României; pe revers și în exergă sunt aședate simbolele agriculturei, închise în medalione; în mijloc este un cerc pe periferia căruia se citesce legenda Concurs de agricultură și industrie, ci în interiorul lui: O mare muncă slăritore. Acesta este, în puține cuvinte, descripți­­unea medaliilor și nu o putem termina fără se felicităm pe d. Pilidi, directorele monetăriei, pentru grija ce depune în tote lucrările încredințate acestor usine nați­onale. I-------"se­ vor întorce în locuințele lor cu lacrămî de bucurie, având satisfacțiunea morală că­­ și-au îndeplinit cu sfințenie sarcina lor cea grea. Dr. Leon C. Cosmoviă. Iași, 20 Septembre, 1881. VARIETĂȚI SCIINȚIFICE Modul d'a combate angina difterică. — Una din bólele care lasă cele mai durerose urme în sînul familielor e angina difterică. Sunt case unde n’au rămas de­cât părinții cu lacrămile în ochi și cu inimele sdrobite, perdând de la cel mai mare pene la cel din urmă copil al lor. In anii 1876 și 1877, multe sate din dis­trictul Botoșani au fost cu adevărat pustiite de acesta beolă molipsitore. Și fiind­că vorbesc de sate, vom­ atrage atențiunea asupra doctorilor de plasă cari — de­și mulți își îndeplinesc destul de bine datoria — totuși nu li se dau medicamente îndestulătore spre a ajuta pe bieții țărani. Am avut ocasiunea pen’ acum a trata la uă sută coșuri de angină și ’n particular angină difterică (fiind în 1877 în țeră) și se pot bucura de un forte mare succes. Mulți doctori trateza acesta bolă caute­­rizând în diferite moduri gâtul unde bola se manifestă. Se pot cita cozuri când pă­rinții în disperare strigau : »Doctore, îți dau averea, numai scapă-mi copilul*. Doctorul cauterisa și el cauterisa, dar boia puțin se uita la armele lui, și fără cea mai mică milă răpia copilul atât iubit. Pentru mine nu e de mirare, forte gre­șită fiind ideia celor ce atacă angina în gâtul bolnavului. Mulți doctori nu cred și nu vor crede că acesta bolă e datorită unor vermi (1), ca se die așa, ce se înmulțesc în sângele omului c’uă repeziciune îngrozitore și~care­ ’și arătă presința lor prin angina declarată în gât. Deci, acesta bolă trebuie atacată ’n sânge unde e încuibată. Omo­nd­ fi puterea, o omorî pe ea. Cauterisând gâtul, doctorul nu face nimic, ca și cum la un foc mare ar stropi cine­va cu puțină apă. Unde ajunge uă picătură se stinge momentan, da­r prin pregiur arde, și arde în totă puterea cu­vântului. Rog pe d-nii doctori (ne­ perd­ând nimic, urmând cele ce voese a le spune) se aplice următorul tratament, dar cu mare perse­­verință. I. La orî și ce grad ar fi boia și în ori­și ce timp se se administreze . Sulfat de quinină 225 centigrame se se împartă în 9 (nouă) pachete. A se da în trei zile d’a rîndul câte trei pachete la intervale de jumătate oră unul de altul. II. De sunt pături de membrane (fausses membranes) trebuie mai auteiu scose, administrând un vomitiv și imediat să se dea guina. III. împrejurul gâtului cataplasme de un son de orz, udate cu apă sedativă (Raspail). IV. Fricțiune (mai cu semn la copii) peste tot corpul cu apă sedativă sau cu oțet a­­romatic. V. Forte adesea se se storcă în gât zarna de lămâiă. La copii mici se se dea guină în zârnă de lămâiă. VI. Pentru copii forte mici, closa de guină zhimnică e de 35—45 centigrame, dar tot în trei rînduri la intervale de jumătate oră. Se întâmplă une­ori că angina e bine în­rădăcinată în corp. Doctorul să nu se de­­scspere și se insiste înainte cu guina, lă­­mâia și fricțiunile După cum se vede, în tratamentul de față quina e elementul însemnat; ea se luptă cu vermii difterici. Doctorii ce vor bine-voi a încerca cât se pare mai des sus-numitul tratament, sunt sigur că de multe ori se 1 Telegrafia. — In una din ședințele Aca­demiei de stiințe din Paris, d. Algrave sem­­nalază un fapt care intereseza istoria tele­grafiei și Academia seanțelor. In 1783, Academia fu chemată ca se examineze un aparat care, în câte­va secunde, fără sta­țiune intermediară, trimetea un avis la 30 leghe depărtare. Condorcet, raportorul co­­misiunii, constată că sistemul era ingenios și practicabil. Un plic sigilat, care să asigure drepturile inventatorului, fu depus la acesta epocă. Este vorba astă­ze ca se se caute acest plic în arhhive și se se desfacă spre a împărtăși stiinței cele coprinse într’ânsul. Comisiunea administrativă a fost însărcinată cu acesta. Astronomia. —­­ă conferință internațio­nală s’a întrunit la Paris pentru a stabili între astronomi uă înțelegere forte folosi­­tóre. Este vorba d’a se pune d’acord în scopul d’a observa, viitorea trecere a Vine­rii cu metode uniforme. Uniformitatea aces­tor metode va trebui se dea result­ ale comparabile, înțelegerea s’a și făcut; instruc­țiuni au fost redigiate pentru observarea diferitelor contacte. (1) Bacterii séü Microbi. Vedeți Notele dr. Ch. Talamon în «Progres Medical* Nr. 7, année 1881, page 122 et Nr. 9, page 498. JdénTM. Cornii »Les microbes de la diphthérie*, dans la »Revue scien­­lifique* Nr. 10, année 1881, page 316. ACTE OFICIAL E Prin decrete publicate de Monitorul de a di. D. N. Gr. Musceleanu, este numit jude de instrucțiune la trib. Argeș, în locul d-lui I. Com­ăneanu, demisionat. D. G. Mihăilescu, este numit judecător la ocolul al II din Galați. D. I. Cornea, este numit la ocolul Pe­­chea. D. C. I. Rovinaru, este numit ajutor la ocolul Gilort. D. V. Tulbure, este numit actual ajutor de grefier la tribunalul Covurluiű. D. G. Gr. Samson, este numit ajutor de grefă la același tribunal. CRONICA JUDECĂTORESC­A In ziua de 7 Octombre au fost judecați la curtea cu jurați din Pitese, două acusați ale căror fapte au făcut ore­ care scomot în Severin. Primul e Ion Aridă, gardistul care, fiind de pază în oraș în noptea de 20 Martie, a împușcat cu revolverul pe un trecetor supt, motiv că, credendu’l hoț, a strigat la el și acesta n’a voit să stea. Din mărturirile lui în cursul instrucțiu­­nei, s’a dovedit că altul a fost mobilul care l’a împins la crimă și curtea l’a condamnat la 5 ani de închisore. Secundul e Ion Jianu, acel cioban care, după ce s’a tocmit ca servitor la un Nico­­lae Atanasiu, măcelar din Severin, a decis pe stăpânul său se merge a cumpăra mei din comuna Scăpăă, și care, ajungând pe la Stîrmina, a omorît pe Atanasiu, jefuin­­du’l de tot ce avea. De­și s’au găsit la densul obiecte cari au fost recunoscute ca aparținând mor­ului, de­și mărturi­se faptul, de­și era constatat că plecaseră amândouă din Severin, înaintea juraților a voit să tă­găduiască, ceea ce n’a reușit, și curtea l’a condamnat la muncă silnică pe totă viața. Se zice că acesta n’ar fi primul omor co­mis de Jianu, ci al trei-spre-treeilea, și că cele­l­alte 12 le comisese în Ungaria de unde apoi fugise în România. INTEMPLARILE DILEI CAPITALĂ -ȚERĂ—STRĂINĂTATE (harului Posta i se comunică din Sulina cu vaporul englez, Rccretive, comandat de căpitanul său Waterman, Duminică a so­sit de la Brăila, încărcat cu porumb, pen­tru Gibraltar, dar având a termina încăr­­cământul, a rămas la Sulina și Luni că­pitanul eșind de diminață din vapor cu suma de 370 lire, s’a plimbat prin oraș, dar personalul vaporului observând, că el nu se mai întorce la vapor, pe la 4 ore p. m. a anunțat poliția despre dispariți­­unea lui. Poliția sesizată, s’a pus în urmă­rire, énsé péné în momentul ce ve scriu cu totă activitatea pusă de parchet și po­liție, încă nu s’a putut afla căpitanul per­­dut. Sunt versiuni că el ar fi fost sufe­rind de uâ bolă numită emoragia, care ’i causa multă iritațiune nervosă. Chiar în Ziua disparițiunea lui, aflându-se în­să ca­fenea, i-a venit acea perioda de bolă la 11 ore a. m. și din acel moment, nu s’a mai aflat. ROMANULU, H OCTOMBRE 1881 Versiunile sunt de multe feluri, dar ce este mai probabil, este că el, trebuie să se fi sinucis, din causa suferinței ce ’i causa boia. Sunt și puține urme c’ar fi fost asa­sinat, înse în interesul urmărirea trebuie se fie ținute supt tăcere. Topolnița ne spune că Duminecă la­­ un june grec, P. D. Ferentin, care era lo­godit cu domnișora P. d’aicî, s’a sinucis lă­sând uă scrisóre prin care arăta că, fiind el de vină preferă a se sinucide, și că se nu se acuse nimenea.^ — Citim în acela­și diar . Tot în acea di u­ ebreu a lăsat uă scrisóre la un coreli­gionar al săii prin care arăta că se duce a se arunca în Dunăre, căci nu mai pute se ’șî hrănescă familia. Adaogă că a în­cercat tóte mijlocele spre a câștiga ce­va, cnsă în Zadar, s’a adresat chiar la un alt ebreu care are deposit de petroled aici, cerându-i pe credit câte­va ora petroleu spre a ’1 revinde și a câștiga ast­fel pâ­­nza din tote Zilele și că acesta i-a refuzat. Nu se pote sei­de că’ s’a înecat în ade­văr, dar cu tóte cercetările Poliției, nu se pote descoperi ce a devenit. — Acela­și Ziar ne spune: In noptea de Sâmbătă spre Duminecă făcătorii de rele s’au introdus în prăvălia d-lui Vasile Nis­­tor din Severin și au furat un casă de fer cu toți banii, se zice 5000 lei și acte. Po­liția e în urmărire. — In acela­și chiar citim : In sera de 4 un cismar din strada Târgu-Jiului, venind a­casă a voit să tem­e petroled pe ță rană ce avea la picior și pe care o curarisea de mult ast­fel, mâna case nefiindu-î sigură, căci era beat, petroleul s’a vărsat, pe jos ,și a luat foc. A doua cji a fost găsit as­fixiat de acidul care a rămas în cameră în urma arderei petroleului. FARTEA ECONOMICA D. prefect de Piatra către d. ministru de interne . In cursul septimanei, de la 3—10 cu­rent inclusiv, muncile agricole s’au esecu­­tat în conformitatea legei, fără a i se ivi reclamații; arăturile de tomnă continuă, a­­semenea și culesul porumbului, a cărui re­coltă este mediocră din causa ploilor și a timpului rece. Se supun spre regulă. — D. prefect de Huși, către d. ministru de interne . De la 30 Septembre și pe no astă­ dî în­­gagiamentele agricole s’au esecutat conform legei; treeratul, ce se află către sine, s’a întrerupt din causa ploilor; culesul popu­­șoiului, a cărui recoltă este mediocră, se continuă; arături și semănături de tomnă se fac; culesul viilor s’a terminat. — D. prefect de Măgurele către d. mi­nistru de interne : Culesul porumbului aprope a se termina; recolta este ca cuantitate de mijloc, or ca c­alitate bună. Arăturile sunt împedi­­cate din cauza multelor ploi. — I­. prefect de R.­Vâlcea către d. mi­­nistru de interne . Timpul s’a îndreptat spre bine ; culesul porumbului continuă; produsul este mediu; în­­ curând vom semnala printr’un tablou, conform ordinului No. 17.370, resultat de­finitiv; produsul viilor prea slab, prețurile cnse rădicate. FELU­RIMI Instrucțiunea publică în Japonia.­La o­ poporațiune de 33,300,675 locuitori, Japo­nia are 25,459 scale elementare, 59,825 institutori, 2,066,566 școlari și 5,251,807 copii în vârste de a frecventa sculele. Prin urmare 39 la sută din copii profită de instrucțiunea publică. Mai sunt, afară de ac­­sta, multe institute private; proporțiunea indicată aci nu se raportâdă de­cât la stabilimentele Statului. Aprope toți copii de sens bărbătesc pri­­imesc instrucțiunea; sculele sunt mai puțin frecventate de fete; înaintea reformei, fe­meia era ținută în insorința cea mai de­plină. Se află 389 scale de mijloc, cu 910 pro­fesori și 20,522 școlari, 96 scale normale cu 766 profesori și 7,919 școlari și două universități. Mai multe orașe au instit­uit bibliotece populare, dintre care cea mai mare, aceea din Yedo, are 70,600 volume. Locuitorii din țara focului. — ~Au<uit­ați vr’vă dată, iubiți cititori, vorbindu-se despre locuitorii din Țara Focului ? Despre eî voi să ve vorbesc. Nu credeți ? Cu tote acestea eî există. N’aveți de­cât să treceți pe dina­intea numeróselor curiositățî ale grădinei de aclimntație din Paris. Acolo veți vedea una, care se distinge mai mult între curio­sitățile în care acea grădină abundă, re­­presintată printr’un soia de omeni cari a­­duce forte mult, ca lip, cu Americanii (ce­rem iertare d-lor din Lumea­ Nouă dacă spunem un adevăr). Rămâi uimit vedendu-i. Ei sunt primitivi cu totul. Pământul lor cunoscut, de mult âncă de Portugosî, primi încă de atunci numele de Terra de fuego. Obiceiurile lor erau încă de p’atunci des­crise de mai mulți călători, și găsim des­crierea lor și’n scrierile lui Darwin. Limba ce vorbesc este compusă numai dintr’un cuvânt. La ori­ce întrebare li se a­­dreseză, nu răspund de­cât cu cuvântul . Pechiere. Nu se ia nici număra, nici spune alte vorbe. Timbrul vocei este forte dulce. L scot a­lene și-și îmbină buzele cu gra­­ț­ă. Sunt forte amicali. Femeia, ca la ori­care popor primitiv, este sclavii.. Dar gelosia?... Acest verme distrugător nu exi­stă. Ei sunt mai comuni de­cât chiar comuniștii. Femeia trece din mână în mână ca și armele și ca și hrana pe care­­ și-o împart în comun. Ei umblă în grupe-grupe. Fie­care grupă își are atribuția sea deosebită. Pe când u­­nii pescuesc, alții îngrijesc de nutreț, și de foc să nu se stingă, căci focul, un­deja stins, a­nevoe se mai aprinde din causa ploilor continue care întrețin un aer umed. Ei se apără de acesta temperatură prin nișce cămăși forte subțiri care în veci le sunt ude. Mai adesea din cauza abundenții pesci­­lor, sunt pescari , dar sunt și vânători. Ar­mele lor sunt compuse din nisce arcuri ale căror săgeți sunt făcute din ose forte sub­țiri purtând în vîrf nisce bucăți de sticlă ascuțită, provenită sau din schimbul cu Eu­ropei­ sau din nisipul petrificat de pe vul­­­­­ani. Ei sunt admirabili barcagii. Bărcile cari,­­ în mânele lor, sunt nișce fulgi ușori ce l­oberă cu uă iuțelă ne­vezută, sunt informe­­ și făcute din coji de arbori cusute, ca și s­tingh­ile, străchinele și cele­l­alte vase ale­­ lor. Ei sunt și antropofagi, dar forte rar, nu- i mai în timpuri de femeie. Atunci ense nu­­ mai există nici un scrupul pentru ei. Res­­­­pectul ori­cărui simțimânt dispare. Victima­­ nu este alesa. Tată, mamă, frate, soră sunt,­­ ca și ori­care altul, bine-veniți înaintea­­ sălbaticei lor lăcomii. De obiceiu, se simt fericiți când vr’vă­­ focă este aruncată la țărm; atunci se în­­­­voesc cu toții s’o împartă. Așteptă pene se­­ descompune ș’apoi uă déta descompusă, se s I grăbesc a o mânca cu cea mai mare poftă. D’altmintrelea, eî nutresc într’ânșii un­­ simțimânt de vanitate : mândria. Văzând­ŭ miseriile de la cari pornesc și privind cu­­ mândrie în juru-le, arh­itecture care a ajuns , la un mare grad de desvoltare și invențiu­­i­nile lor zhilnice, își d­e­plini două legitimă­­ satisfacțiă : eta. de unde pornim și unde am f­i ajuns ! Aceștia sunt, în trăsuri caracteristice, lo­­r Ci­tit­orii din țara focului, cari represintă una­­ din cele mai rare curiosități­ ale grădinei I de aclimatare din Paris. Un eveniment în Englitera. ■ — Regina, care nu se dusese la teatru de la morte a scumpului său bărbat, principele Albert, a asistat la uă represintațiune fatrală; acesta este un eveniment după mare însemnătate, și care nu se veZuse de 20 ani. Acesta a avut loc în Scoția, la principele de Walles în Abergeldie. Primul pas este făcut și, as­­tă­zi, nu este la Londra un director care să nu pregătescă uă lojă regală în tea­trul său. Un doliu de 20 ani este destul, și nu se pute imputa câtu­și de puțin M. S. mica plăcere pe care ea s’a oferit a o gusta. Reproducemü următorele seri care au fost­ publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numă­rului precedinte: Serviciul telegrafic al fi »Agenției Hawas.11 J­unis, 24 Octombre. — Soldații tunisian­ al lui Ali-bey refusă d’a înainta. Ali-bey găsindu-se într’un moment în­­tr’uă situațiune critică a ’mpușcat pe unul din capii mișcării. Beiul a trimis pe Si Selim-pașa, minis­tru de resbel, la lagărul tunisian pentru a restabili ordinea. INFORMATIUNI Serviciul particular al­­ Românului. Asupra abusurilor de la vama Iași mai aflăm că mai toți funcționarii vameî sunt compromiși; d-nii Christofor, Marcovici etc. și persone însemnate din comercianții ia­­eșni sunt implicați în aceste­­ abusuri. D. jude instructor al tribunalului Iași a avut astă­ do­uă întrevedere cu d. Stătescu, ministru al justiției, în acestă cestiune. Ni s’asigură că d. George Mironescu, ca­sier comunal al urbei Vaslui, a fost numit casier general al acelui județ. —x— D. Ilarisescu, aginte de urmărire și con­trolor al județului Dolj, s’a fost, dat jude­cății pentru abuzuri, și’nlocuit cu d. Stăn­­cescu, fost aginte de urmărire. D. Al. Ch­irilov, rentier s’a împușcat as­­tă~sî în tâmplă cu un revolver, și a murit pe dală.­ Causa acestui act de desperare se zice că ar fi uă suferință îndelungă. —x— Se zice că d. Ferichide, ministrul justi­ției se întorce în Bucuresci peste­uă Zi sau două, venind de la Paris. I­. I. C. Brătianu, prim-ministru, se în­­ 918 torce mâne în capitală de la via sea Flo­­rica. —"— Astă­zi, a patra zi de desbatere în pro­cesul Bloch, tribunalul, după uă deliberare d’aprope uă oră, a pronunțat uă sentință condemnătore. Bloch și Sperlieh au fost condamnați la câte patru luni inchisore ; er­aculatul Geor­­gescu a fost condemnat, în absință, la 15 zile închisore. Cei doui d’antoiü au declarat că fac apel. Obiectul acusărea, după cum se scie, era sustragerea de la biuroul vamal a unui pa­chet ce fusese asigurat la oă societate stră­ină pentru oă valore de 160.000 lei în diamante. Astă­ de la ora 1 s’au întrunit pentru ul­tima oră, în acesta sesiune, revisorii șco­lari, în sala Senatului. D. V. A. Ureche, ministrul instrucțiunei publice și al cultelor a președut acesta ul­timă ședință. D. ministru, luând cunoscință de tote lu­crările revisorilor, de conferințe și elabo­rare, a exprimat mulțămirile sale d-lui I. Dimitrescu inspector, d-lui B. Constanti­­nescu, și d-lor revisorî pentru buna între­buințare ce au făcut de puținul timp cât au fost întruniți. D. S. Bădescu, în numele revisorilor, a exprimat d-lui ministru felicitările sale pen­tru fericita ideie ce a avut d’a întruni pe revisorî. Cu acestă ocasiune, d-nii revisorî au o­­ferit d-lui Ureche precum și d-lui G. Mi­­hăilescu, directorele ministerului, câte un album, cu diferite sentințe și maxime, în amintirea primei întruniri a revisorilor. D. Z. Herăscu, inspector secundar, a pre­­sint­at astă­zi ministerului instrucțiunei pu­blice raportul seu asupra anchetei de la scala normală din Severin. Până în acest moment ministerul n’a luat nici uă decisiune în acesta cestiune.­ MM. II. Regele și Regina la Focșani vor fi găsduiți de d. Panait Tufelcică. BULETIN BIBLOGRAFIC ANUARUL GENERAL aL ROMÂNIEI pentru ISS2 Acest Anuariu, care se publică în limba francesă, cuprinde tóte datele istorice și sta­tistice privitore la România. Publică ase­menea uă călăuză completă a țerei Ro­mânesc!. Anuariul cuprinde și adresele tuturor func­ționarilor , proprietarilor, medicilor, advo­caților, negustorilor din fie­care districte. Anuariul este împodobit cu portrete, pla­nuri și hărți. Anunciuri se primesc în prețurile urmă­­tore: In­test: Vă pagină . . . A se adresa la biuroul Anuariului în Bu­curesci, strada Polonă, 70, în tote Zilele de la orele 12 pene la 7 sera. V’2 > ■ • • De la 5—15 rând. De la 3-5 Anunciu-adresa Tn anexă: Vă pagină . . . V* » ... V* , ••• 200 lei 100 , 15 » 4 , 1­50 bani 100 lei 50 + 25 „ Un cal negru de vânzare, pentru a împerechia un altul. A se adresa strada Rahovei No. 33, în casa din drept a intrării, catul de sus. DUMITRU GEORGE IONESCU Doctor în drept de la facultatea din Paris îmbrățișând profesiunea de advocat, se în­­sărcineză cu ori­ ce procese atât în Bucu­rești cât și în provincie. Orele de consul­­tațiune sunt de la 8—10 diminuță și de la 4—6 după amiazi. A se adresa calea Vic­toriei, No. 93 bis. SPECTACOLE TEATRU NAȚIONAL. — Mercur. 14 Oc­tombre se va juca piesa Cazacii și Polonii. TEATRUL DACIA.—Marți 13 Octombre pentru prima oră piesa: Banii, Gloria și Femeile. Comedie cu cântice în 5 acte: începutul la 8 ore sera precis. CIRCUL A. KRFMELER.— In tóte serile mare represintațiune. Pantomime.

Next