Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)

1882-09-19

708 DIN AFARA FRANCIA Citim în le Temps de la 27 Sep­tembre : Schimbările ce le-am observat în politica sea egiptenă au adus, vă dată mai mult, pe­­rivind The Times la uă mai sănătosă a­­preciare a situațiunei. El se ocupă astă­zi de­­ fîai’ele germane care, de cât­va timp, invită pe Englitera, în termeni puțin as­cunși, se se desfacă de alianța franceză pentru a se apropia de țara lor și a re­gula, cu Germania, sorta Egipetului. Cu uă prevedere, pe care nu putem să o lăudăm în destul, The Times înțelege de minune sco­pul acestei invitări interesate, și respunde cu drept cuvânt că Englitera n’ar avea nici un folos a se despărți de aliata sei pentru a trece de partea adversarilor săi. Alianța Franciei cu Englitera, în adeveri nu se întemeiază numai asupra identități, intereselor, dar și asupra analogiei institu­­țiunilor politice. Se pote afirma că este ea care a înființat și menținut pe continent re­gimul parlamentar, în privința căruia ma­rele cancelar al imperiului german profe­­seză simțiminte analoge cu acelea ce le nutresce în contra sistemei represintative a suveranilor Sântem-Alianțe ; și cabinetul en­­glez ar trăda causa liberală al cărei spri­jin a fost de cinci­izeci de ani în Europa, dacă ar sacrifica Francia unor pofte ce nu s’ar putea justifica. The Times explică ace­­sta cu multă putere, și se arăta insuflat de un simț forte drept al adevăratului interes al țarei sale, când declară că, dacă Egi­­petul este mult, el nu este tot pentru En­glitera, și că acesta ar face un târț păgu­bitor dacă, pentru a despoia pe Francia de situațiunea ce a dobândit-o la marginile Nilului, ea ar sacrifica singura alianță care o scapă de isolare în Europa. GERMANIA Citim în Neue freie Presse : Gazeta Germaniei de Nord îndemnă din nou pe conservatori de a se supune fără condițiuni conducerii cancelarului imperiu­lui și de a nu căuta se formeze u­ putere parlamentară. Conservatorii, di­e Gazeta Germaniei de Nord, nu trebuie să facă po­litică fracționistă față cu guvernul Maies­tății Sale. Principele regent de Reuss-Schleiz a cădut de pe cal în timpul mane­vrelor de la Altenburg și și-a rupt brațul. Independința belgică află ca împă­ratul Wilhelm a scris uă scrisóre .fL-liai 1-^,1« min­n.X'lij cu. viUere­siunea aniversarii a două-d­ecea a ve­nirei sale la minister. Bătrânul suveran exprimă dorința ca cancelarul să urmeze a servi co­­rona, în situațiunea preponderate ce ocupă, pănă la sfîrșitul vieții lui. El dorește ca d. de Bismarck se-și păs­treze funcțiunile supt domnia princi­pelui moștenitor, după ce el, Wil­helm, se va coborî în mormânt. AUSTRO-UNGARIA Delegațiunile vor fi convocate la Pesta pentru d­iua de 25 Octombre, împăratul va merge la Viena la 25 curent, și miniștrii comuni presinți la Pesta vor pleca la Viena la 26. Din cauză cu cestiunea egiptenă, di­e Gazeta Ungariei, n’a fost până acum regulată într’un mod definitiv, nu se va presinta d’astă dată dele­­gațiunilor cartea roșie, dar se va da în cursul sesiunii explicate cari vor fi de natură a putea să fie comu­nicate. ROMANULUI 9 SEPTEMBRE 1882 Delegațiunile vor fi primite de îm­păratul, în clina întrunirii, în caste­lul imperial din Buda. Cele două Camere ungare vor a­­lege pe membrii delegațiunii ungare îndată după actuala sesiune parla­mentară, care va ține de la 10 până la 12 zi­le. Anteia ședință a Camerei deputa­ților va fi Sâmbătă 7 Octombre, la 11 ore dimineța. In aceiași­­ se va ține și ănteia ședință a Camerei de sus. ITALIA Pagubele pricinuite de inundare sunt forte mari. Statul va trebui să ch­eltuesca 100 milione pentru lucră­rile arginte. Nu se póte evalua pa­gubele comunelor și ale particularilor. Presa se ocupă de despădurirea munților ce se m­avesce cu causa prin­cipală a catastrofei. In adevăr, în ui­nele locuri din Italia de sus păduri întregi au dispărut. Citim în Neue freie Presse : Ni se comunică din Roma cu data de 26 Septembre . Francia s’a înțeles cu Ita­lia în privința afacerii de la Sfax, în acel sens cu cea d’ăntei și putere va plăti 650 mii de piaștri celor cari au fost jefuiți cu ocasiunea luării Sfatului. Regele a scris o­ scrisóre autografă ministrului de resbel în care îi mulțămeșce în modul cel mai călduros pentru serviciile aduse de trupe cu ocasiunea inundațiilor din nordul Italiei. Din Roma se scrie lui Wiener Allgemeine Zeitung câ guvernul ita­lian este otărît a lucra cu cea mai­­ mare energie în afacerea atentatelor din Triest. Camera de punere supr acuzație a curții de apel din Veneția a declarat că atentatele din Triest nu pot fi pri­vite ca nișce crime politice, dar câ­t trebuie urmărite ca nișce crime de drept comun, și cu estrădarea indivi­­zilor arestați supt acesta acuzare nu se va putea refula. MAROC 22 Se anunță din Tanger, cu data de Septembre, ca mai multe tri­buri din întrul Chabuluî, provincii din estremul sud al Marocului, s’au resculat. Aceste triburi nu vor se re­cunoscu autoritatea lui Muley-Hassan. Trupele au fost trimise de la Fez în contra lor. Se da ca un fapt îndeplinit schim­bul Agadirului, pe care Spania ’l ar ceda definitiv Marocului, contra uă parte forte însemnată a Angherei, de la vârful muntelui Sierra­ Bayons, lângă Centa, până la marginea aces­tei provincii. ENGLITERA Citim în Neue freie Presse : Ni se comunică din Londra cu data de 27 Septembre. Directorul general al poș­telor, Mr. Fawcett a ținut ieri un discurs înaintea alegătorilor săi din Hackney. A­­tingând cestiunea egiptană, el­­fise ca gu­vernul nu urmăresce scopuri egoiste; grija sea cea mai însemnată este d’a asigura E­­giptenilor cel mai bun guvernământ și cea mai deplină libertate posibilă. Relele con­trolului de mai nainte vor fi înlăturate și Egiptenii nu vor mai fi espuși d’a plăti uă mare sumă din veniturile lor impiegaților străini. RUSIA După uă depeșă ce o primesce din Copenhaga, The Standard Țce câ Ța­rul s’a dus la Moscva și a ședut a­­colo câte­va­­ oie numai ca să dove­­descă Europei ca șederea în fosta ca­pitală a Rusiei nu prezintă pentru el nici un pericol și ca represintanții guvernelor străine vor putea să asiste fară temere la ceremonia încoronării. Din Copenhaga se anunță, înse supt tóte reservele, Țarului englez The Pall Mall Gazette, câ împăratul Rusiei se va duce în curând la Var­șovia și d’acolo într’un oraș de la erarele Poloniei ruse, unde se va în­tâlni cu împărații Germaniei și a Aus­triei spre a se înțelege asupra unei politici comune în regularea afaceri­lor din Egipet. CESTIUNEA EGIPTEANA Citim în Neue freie Presse : Ni se comunică din Alecsandria cu data de 27 Septembre, cu două regimente și oă companie de geniu au primit ordinul se se pregatesca de întorcere în India. Aceluiași diar se comunică­ din Cair cu Sâmbătă se va ține în fața palatului Abdin, și în presența Khedivului, un revistă de trupe în număr de mai bine de 20.000. Revista se va mărgini într’o defilare a trupelor, câci terenul nu este îndestulător pentru manevre. Consulul general englez, Malet, și generarele Wolseley cred ca 10,000 omeni sunt de ajuns pentru a păzi ordinea pene la restabilirea unei stari de lucruri normale. ***«®­»ț­ inte, alți letopisiți precum am scris și noi aicea. D. Petrovan are intențiunea a oferi A­­cademiei române cronica împreună cu mai multe cărți vechi românesce găsite tot cu acea ocasiune. * * * D. C. F. Robescu a fost numit ingenior silvicultor al creditului func­ar rural, în lo­cul d-lui Elie Angelescu, decedat. L’Inde­­pendance Roumaine crede ca în urma aces­tei numiri d. Robescu va părăsi direcțiunea generală a poștelor și telegrafului. *“■>«»581p», SGIRI D ALE DILEI Astă­zi 18 Sept. termometru casei Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arétá grade Réaumur . La 12 ore noptea­­­- 7.2 La 7 ore dim.­­1- 9. La amicdi­­­~17­5 înălțimea barometrică 757 mm. Cerul noros. * * * Ieri, la consiliul general al învățământu­lui public, s’a ascultat citirea raportului d-lui Francudi, asupra transformării scule­­lor centrale în institute pedagogice. După o­ lungă discuțiune, la care au luat parte d-ni: P. Chenciu, Verussi, Al. Petrescu, Climescu, Crapelianu și Troteni, consiliul a luat proectul în considerare. Ședința era prezidată de d. Aurelian, mi­nistrul instrucțiunei publice. Di­spru­se vor discuta articolele. * * « CONCURSUL AGRICOL DIN TERA Membriî cari compun juriul din județul Constanța, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca repre­­sintanți din partea județului d-niî . An­ Ca­­dâr, Ion Blebea, Hagi Jeciu, Velula §Ab­dula și Anton Alecsandridi, iar din partea guvernului, d-niî: Nicolae Circa, Alișî-Pașa, Moise Ciută, Chiroiu Hagi Petre, Ș. Caliș și Ion Papaiani, cari, conform legei, fiind confirmați de minister, se publică Membrii cari compun juriul din județul Suceava, pentru concursurile agricole și in­dustriale anecse, ce sunt a se ține anul a­­cesta în acel județ, sunt aleși, ca represin­­tanți din partea guvernului, d-nii : Alec­­sandru Agioglu, Alecsandru Greceanu, Di­mitrie Alevra, Iorgu Văsescu, Iulius Do­biaș și Theodor Ghițescu; iar, din partea județului, d-nii : Ion Diaconovici, Emanoil Morțun, Gheor­ghe Măcarescu, Anghel Valy și Năstase Stroia, cari, conform legei, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Vlașca, pentru concursurile agricole și in­dustriale anecse, ce sunt a se ține anul a­cesta în acel județ, sunt aleși, ca repre­­sintanți din partea județului, d-nil : Petra­­che Rădulescu, Constantin Piepteanu, Spi­­rache Profirescu, Lică Nedelcovici și Con­stantin Petrescu, iar din partea guvernului d-nil: Stancu R. Bechianu, Simion Dimcea, Constantin Budisteanu, Constantin D. Pa­­riano, Vasile Dăscălescu și Basile Costi­­nescu, cari, conform legei, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Botoșani, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca repre­­sin­tan­țî din partea județului, d-niî : Teodor Bejan, Gh. Ciolacu, V. Stavri, A. Văsescu și Gh. Cosmovici; or din partea guvernu­lui, d-niî : Gh. Urzică, Alecu Cosmovici, Un manuscript român vech­in. Posta^ spur^p ingeniar Teodor Christescu, Iorgu Caruzo, ■68 - d. Or. ■‘t'eTrova'h, în călătoria s­a prin Christea Maria Luizano și Costache Cio-Basarabia, a găsit în senul familiei sale materne un cronică manuscriptă destul de voluminosa și care cuprinde istoria Romei de la fundațiune pene la cădere, istoria imperiului Roman de Oriinte, a imperiului Bizantin, a imperiului Otoman pene în se­colul al XIV, istoria Evreilor și a Greciei antice. Afară de acesta mai cuprinde o­ serie de biografii a celor mai iluștri băr­bați elini și romani. Nu se scie cine e autorul acestei cro­nice, de­ore­ce lipsesc câte­va pagini de la început. Stilul se distinge prin simplicitatea și frumusețea espresiunilor. Voind se desemne termenul de admirabil, sublim, măreț,­­lice, „mirare de înălțime“. Cuvântul stîlp îl re­­presintă prin termenul „sfant“ etc. etc. Reproducem aci rîndurile finale ale cro­nicei : „Apoi puseră urăși patriarh de pravilă și de sobor pe Neofit mitropolitul de la Eraclea, și aicea facem coneț letopisitului acestuia de împărați și de patriarhi în cur­sul anilor de la Hristos 1637 (în cirilice). De aicea vor scrie ce se vor face mai ’na­poțel, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Dâmbovița, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca repre­sintanțî din partea guvernului, d-ni I . A. Dancovici, I. Ștefănescu, I. Văcărescu, I. Stirbulescu, C. G. Cosma și C. Manolescu, éi din partea județului, d-niî . Constantin C. Costescu-Comăneanu, Mihail C. Atanasiu, loan Vasilescu, Niță Diaconescu și Isaia Lerescu, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Fălciu­, pentru concursurile agricole și in­dustriale anecse, ce sunt a se ține anul a­­cesta în acel județ, sunt aleși, ca represin­tanțî din partea guvernului, d-niî: Nicu Constandache, Grigore Tulbure, Gheorghe M. Botez, Radu Rale, Costache N. Emandi și Grigore Iamandi, cari, conform legii­­fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Covurlui­, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca repre­­sintanți din partea județului, d-nii: Cos­tache Bușilă, George Fulger, Ion Plesnilă, Theodor Balaban și Ianachi Mitachi, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Brăila, pentru concursurile agricole și in­dustriale anecte, ce sunt a se ține anul a­­cesta în acel județ, sunt aleși, ca represin­­tanțî din partea guvernului, d-niî : Chris­­todor Marghiloman, Dimitrie Constantinescu, Costache Stamu, Ion Suditu, Petrache P. Christescu și Gheorghe Vrăbiescu, cari, con­form legii, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Iași, pentru concursurile agricole și indus­triale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ sunt aleși, ca represintanțî din partea guvernului, d-nii Mateiu Gane, Const. Bontaș, Niculae Ion, Costache Minca, Todor­a Mariuței și Alecsandru Negruzzi, cari conform legii, fiind confirmați de mi­nister, să publică. Membrii cari compun juriul din județul Argeș, pentru concursurile agricole și in­dustriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși ca repre­­sintanțî din partea guvernului, d-nii N. Di­­mancea, Sevastian Hernea, Hristache Naum, I. N. Coculescu, M. I. Stătescu și G. Be­­revoescu, cari, conform legii, fiind confir­mați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Gorj, pentru concursurile agricole și indus­triale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși ca represintanțî din partea guvernului, d-nii Constantin C. Savoia, Ion Bălănescu, Dincă Schileru, N. Săulescu, Ion Carabatescu și Gregorie Mon­­gescu, cari conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Mehedinți, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca repre­­sintanți din partea guvernului, d-nii Petre Chintescu, Costache Cârjeti, Grigore Con­stantinescu, Nicolae Georgiu, Nicolae Bar­­borescu și Petre Stanciu, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. STATUA LUI LAKANAL In Francia s’a inaugurat acum câte­va zile statua lui Lakanal în orașul Foix. La­kanal este acel convențional care în timpul revoluțiunei franceze a revindicat dreptu­rile poporului de a primi și el uă învățătură, a meritat d’a fi numit părintele poporului, înființătorul învățământului primar. Ministrul instrucțiunei publice asistă la acesta ceremonie și a pronunțat un discurs însemnat. A reamintit viața lui Lakanal, care se pate resuma în aceste cuvinte pe care el însuși le-a rostit în convențiune : „Adesea am făcut binele, câte­vă dată am împedicat ze­ul.“ D. Duvaux a lăudat iubirea lui La­kanal pentru studiu, și a enumerat institu­­țiunile pe care el le-a înființat și organisat în mijlocul resboiului civil și ororei res­­boielor străine. A povestit apoi refusul cu care primi pr­opunerile Imperiului, fuga lui în America în timpul Restaurării, Intorcerea sea în Francia după revoluțiunea de la 1830, morțea sea liniștită și senină ca a­­ceea a unui adevărat înțelept. D. Duvaux a arătat apoi cum Republica actuală a ur­mat opera convențiunei și a adus un stră­lucit omagiu predecesorului său, d. Jules Ferry. Ecă sfîrșitul acestui discurs : „Va fi, domnilor, vecinica cinste a gu­vernului Republicei c’a pus în practică ne­­peritarele principie ale Convențiunei. Mai fericiți de­cât predecesorii noștrii, vom a­vea ceea ce le-a lipsit, banii și timpul, ba­nii pentru că Parlamentul, atât de scrupu­los econom, nu măsura nici uă dată sacri­ficiile când este vorba de instrucțiune, fară care libertatea nu este de­cât un himeră și un pericol; timpul, pentru ca Republica, aședată pe nisce base d’adí înainte și care, póte să aducă în fie­care di­­n piatră nouă acestui templu ce’l visa Lakanal,acest templu imens, rădicat tuturor artelor, tuturor sciin­țelor, tuturor ramurilor industriei omenesci, și înaintea porților căruia vor veni se se fărâme­tóte împotrivirile, câci pe frontonul acestui templu am scris : egalitate înaintea meritului și a muncei prin gratuitatea sco­lii; îmbunătățirea tuturor prin obligațiune; respect al libertății de consciință prin lai­­citate; înaintea statuei acestui mare cetă­­țan care a iubit, slujit, luminat omenirea, noi salutăm ceea ce a fost îndouita pasiu­ne a vieței lui, Universitatea și Republica. “ -aBSÎB» învățământul agraria pentru fete pi­arul italian L’Araldo publică supt acest titlu următorele: „Ministrul comerciului ș’al instrucțiunii publice s’au înțeles d’a se preda în sculele normale de fete din Capua și din Potenza un învățământ agricol și mai cu osebire cultura grădinelor, a gândacilor de mătase, a paserilor de curte (orătenii) și cultura florilor. „Tratările între cei două miniștrii se ur­­mezá pentru a întinde acest învățământ și la alte scule normale de fete.“ Ideia miniștrilor Italiei merită a fi luată în­deaprope băgare de somn. Recomandăm dar stăruitor studi­­area iei d-lui ministru al învățămân­tului public și d-lui ministru al a­­griculturii. VARIETATE SCIINTIFICA Orangul și Cimpanzeul de la Paris. — Speciile de G­orile și Cimpanzei. — Un pretins metis de Goril și de Cimpanzei­. Un menagerie ambulantă a presintat pu­blicului parisian un goril și un cimpanzeu, supt numirea de „omul pădurilor, bărbatul și femea“, singuri de felul lor, actualminte în Europa. Se scie cât de scurtă și grea de întreținut este viața anthropouiților aduși în Europa. Toți câți au­ trăit câtă­va vreme în istoria lor, și trecerea lor a fost tot­dea­una considerată ca un eveniment rar și însemnat. Și ’n a­­dever spectacolul acestor animale, cu masca omenesca, nu este un ce comun. El a fost tot­dea­una atrăgător pentru toți cei cari nu l’au observat într’un mod superficial. Amândouă anth­ropoidii aduși de mena­geria Bidel sunt lesne de recunoscut. Unul este un orang și vine prin urmare din Sumatra sau Borneo. El este pretinsul „bărbat“. Cel malt este un cimpanzeu­, cim­panzeul negru de pe costa occidentală a Africii. Ei se hrănesc cu fructe și lapte, mai ales­ cu smochine. Au fost cât­va timp îndestul de bolnavi. Dar ne-au părut slăbiți din cauză c’au stat multă vreme închiși într’uă colivie strimtă. Ș’afară de acesta nu sunt tratați cu destulă duriață și familiaritate; pădurorii nu întră în raport, cu ei de­cât prin intermediul bâțrlui. Cu tote aceste, cimpanzeul conservă ca­racterul său amabil și vesel de copil glu­meț. Petrecerea lui cea mare este de a se atârna cu mânile și de a ataca pe soțul său, lovindu-l peste cap cu piciorele sale. Nimic ostil­e­se din parte­a. Orangul, mult mai puțin vesel, n’are aerul răutăcios. Dér­e lesne a constata espre­siunea adesea viclenă a privirii lui, birea lui. In fundul sufletului seu, țăranul sfiicios judeca pe ginerele său după densul. — Déca ași fi în locul lui, el în locul meu..., l’ași desprețui. Prin urmare el me desprețuesce ! In virtutea acestui dilem păstră, în diua urmatore a căsătoriei, purtarea mea vicle­­nă, sperând ca vr’uă dată ’și va resbuna pe acesta superioritate grea de suferit. Acesta dorință fusese îndeplinită și peste. Nu blama pe ginerele său d’a fi lucrat ast­fel, câci era om cinstit, dar avu­tă conso­lare amară, remănând stăpânul situațiunei, de a face pe Lionel se plătască scump per­­derea averii ș’a independințeî sale. Acesta când vorbi de mi­jlocele ce ’i procură in­strucțiunea lui, fu încuragiat prin vorbe de felul celor urmatore : — Sciți, scumpul meu, sciți! E frumos se aibă cine­va diplome, se fiă bacalaureat, advocat; dar tote acestea nu dau pâne. Limbele auzite mor de feme în țara aces­ta. Suntem omeni buni și nu cunoscem pro­­cesele. Vorbesc, să mergi în orași sé ple­dezi ? Sermane, meseria de advocat nu con­vine de­cât celor bogați, și sciî bine ca nu mai esci. Așteptând clienții, nu umpli aici punga nici dulapul cu pâne. Lasă-țî cărțile și ia opinci ca mine, acesta ași dori pentru d-tea. Lionel luâ opincile, dar nu se lăsă nici de cârțî, din contra­ voind cu ori­ce preț să fie folositor la ceva, studia tratatele de agricultură practică și, comparând părerea omenilor speciali cu observațiunile sale per­sonale asupra naturii pământului, ajunse peste câți­va ani se îmbunătățască culturile și se stabilesca în câmpiele înecate prin isvóre subterane un sistem de drenare repede și producător. D. Logier, pré orgolios pen­tru ca se pr­imesc a uă schimbare a că­reia ideiă n’o avusese, ci tot­d’uă­dată des­tul de înțelept pentru ca să-și cunosca a­­devăratele interese, striga în contra inven­­țiunelor noui, blestemă pe leneșii cari ’și închipuesc sisteme, dar ’l lăsă să lucreze , apoi, când vedu pe proprietarii vecini gă­sind experiența bună și folosindu-se de ea, ’și atribui fară rușine tot meritul și vorbi, ca și în trecut, asupra apatiei și incapaci­tății ginerelui său. — Sărmanul face tot ce póte, ducea el, dar nu póte nimic, e a cincea rată a că­ruței... Plaia ’1 regușesce, sarele ’i strică fața. Vedeți’l umblând prin arături, țî-e milă de el!... ’Șî pune mănuși!... In fine ’1 las să cre­ j.á câine ajută, acestă pomană nu mă costă nimic. Era cu totul incapabil două bine-facere, și Lionel cunoscea vorbele socrului său. Der ave conseiință de binele ce făcuse, și nu se revoltă. Dér, privindu-și mânile înegrite, piciorele deformate, trupul său plecat prin uă lu­crare prea grea, învins prin atâta rea cre­dință, renunța ca să aducă servicii unui nerecunoscător și primi propunerea ce îl făcu un proprietar bogat din vecinătate, martor al încercărilor sale inteligente, și care îi propuse să supraveghieze pământu­rile sale delăsate de atâta vreme. Avea să înlocuiască pe proprietar, unele dile din săptămână, în verificările trebuinciose. Lio­nel primi și comunică acesta scrie so­crului seui când fu bine otărît. Strigătele începură. — Esci un aristocrat..., un liber cuge­tător..., un visător..., un orgolios ! Frumose sunt ideile tale de independință și de în­­gânfare ! Te faci sluga astor omeni... Nu vei fi nici să dată alt­ceva, aucji bine ? Te vor pune să ștergi cișmele și trăsu­rile lor. Cu blândețe, dar cu tăriă, Lionel îi ob­servă ca ori­ce situațiune, cât de umilă ar fi, se pute rădica prin demnitatea personală. Puțin convins, d-na Logier relua cu furiă. — Ce cerem noî aci ? Dacă’țî place se casei gura totă cliua, nimeni nu’țî spune nimic. Femeia d-téle își câștigă viața iei și a d-téle, acesta ’mi convine; nu poți se stal finiseii ? — Nu, de sigur, nu pot, striga Lionel, cu fruntea plină d’uă roșiță arde tare. Nu pot..., nu voiesc. Dar ce sunt pentru voi, D-dleule ?... Un om fură curagiu, fâră mân­drie, fâră onore ? Mĕ sdrobiți supt sărăcia mea ca pentru uă rușine și uă crimă... E adevâr cu mânile’mi sunt góle, dar v’am oferit inteligința și viața mea... și mî-ațî refuzat fericirea nespusă d’a mé simți folo­sitor... Legea lucrului e făcută pentru toți, înțelegeți acesta; astă lege este scutul meu, scăparea mea... Prin lucru voim i­eși din umbra bănuitore și plină de dispreț în care mă țineți îngropat; me voiü rehabilita în ochii mei, în ochii tutor­­ înaintea acestei revolte, d-nu Logier védu ca pen’atunci réü înțelesese și apre­ciase pe ginerele seu. Nul iubi mai mult, dar îl respectă și’l lăsa în pace. Din acest minut e sistența lui se liniști puțin. Contrariu celor du­se de socrul seu, Lionel nu fu slugă, dar prietenul celor cari îl rer jură la lucru. Acest om al că­ruia adevărat merit reeșia din forța lucru­rilor și care sola sé sufere fară să acuse și fară să se plângă — din tóte seliițele, a­­cesta e cea mai rară ! — silia în cât­va simpatiile și încrederea. Acesta situațiune nouă, asigurându i inde­pendința, îl lăsa liber să cugete și se iubescá. Intr’uă continuă convorbire cu natura, înțe­lese pe acestă stăpână dumnedeească care cântă cu blândețe la suflarea vântului, stră­­lucesce cu lumina albăstruiă a cerului și varsă asupra nenorociților balsamul­­ bine­făcător. O înțelese și trăi cu densa, după cum pusnicul trăesce în contemplarea ce­rului, după cum trapistul, postind și să­­pându-și gropi, trăesce cu iubirea lui Dum­­ned­eu. In fine, era tată, și totul era în acest cuvânt : consolarea, speranța și bucuria. Mica Daniela, călăuzită de minunatul in­stinct al copilului care ghicesce inima pe care póte sé se lase, înveța curând s’a­­dormá în brațele sale. Fratele său orfan se lega de densul cu uă iubire drăgăstasă ca la singurul său prieten de nenorocire. Intre aceste două ființe scumpe, ale caror animi se desteptau la suflarea animei sale, Lionel se simți iubit, și lor le dete și le devota viața lui. Elena fusese cea d’anteia înșciințată de­otărîrea bărbatului său, și, contrar, dorințe­lor d-lui Logier, ea nu se opuse sp iei. A­­cesta tenera femee, dotată d’uă energii și de capacități puțin comune, iubia pe băr­batul și copilul său cât putea se iubesca, dar trăind cu tatăl seu, se identifica cu dânsul și în fie­care cji perdea prin acest contact puțin din acea delicateță care este pentru suflet ceea ce puiul este pentru fructe. Rece și regulată ca lungile șiruri de cifre ce eși a fi de supt degetele iei, nu pă­rea crescută pentru bucuriile și expansiu­­nile casnice. Daniella,­înfricoșată prin seve­ritatea naturală a frunței sale, Daniella care din duoa nascerii era obicinuită cu cea­l­­altă față, simpatică și dulce, plecată pe lea­gănul iei, se temea de densa mai mult de­cât o iubea. Copiii na avea uă inteligință timpuriu, uă inimă îngerască, și se desvolta repede supt mângâierile tatălui său și iubirea esclusivă cu care o înconjură. La uă vârstă în care sufletul nu se cu­­nosce încă, Lionel desceptâ cu încetul con­­sciința acestei mici copilițe. Fără a frânge instrumentul precios al voinței,­­lăsând’o stăpână în aparițța pe faptele iei, o înveța farmecul sacrificiului, satisfacerile datoriei împlinite. Indrăsni s’o supere și s’o pedepsescu; dar une­ori, când ochii cei mari ai copilei se frisau pe dânsul, plini de mâniă, sărmanul tată era coprins d’uă îngrozitore neliniște. „Ar fi greu, și oprea el, se-î perd dragostea ! “ Acesta temere nu era fundată. In sufletul copilului este un simțiment de înaltă dreptate care găseste în respect prima condițiune a dragostei fi­liale. Fară a fi fost vr’uă dată resfățată de tatăl seu, Daniella îl adora, și el se bu­cură de plăcere. Urmare în numerul viitor. (Revue politique et littéraire). Andre Mouezy. X 1 X A

Next