Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)
1882-09-19
708 DIN AFARA FRANCIA Citim în le Temps de la 27 Septembre : Schimbările ce le-am observat în politica sea egiptenă au adus, vă dată mai mult, perivind The Times la uă mai sănătosă apreciare a situațiunei. El se ocupă astăzi de fîai’ele germane care, de câtva timp, invită pe Englitera, în termeni puțin ascunși, se se desfacă de alianța franceză pentru a se apropia de țara lor și a regula, cu Germania, sorta Egipetului. Cu uă prevedere, pe care nu putem să o lăudăm în destul, The Times înțelege de minune scopul acestei invitări interesate, și respunde cu drept cuvânt că Englitera n’ar avea nici un folos a se despărți de aliata sei pentru a trece de partea adversarilor săi. Alianța Franciei cu Englitera, în adeveri nu se întemeiază numai asupra identități, intereselor, dar și asupra analogiei instituțiunilor politice. Se pote afirma că este ea care a înființat și menținut pe continent regimul parlamentar, în privința căruia marele cancelar al imperiului german profeseză simțiminte analoge cu acelea ce le nutresce în contra sistemei represintative a suveranilor Sântem-Alianțe ; și cabinetul englez ar trăda causa liberală al cărei sprijin a fost de cinciizeci de ani în Europa, dacă ar sacrifica Francia unor pofte ce nu s’ar putea justifica. The Times explică acesta cu multă putere, și se arăta insuflat de un simț forte drept al adevăratului interes al țarei sale, când declară că, dacă Egipetul este mult, el nu este tot pentru Englitera, și că acesta ar face un târț păgubitor dacă, pentru a despoia pe Francia de situațiunea ce a dobândit-o la marginile Nilului, ea ar sacrifica singura alianță care o scapă de isolare în Europa. GERMANIA Citim în Neue freie Presse : Gazeta Germaniei de Nord îndemnă din nou pe conservatori de a se supune fără condițiuni conducerii cancelarului imperiului și de a nu căuta se formeze u putere parlamentară. Conservatorii, die Gazeta Germaniei de Nord, nu trebuie să facă politică fracționistă față cu guvernul Maiestății Sale. Principele regent de Reuss-Schleiz a cădut de pe cal în timpul manevrelor de la Altenburg și și-a rupt brațul. Independința belgică află ca împăratul Wilhelm a scris uă scrisóre .fL-liai 1-^,1« minn.X'lij cu. viUeresiunea aniversarii a două-decea a venirei sale la minister. Bătrânul suveran exprimă dorința ca cancelarul să urmeze a servi corona, în situațiunea preponderate ce ocupă, pănă la sfîrșitul vieții lui. El dorește ca d. de Bismarck se-și păstreze funcțiunile supt domnia principelui moștenitor, după ce el, Wilhelm, se va coborî în mormânt. AUSTRO-UNGARIA Delegațiunile vor fi convocate la Pesta pentru diua de 25 Octombre, împăratul va merge la Viena la 25 curent, și miniștrii comuni presinți la Pesta vor pleca la Viena la 26. Din cauză cu cestiunea egiptenă, die Gazeta Ungariei, n’a fost până acum regulată într’un mod definitiv, nu se va presinta d’astă dată delegațiunilor cartea roșie, dar se va da în cursul sesiunii explicate cari vor fi de natură a putea să fie comunicate. ROMANULUI 9 SEPTEMBRE 1882 Delegațiunile vor fi primite de împăratul, în clina întrunirii, în castelul imperial din Buda. Cele două Camere ungare vor alege pe membrii delegațiunii ungare îndată după actuala sesiune parlamentară, care va ține de la 10 până la 12 zile. Anteia ședință a Camerei deputaților va fi Sâmbătă 7 Octombre, la 11 ore dimineța. In aceiași se va ține și ănteia ședință a Camerei de sus. ITALIA Pagubele pricinuite de inundare sunt forte mari. Statul va trebui să cheltuesca 100 milione pentru lucrările arginte. Nu se póte evalua pagubele comunelor și ale particularilor. Presa se ocupă de despădurirea munților ce se mavesce cu causa principală a catastrofei. In adevăr, în uinele locuri din Italia de sus păduri întregi au dispărut. Citim în Neue freie Presse : Ni se comunică din Roma cu data de 26 Septembre . Francia s’a înțeles cu Italia în privința afacerii de la Sfax, în acel sens cu cea d’ăntei și putere va plăti 650 mii de piaștri celor cari au fost jefuiți cu ocasiunea luării Sfatului. Regele a scris o scrisóre autografă ministrului de resbel în care îi mulțămeșce în modul cel mai călduros pentru serviciile aduse de trupe cu ocasiunea inundațiilor din nordul Italiei. Din Roma se scrie lui Wiener Allgemeine Zeitung câ guvernul italian este otărît a lucra cu cea mai mare energie în afacerea atentatelor din Triest. Camera de punere supr acuzație a curții de apel din Veneția a declarat că atentatele din Triest nu pot fi privite ca nișce crime politice, dar cât trebuie urmărite ca nișce crime de drept comun, și cu estrădarea indivizilor arestați supt acesta acuzare nu se va putea refula. MAROC 22 Se anunță din Tanger, cu data de Septembre, ca mai multe triburi din întrul Chabuluî, provincii din estremul sud al Marocului, s’au resculat. Aceste triburi nu vor se recunoscu autoritatea lui Muley-Hassan. Trupele au fost trimise de la Fez în contra lor. Se da ca un fapt îndeplinit schimbul Agadirului, pe care Spania ’l ar ceda definitiv Marocului, contra uă parte forte însemnată a Angherei, de la vârful muntelui Sierra Bayons, lângă Centa, până la marginea acestei provincii. ENGLITERA Citim în Neue freie Presse : Ni se comunică din Londra cu data de 27 Septembre. Directorul general al poștelor, Mr. Fawcett a ținut ieri un discurs înaintea alegătorilor săi din Hackney. Atingând cestiunea egiptană, elfise ca guvernul nu urmăresce scopuri egoiste; grija sea cea mai însemnată este d’a asigura Egiptenilor cel mai bun guvernământ și cea mai deplină libertate posibilă. Relele controlului de mai nainte vor fi înlăturate și Egiptenii nu vor mai fi espuși d’a plăti uă mare sumă din veniturile lor impiegaților străini. RUSIA După uă depeșă ce o primesce din Copenhaga, The Standard Țce câ Țarul s’a dus la Moscva și a ședut acolo câteva oie numai ca să dovedescă Europei ca șederea în fosta capitală a Rusiei nu prezintă pentru el nici un pericol și ca represintanții guvernelor străine vor putea să asiste fară temere la ceremonia încoronării. Din Copenhaga se anunță, înse supt tóte reservele, Țarului englez The Pall Mall Gazette, câ împăratul Rusiei se va duce în curând la Varșovia și d’acolo într’un oraș de la erarele Poloniei ruse, unde se va întâlni cu împărații Germaniei și a Austriei spre a se înțelege asupra unei politici comune în regularea afacerilor din Egipet. CESTIUNEA EGIPTEANA Citim în Neue freie Presse : Ni se comunică din Alecsandria cu data de 27 Septembre, cu două regimente și oă companie de geniu au primit ordinul se se pregatesca de întorcere în India. Aceluiași diar se comunică din Cair cu Sâmbătă se va ține în fața palatului Abdin, și în presența Khedivului, un revistă de trupe în număr de mai bine de 20.000. Revista se va mărgini într’o defilare a trupelor, câci terenul nu este îndestulător pentru manevre. Consulul general englez, Malet, și generarele Wolseley cred ca 10,000 omeni sunt de ajuns pentru a păzi ordinea pene la restabilirea unei stari de lucruri normale. ***«®»ț inte, alți letopisiți precum am scris și noi aicea. D. Petrovan are intențiunea a oferi Academiei române cronica împreună cu mai multe cărți vechi românesce găsite tot cu acea ocasiune. * * * D. C. F. Robescu a fost numit ingenior silvicultor al creditului funcar rural, în locul d-lui Elie Angelescu, decedat. L’Independance Roumaine crede ca în urma acestei numiri d. Robescu va părăsi direcțiunea generală a poștelor și telegrafului. *“■>«»581p», SGIRI D ALE DILEI Astăzi 18 Sept. termometru casei Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arétá grade Réaumur . La 12 ore noptea- 7.2 La 7 ore dim.1- 9. La amicdi~175 înălțimea barometrică 757 mm. Cerul noros. * * * Ieri, la consiliul general al învățământului public, s’a ascultat citirea raportului d-lui Francudi, asupra transformării sculelor centrale în institute pedagogice. După o lungă discuțiune, la care au luat parte d-ni: P. Chenciu, Verussi, Al. Petrescu, Climescu, Crapelianu și Troteni, consiliul a luat proectul în considerare. Ședința era prezidată de d. Aurelian, ministrul instrucțiunei publice. Dispruse vor discuta articolele. * * « CONCURSUL AGRICOL DIN TERA Membriî cari compun juriul din județul Constanța, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca represintanți din partea județului d-niî . An Cadâr, Ion Blebea, Hagi Jeciu, Velula §Abdula și Anton Alecsandridi, iar din partea guvernului, d-niî: Nicolae Circa, Alișî-Pașa, Moise Ciută, Chiroiu Hagi Petre, Ș. Caliș și Ion Papaiani, cari, conform legei, fiind confirmați de minister, se publică Membrii cari compun juriul din județul Suceava, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca represintanți din partea guvernului, d-nii : Alecsandru Agioglu, Alecsandru Greceanu, Dimitrie Alevra, Iorgu Văsescu, Iulius Dobiaș și Theodor Ghițescu; iar, din partea județului, d-nii : Ion Diaconovici, Emanoil Morțun, Gheorghe Măcarescu, Anghel Valy și Năstase Stroia, cari, conform legei, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Vlașca, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca represintanți din partea județului, d-nil : Petrache Rădulescu, Constantin Piepteanu, Spirache Profirescu, Lică Nedelcovici și Constantin Petrescu, iar din partea guvernului d-nil: Stancu R. Bechianu, Simion Dimcea, Constantin Budisteanu, Constantin D. Pariano, Vasile Dăscălescu și Basile Costinescu, cari, conform legei, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Botoșani, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca represintanțî din partea județului, d-niî : Teodor Bejan, Gh. Ciolacu, V. Stavri, A. Văsescu și Gh. Cosmovici; or din partea guvernului, d-niî : Gh. Urzică, Alecu Cosmovici, Un manuscript român vechin. Posta^ spur^p ingeniar Teodor Christescu, Iorgu Caruzo, ■68 - d. Or. ■‘t'eTrova'h, în călătoria sa prin Christea Maria Luizano și Costache Cio-Basarabia, a găsit în senul familiei sale materne un cronică manuscriptă destul de voluminosa și care cuprinde istoria Romei de la fundațiune pene la cădere, istoria imperiului Roman de Oriinte, a imperiului Bizantin, a imperiului Otoman pene în secolul al XIV, istoria Evreilor și a Greciei antice. Afară de acesta mai cuprinde o serie de biografii a celor mai iluștri bărbați elini și romani. Nu se scie cine e autorul acestei cronice, deorece lipsesc câteva pagini de la început. Stilul se distinge prin simplicitatea și frumusețea espresiunilor. Voind se desemne termenul de admirabil, sublim, măreț,lice, „mirare de înălțime“. Cuvântul stîlp îl represintă prin termenul „sfant“ etc. etc. Reproducem aci rîndurile finale ale cronicei : „Apoi puseră urăși patriarh de pravilă și de sobor pe Neofit mitropolitul de la Eraclea, și aicea facem coneț letopisitului acestuia de împărați și de patriarhi în cursul anilor de la Hristos 1637 (în cirilice). De aicea vor scrie ce se vor face mai ’napoțel, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Dâmbovița, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca represintanțî din partea guvernului, d-ni I . A. Dancovici, I. Ștefănescu, I. Văcărescu, I. Stirbulescu, C. G. Cosma și C. Manolescu, éi din partea județului, d-niî . Constantin C. Costescu-Comăneanu, Mihail C. Atanasiu, loan Vasilescu, Niță Diaconescu și Isaia Lerescu, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Fălciu, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca represintanțî din partea guvernului, d-niî: Nicu Constandache, Grigore Tulbure, Gheorghe M. Botez, Radu Rale, Costache N. Emandi și Grigore Iamandi, cari, conform legiifiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Covurlui, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca represintanți din partea județului, d-nii: Costache Bușilă, George Fulger, Ion Plesnilă, Theodor Balaban și Ianachi Mitachi, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Brăila, pentru concursurile agricole și industriale anecte, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca represintanțî din partea guvernului, d-niî : Christodor Marghiloman, Dimitrie Constantinescu, Costache Stamu, Ion Suditu, Petrache P. Christescu și Gheorghe Vrăbiescu, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Iași, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ sunt aleși, ca represintanțî din partea guvernului, d-nii Mateiu Gane, Const. Bontaș, Niculae Ion, Costache Minca, Todora Mariuței și Alecsandru Negruzzi, cari conform legii, fiind confirmați de minister, să publică. Membrii cari compun juriul din județul Argeș, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși ca represintanțî din partea guvernului, d-nii N. Dimancea, Sevastian Hernea, Hristache Naum, I. N. Coculescu, M. I. Stătescu și G. Berevoescu, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Gorj, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși ca represintanțî din partea guvernului, d-nii Constantin C. Savoia, Ion Bălănescu, Dincă Schileru, N. Săulescu, Ion Carabatescu și Gregorie Mongescu, cari conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. Membrii cari compun juriul din județul Mehedinți, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca represintanți din partea guvernului, d-nii Petre Chintescu, Costache Cârjeti, Grigore Constantinescu, Nicolae Georgiu, Nicolae Barborescu și Petre Stanciu, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. STATUA LUI LAKANAL In Francia s’a inaugurat acum câteva zile statua lui Lakanal în orașul Foix. Lakanal este acel convențional care în timpul revoluțiunei franceze a revindicat drepturile poporului de a primi și el uă învățătură, a meritat d’a fi numit părintele poporului, înființătorul învățământului primar. Ministrul instrucțiunei publice asistă la acesta ceremonie și a pronunțat un discurs însemnat. A reamintit viața lui Lakanal, care se pate resuma în aceste cuvinte pe care el însuși le-a rostit în convențiune : „Adesea am făcut binele, câtevă dată am împedicat zeul.“ D. Duvaux a lăudat iubirea lui Lakanal pentru studiu, și a enumerat instituțiunile pe care el le-a înființat și organisat în mijlocul resboiului civil și ororei resboielor străine. A povestit apoi refusul cu care primi propunerile Imperiului, fuga lui în America în timpul Restaurării, Intorcerea sea în Francia după revoluțiunea de la 1830, morțea sea liniștită și senină ca aceea a unui adevărat înțelept. D. Duvaux a arătat apoi cum Republica actuală a urmat opera convențiunei și a adus un strălucit omagiu predecesorului său, d. Jules Ferry. Ecă sfîrșitul acestui discurs : „Va fi, domnilor, vecinica cinste a guvernului Republicei c’a pus în practică neperitarele principie ale Convențiunei. Mai fericiți decât predecesorii noștrii, vom avea ceea ce le-a lipsit, banii și timpul, banii pentru că Parlamentul, atât de scrupulos econom, nu măsura nici uă dată sacrificiile când este vorba de instrucțiune, fară care libertatea nu este decât un himeră și un pericol; timpul, pentru ca Republica, aședată pe nisce base d’adí înainte și care, póte să aducă în fiecare din piatră nouă acestui templu ce’l visa Lakanal,acest templu imens, rădicat tuturor artelor, tuturor sciințelor, tuturor ramurilor industriei omenesci, și înaintea porților căruia vor veni se se fărâmetóte împotrivirile, câci pe frontonul acestui templu am scris : egalitate înaintea meritului și a muncei prin gratuitatea scolii; îmbunătățirea tuturor prin obligațiune; respect al libertății de consciință prin laicitate; înaintea statuei acestui mare cetățan care a iubit, slujit, luminat omenirea, noi salutăm ceea ce a fost îndouita pasiune a vieței lui, Universitatea și Republica. “ -aBSÎB» învățământul agraria pentru fete piarul italian L’Araldo publică supt acest titlu următorele: „Ministrul comerciului ș’al instrucțiunii publice s’au înțeles d’a se preda în sculele normale de fete din Capua și din Potenza un învățământ agricol și mai cu osebire cultura grădinelor, a gândacilor de mătase, a paserilor de curte (orătenii) și cultura florilor. „Tratările între cei două miniștrii se urmezá pentru a întinde acest învățământ și la alte scule normale de fete.“ Ideia miniștrilor Italiei merită a fi luată îndeaprope băgare de somn. Recomandăm dar stăruitor studiarea iei d-lui ministru al învățământului public și d-lui ministru al agriculturii. VARIETATE SCIINTIFICA Orangul și Cimpanzeul de la Paris. — Speciile de Gorile și Cimpanzei. — Un pretins metis de Goril și de Cimpanzei. Un menagerie ambulantă a presintat publicului parisian un goril și un cimpanzeu, supt numirea de „omul pădurilor, bărbatul și femea“, singuri de felul lor, actualminte în Europa. Se scie cât de scurtă și grea de întreținut este viața anthropouiților aduși în Europa. Toți câți au trăit câtăva vreme în istoria lor, și trecerea lor a fost totdeauna considerată ca un eveniment rar și însemnat. Și ’n adever spectacolul acestor animale, cu masca omenesca, nu este un ce comun. El a fost totdeauna atrăgător pentru toți cei cari nu l’au observat într’un mod superficial. Amândouă anthropoidii aduși de menageria Bidel sunt lesne de recunoscut. Unul este un orang și vine prin urmare din Sumatra sau Borneo. El este pretinsul „bărbat“. Cel malt este un cimpanzeu, cimpanzeul negru de pe costa occidentală a Africii. Ei se hrănesc cu fructe și lapte, mai ales cu smochine. Au fost câtva timp îndestul de bolnavi. Dar ne-au părut slăbiți din cauză c’au stat multă vreme închiși într’uă colivie strimtă. Ș’afară de acesta nu sunt tratați cu destulă duriață și familiaritate; pădurorii nu întră în raport, cu ei decât prin intermediul bâțrlui. Cu tote aceste, cimpanzeul conservă caracterul său amabil și vesel de copil glumeț. Petrecerea lui cea mare este de a se atârna cu mânile și de a ataca pe soțul său, lovindu-l peste cap cu piciorele sale. Nimic ostilese din partea. Orangul, mult mai puțin vesel, n’are aerul răutăcios. Dére lesne a constata espresiunea adesea viclenă a privirii lui, birea lui. In fundul sufletului seu, țăranul sfiicios judeca pe ginerele său după densul. — Déca ași fi în locul lui, el în locul meu..., l’ași desprețui. Prin urmare el me desprețuesce ! In virtutea acestui dilem păstră, în diua urmatore a căsătoriei, purtarea mea viclenă, sperând ca vr’uă dată ’și va resbuna pe acesta superioritate grea de suferit. Acesta dorință fusese îndeplinită și peste. Nu blama pe ginerele său d’a fi lucrat astfel, câci era om cinstit, dar avută consolare amară, remănând stăpânul situațiunei, de a face pe Lionel se plătască scump perderea averii ș’a independințeî sale. Acesta când vorbi de mijlocele ce ’i procură instrucțiunea lui, fu încuragiat prin vorbe de felul celor urmatore : — Sciți, scumpul meu, sciți! E frumos se aibă cineva diplome, se fiă bacalaureat, advocat; dar tote acestea nu dau pâne. Limbele auzite mor de feme în țara acesta. Suntem omeni buni și nu cunoscem procesele. Vorbesc, să mergi în orași sé pledezi ? Sermane, meseria de advocat nu convine decât celor bogați, și sciî bine ca nu mai esci. Așteptând clienții, nu umpli aici punga nici dulapul cu pâne. Lasă-țî cărțile și ia opinci ca mine, acesta ași dori pentru d-tea. Lionel luâ opincile, dar nu se lăsă nici de cârțî, din contra voind cu orice preț să fie folositor la ceva, studia tratatele de agricultură practică și, comparând părerea omenilor speciali cu observațiunile sale personale asupra naturii pământului, ajunse peste câțiva ani se îmbunătățască culturile și se stabilesca în câmpiele înecate prin isvóre subterane un sistem de drenare repede și producător. D. Logier, pré orgolios pentru ca se primesc a uă schimbare a căreia ideiă n’o avusese, ci totd’uădată destul de înțelept pentru ca să-și cunosca adevăratele interese, striga în contra invențiunelor noui, blestemă pe leneșii cari ’și închipuesc sisteme, dar ’l lăsă să lucreze , apoi, când vedu pe proprietarii vecini găsind experiența bună și folosindu-se de ea, ’și atribui fară rușine tot meritul și vorbi, ca și în trecut, asupra apatiei și incapacității ginerelui său. — Sărmanul face tot ce póte, ducea el, dar nu póte nimic, e a cincea rată a căruței... Plaia ’1 regușesce, sarele ’i strică fața. Vedeți’l umblând prin arături, țî-e milă de el!... ’Șî pune mănuși!... In fine ’1 las să cre j.á câine ajută, acestă pomană nu mă costă nimic. Era cu totul incapabil două bine-facere, și Lionel cunoscea vorbele socrului său. Der ave conseiință de binele ce făcuse, și nu se revoltă. Dér, privindu-și mânile înegrite, piciorele deformate, trupul său plecat prin uă lucrare prea grea, învins prin atâta rea credință, renunța ca să aducă servicii unui nerecunoscător și primi propunerea ce îl făcu un proprietar bogat din vecinătate, martor al încercărilor sale inteligente, și care îi propuse să supraveghieze pământurile sale delăsate de atâta vreme. Avea să înlocuiască pe proprietar, unele dile din săptămână, în verificările trebuinciose. Lionel primi și comunică acesta scrie socrului seui când fu bine otărît. Strigătele începură. — Esci un aristocrat..., un liber cugetător..., un visător..., un orgolios ! Frumose sunt ideile tale de independință și de îngânfare ! Te faci sluga astor omeni... Nu vei fi nici să dată altceva, aucji bine ? Te vor pune să ștergi cișmele și trăsurile lor. Cu blândețe, dar cu tăriă, Lionel îi observă ca orice situațiune, cât de umilă ar fi, se pute rădica prin demnitatea personală. Puțin convins, d-na Logier relua cu furiă. — Ce cerem noî aci ? Dacă’țî place se casei gura totă cliua, nimeni nu’țî spune nimic. Femeia d-téle își câștigă viața iei și a d-téle, acesta ’mi convine; nu poți se stal finiseii ? — Nu, de sigur, nu pot, striga Lionel, cu fruntea plină d’uă roșiță arde tare. Nu pot..., nu voiesc. Dar ce sunt pentru voi, D-dleule ?... Un om fură curagiu, fâră mândrie, fâră onore ? Mĕ sdrobiți supt sărăcia mea ca pentru uă rușine și uă crimă... E adevâr cu mânile’mi sunt góle, dar v’am oferit inteligința și viața mea... și mî-ațî refuzat fericirea nespusă d’a mé simți folositor... Legea lucrului e făcută pentru toți, înțelegeți acesta; astă lege este scutul meu, scăparea mea... Prin lucru voim ieși din umbra bănuitore și plină de dispreț în care mă țineți îngropat; me voiü rehabilita în ochii mei, în ochii tutor înaintea acestei revolte, d-nu Logier védu ca pen’atunci réü înțelesese și apreciase pe ginerele seu. Nul iubi mai mult, dar îl respectă și’l lăsa în pace. Din acest minut e sistența lui se liniști puțin. Contrariu celor duse de socrul seu, Lionel nu fu slugă, dar prietenul celor cari îl rer jură la lucru. Acest om al căruia adevărat merit reeșia din forța lucrurilor și care sola sé sufere fară să acuse și fară să se plângă — din tóte seliițele, acesta e cea mai rară ! — silia în câtva simpatiile și încrederea. Acesta situațiune nouă, asigurându i independința, îl lăsa liber să cugete și se iubescá. Intr’uă continuă convorbire cu natura, înțelese pe acestă stăpână dumnedeească care cântă cu blândețe la suflarea vântului, strălucesce cu lumina albăstruiă a cerului și varsă asupra nenorociților balsamul binefăcător. O înțelese și trăi cu densa, după cum pusnicul trăesce în contemplarea cerului, după cum trapistul, postind și săpându-și gropi, trăesce cu iubirea lui Dumnedeu. In fine, era tată, și totul era în acest cuvânt : consolarea, speranța și bucuria. Mica Daniela, călăuzită de minunatul instinct al copilului care ghicesce inima pe care póte sé se lase, înveța curând s’adormá în brațele sale. Fratele său orfan se lega de densul cu uă iubire drăgăstasă ca la singurul său prieten de nenorocire. Intre aceste două ființe scumpe, ale caror animi se desteptau la suflarea animei sale, Lionel se simți iubit, și lor le dete și le devota viața lui. Elena fusese cea d’anteia înșciințată deotărîrea bărbatului său, și, contrar, dorințelor d-lui Logier, ea nu se opuse sp iei. Acesta tenera femee, dotată d’uă energii și de capacități puțin comune, iubia pe bărbatul și copilul său cât putea se iubesca, dar trăind cu tatăl seu, se identifica cu dânsul și în fiecare cji perdea prin acest contact puțin din acea delicateță care este pentru suflet ceea ce puiul este pentru fructe. Rece și regulată ca lungile șiruri de cifre ce eși a fi de supt degetele iei, nu părea crescută pentru bucuriile și expansiunile casnice. Daniella,înfricoșată prin severitatea naturală a frunței sale, Daniella care din duoa nascerii era obicinuită cu cealaltă față, simpatică și dulce, plecată pe leagănul iei, se temea de densa mai mult decât o iubea. Copiii na avea uă inteligință timpuriu, uă inimă îngerască, și se desvolta repede supt mângâierile tatălui său și iubirea esclusivă cu care o înconjură. La uă vârstă în care sufletul nu se cunosce încă, Lionel desceptâ cu încetul consciința acestei mici copilițe. Fără a frânge instrumentul precios al voinței,lăsând’o stăpână în aparițța pe faptele iei, o înveța farmecul sacrificiului, satisfacerile datoriei împlinite. Indrăsni s’o supere și s’o pedepsescu; dar uneori, când ochii cei mari ai copilei se frisau pe dânsul, plini de mâniă, sărmanul tată era coprins d’uă îngrozitore neliniște. „Ar fi greu, și oprea el, se-î perd dragostea ! “ Acesta temere nu era fundată. In sufletul copilului este un simțiment de înaltă dreptate care găseste în respect prima condițiune a dragostei filiale. Fară a fi fost vr’uă dată resfățată de tatăl seu, Daniella îl adora, și el se bucură de plăcere. Urmare în numerul viitor. (Revue politique et littéraire). Andre Mouezy. X 1 X A