Romanulu, mai 1883 (Anul 27)
1883-05-04
ANUL Al XXVII-LE traiesce și vei putea ANUNCIURI. Lisa de 30 litere petit, pagina 10 . . . Dfto „ n » j> Rîp A se adresa: IN ROMANIA, la A'.luiinistraținnea (Harului. IN PARIS, la Haras, Laliit« et O-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street. E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, Wallfischgassé 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et O-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 2 lei 40 Fa ■PH 20 BANI ESEMPLARUL BUCURESTI, FLORAR 1883 Lupta electorală s’a sfirșit. Resultatul este acum pe deplin cunoscut. Pene la deschiderea Camerelor toți cetățianii au datoria se studie cu liniște resultatul alegerilor, pentru ca se înțelegem învățămintele ce el ne presintă. Țara legală este astăzi împărțită în una sută douăzeci de colegii care aleg pe deputați; în șef-deci și clone cari aleg pe senatori. La 29 August 1882 un singur om, țară cea mai mică putere materială, care n’are — cum a dis cu drept onorabilele d. Lahovari—nici măcar uă palmă de moșie, a propus, într’un bar și numai în numele sâu, revizuirea legii electorale. De la 29 August și pene acum au trecut opt luni. Toată presa oposițiunii s’a năpustit asupra lui C. A. Rosetti—câci să scie ca el este acel propultor atât de înfuriat în timp de opt luni—s’au aruncat asupră-i tóte injuriile și tóte calomniele. In acest timp el n’a vorbit cu nimene, câci n’a fost aci; n’a scris nici la amicii săi, nici în Românul. Revenind și reluând direcțiunea tiparului—martori toți cititorii Românului—nu s’a scris nici un atac contra indivizilor; n’a combătut nici n’a susținut candidatura nimenui; s’a *■ocupat uumaL de cestiune nici de de ómeni. O rpem la alt adevăr ârăși de toți culturia revizuirii merse necurmat nâe> ostii deputați și senatori, atât cel din colegii numerose cât și cei și mulți dintre cei aleși de celele cele restrânse — după căteva mi de convorbiri, de desbateri și recugetare — centra și votară revizuirea legii electorale, lărgirea colegiilor celor strimpte. Guvernul, deși devotat moralității și libertății, deși cunoscea mai bine decât toți tote relele legii electorale, stătu în loc. Se scie ca tóte guvernele sunt silite de a fi, mai mult sau mai puțin, conservatóre. Opiniunea publică însă îl împinse nainte și ’l mișca; ca orice guvern, inteliginte și ’n adever conservator, el fu dator s’o urmeze. Lupta electorală sfîrșită, ea nu mai póte să mai înfierbinte spiritele până a le opri d’a vedea limpede ș’a cugeta fără pasiune. Ne împlinim dar din nou datoria d’a vorbi publicului, cu respectul cu care fiecare trebuie să vorbăscă celui care înțelege, care scie și care este suveranul tuturor ; ne împlinim détoria d’a vorbi tot despre interesele generale, ci nu despre cele personale; despre partite, ci nu despre indivizi. Al treilea adevăr bine cunoscut. Décá trebuința revizuirii nu era bine simțită de toți, ar fi fost are prin putință ca ea, propusă fiind d’un singur om și ’ntr’un singur ziar, s’atragă mai pe toți foștii senatori și deputați și pe guvernul lor ? Decă legea electorală în ființă n’ar fi fost osândită de mintea și consciința tutor senatorilor și deputaților, ar fi cutezat ei — mai cu semn cei aleși de colegiile cele restrânse — s’o denunțe opiniunii publice și să voteze revizuirea iei ? Dacă alegătorii din colegiile cele strimpte și cu totul privilegiate, n’ar fi avut, în românésca lor consciință, simțimentul moralității și iubirea dreptății ; de n’ar fi avut în mintea lor priceperea c’uă lege nedreptá, de care se folosesc astăzi unii dintr’enșÎi, mari pagude, generale și chiar personale, le va aduce mâne la toți, ar fi votat ei, cu atâta unanimitate, revizuirea iei, și prin urmare surparea privilegiului de care profitară dar prin care și suferiră în timp de 17 ani ? Nimic nu este adevĕr din tóte aceste, di ° protivnicii noștri. Tóte colegiile au votat revizuirea numai prin sugrumutarea înrîurire a guvernului. Nu apărăm guvernul, dar avem dreptul și datoria se zicem în public fiecarii partite : „Ori vorbesc e cum țî-e portul, sau te purta cum țî-e vorba.“ Să vorbim dar cu toții, cu liniște și cu logică, pentru ca fiecare să ne potă înțelege. Noi am Zi . In colegiile cele restrénse, intriga, nepotismul, corupțiunea individuală sau oficială, se strecura cu înlesnire. Ca să scăpăm, pe cât se pate, de acest réu ucigător pentru toți omenii, pentru tóte partidele și prin urmare pentru națiune, să mărim numărul votanților din fiecare colegiu. Am cerut ca colegiile 1 ș’al II-lea de proprietari să se unescă și să se mai scadă censul pentru ca colegiul să devie mai numeros, mai puteric. Ni s’a respins : Respingem propunerea fiind câ colegiile cele mai restrânse sunt cele mai independinți. Două deci de omen! sunt mai tari decât una mie !! ! Ni s’a mai!) . Colegiul I ș’al douilea, pentru Cameră, și mai cu semn cele pentru Senat conțin pe bărbații cei mai inteligenți, cei mai învățați, cei mai avuțî, cei mai morali, cei mai patrioți, cei mai independenți. Prea bine. Décá dar așa este, trebue să vedem care fu sentința ce deferă aceste colegii și datori suntem să ne supunem iei. Uitându-ne cu toții, vedem : Colegiul I pentru Cameră alese 7 anti-revizioniști din oposițiune—și forte înțelept a procedat—și 23 revizioniști din partita naționalăi și liberală. Colegiul al Il-lea alese 3 deputați anti-reviZionisti și 27 revizioniști. Colegiul I pentru Senat alese 8 din oposițiunile întrunite și 22 revizionistî și liberali. Colegiul al Il-lea alese 3 senatori antirevizioniști și 27 revizionisti din partita națională-liberală. Pentru ce votară astfel aceste două colegii atât de privilegiiate încât ele dau 60 de deputați, și numai ele singure compun, în întregul său, cealaltă Cameră, care se numește Senat ? Noi zicem ca ele au voit s’afirme, ca și noi, cu simpl trebuința d’a se întruni cu confrații lor proprietari din ceste două colegii, fiindcâ cunosc ca este între dânșii deplină identitate în idei și ’n interese. Cu ele afirmară, ca și noi, ca voiesc să mărescă numărul alegătorilor ca să scape astfel de fatalele întrigi ale nepotismului, de speculele câtorva dintre dânșii și de feluritele manopere ale administrațiunii, sciind ca numai astfel vor putea fi colegii libere și morale. Protivnicii noștri coalisați pentru aceste alegeri zic: Nu este adevărat. Amăndouă aceste colegii au fost și sunt pentru partidele coalisate; amăndouă au fost și sunt contra revizuirii legii electorale, dar au votat astfel fiind că au fost corupte și s grumate, de câtre administrațiune. Să mai cercetam și să cugetam. Oposițiunea actuală se compui în mare parte, dintre cei cami dovedit, prin grai și prin scris, c mai imorale si sugrumătare ingeri în alegerile făcute supt guvernul d- Lascar Catargi. Ea a luptat atunci cu noi, și pe aceste colegii ale Senatului au n ăntâi resturnat acel guvern. Cum < acum aceiași alegători, voind să r tarme guvernul actual și voind n cu semn să respingă reviituirea, pituliră de frică înaintea guvernu-lui Ion Brătianu? Cum alegătorii acestor coleg mai cu semn cei ai colegiului I, cili arați ca cei mai luminați, ca mai independinți și ca bărbați a cuțî și făptuiți d’a fi „uă clasă d ginte“ își părăsiră de frică tóte crtarile și tóte credințele lor? Și déci ar fi astfel, dacă frica valiseza tóte consciințele, pentru oposițiunile întrunite s’au opus și opun d’a face uă lege electorală c se fie, precum cerem noi, un pe care nici un guvern se numai să-l sară fară ca să facă vârfuri sânge cari să facă ca națiunea să sară asupra lui ? Lipsa de logică, lipsa de print și lipsa de respect pentru toți autorii ce arăta oposițiunea, ne e destul de dovedită. Oprindu-ne doraci pentru a st.zicem . . ‘ . ■ Resultatul acestor alegeri este l... nucă dovadă ca marea majoritate a națiunii voiește dreptatea și libertatea, și prin urmare lărgirea colegiilor electorale. Resultatul este să nucă dovadă ca oposițiunea, ne având nici un drapel, nimeni n’a putut s’o urmeze, pe când toți au urmat oposițiunea de la 1876. Resultatul acestor alegeri ne arată ca proprietarii cei mari, neorbiți de pasiunile cari bântuie oposițiunea, au votat revizuirea legii electorale pentru ca s’au convins ca nu pot fi în adever morali, liberi, independinți și scutiți de orice rele decât aruncându-se în brațele celorlalți proprietari mai mici, și intrând cu dânșii, din ce în ce mai mult , în familia cea mare, în națiune. Oficem în fine cu votul, mai unanim al tutor colegiilor electorale, dovedește din nou darurile înăscute prin cari Românii au străbătut cu credință prin cele mai mari primejdii, prin cele mai ucujutore corupțiuni , prin ele putură ei , după secole de sclavie, să s’arate Europei—care-î desprețuia—inteliginți, morali, patrioți, activi și vitezi, și făcură ca tote națiunile să-l admire și să-i aplaude. Negreșit ca ei nu putură opri ca guvernele cari vor să-i cucerescă să nu-i combată, dar totuși se siliră ca cel puțin să-i pismuiescă și în consciința lor să-i respecte. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Dublin, 14 Mai. — Brady, unul din autorii omorului de la Phoenix Park, a fost spânzurat aici dimineță; vrouă douăsprezece mii de persone erau adunate în giurul temniței; toți omenii și-au luat pălăria în momentul esecutârii. Londra 14 Mai. — Cele din urmă depeși de la Cap spun ca turburările se măresc în Basutoland și’n Zululand; se crede în general câ Englitera va fi silită oră șî d’a interveni. Constantinople, 14 Mai.— Mahmud Neddin pașa, ministru de interne, a murit adj. Triest, 14 Maî. — Principele Muntenegrului, însoțit de ministrul Rusiei din Cetinje, a sosit p’un corvetă rusescâ. Altețarea și ministrul au plecat la Viena, spre a se duce la Moscva. Se pentru consiliul județian, tul electoral al districtului nmindu-se astă-zi, 2 Mai fără prealabilă chibsuire, susține urmatorele candiîtru membrii consiliului ju-Pentru colegiul I .urie Gr. Ghika. Flevarge Isvoranu. Brezoianu. Stolojan. Rămusceanu. Marinescu Bragadir. 5 Stoicescu. Pentru colegiul II Voreas. Dornescu. Crătunescu. bihariade Olmasolu. b Radovici. nulus Opran. Dobrovici (ingeniar). Angelescu.entru colegiul al 3-lea lista i se publica în urmă, după a consulta și țăranii. TIMEA DUNAREANA la France publică urmat cupendință ce i se trimite dinta cu data de 7 Mai . nea europenii dunarena va fi proto) Septembre viitor, epocă la care impus de șese luni acordat prin trai Londra. Demersul colectiv al puinatare la Bucuresci se va face iute dupe deschiderea Camerelor saui puterile voiesc a cunosce mai iprinsul României la : Nota lor din iulie. Acest răspuns nu va fi comunicat guvernelor europene decât dupé Z-O ale cuvintei, și nimeni nu se mai îndoiesce la Viena câ acest răspuns va fi negativ. Daci ar mai fi rămas încă cea mai mică îndoială în acestă privință, apoi regele Carol a împrăștiat-o prin purtarea sa față cu curtea imperială. Regele României, remtorcându-se ddele acestea la Bucurescu, trecu pe la Viena fâră a se opri un singur minut. Singură acesta împregiurare dovedesce în chipul ed mai vălit ca relațiunile României cu Austro Ungaria sunt forte încordate. ROMÂNIA SI BULGARIA la Neue freie Presse găsim următorea telegramă din Paris cu data de 12 Mai : Le Memorial diplomatique crede a sei câ a fost atrasă atențiunea mai multor cabinete mari asupra agitațiunilor precâror cercuri panbulgare, care își au reședința lor în Bucurescî. S’a constatat relațiuni între principele Karagheorghevicî cu un comitat din Bucurescî. Acest comitat voiesce să lucreze, în favorea acestui principe, la resturnarea principelui Alecsandru, la despărțirea Rumeliei Orientale de Turcia și la unirea cu Bulgaria supt principele Karagherghevici. Ministerul român, care suferă acesta, își asumă un mare răspundere. Nu credem că aceste scompte se mai potă înșela pe cineva; neadevărul și scopul unor asemene acusuri s’a dovedit încă de când cu invențiunile de bande bulgare cari se organisau în țară de noi și cari se zicea încă câ ele se esercitau chiar pe piața de la otelul lui Simion, ca calomniele despre luarea Transilvaniei și altele. Românii se mai soie încă de toți câ n’au nici un interes d’a contribui întru ceva la provocarea de tulburare în Bulgaria și cari n’ar putea avea alt resultat pentru noi decât redeschiderea cestiunii Orivitelui, ceia ce nici într’un mod nu ne pote conveni. MERCURI. 4 Luminează-te și ve ABONAMENT In Capitală și districte, un an 48 lei, șese trei luni 12 lei; u Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 1 A se adresa: IN ROMANIA, Ia administraținnea diarulul LA PARIS, la Ilavas-Laflite et C-nie, 8, P LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleis IN ITALIA, Ia d. dott Cav. Gustavo Croi cesco da Paola (N. O.) 15, G( — Articolele nepublicate se ard tot pe raportorul comisiunei, d. Shéophile Roussel, și d. Waldeck-Rousseau, ministru de interne. Comisiunea s’a găsit de acord cu ministrul pentru a schimba căteva disposițiuni ale legii, mai nainte de a trece la discusiunea pe articole. Senatul a discutat în urmă proiectul de lege privitor la înmormântârile civile și religiose, votat deja de Camera deputaților; după ce a respins mai multe amendamente propuse de drepta, aotărît să trecă la a doua deliberare. DIN AFARA FRANCIA Le Temps, de la 12 Mai, scrie urmatorele : Senatul a terminat ieri disensiunea generală a proiectului de lege privitor la protecția copiilor, după ce mai inteî a ascul GERMANIA Foile oficia se comenteză cu uă orecare nepăsare cele din urmă voturi care au dat guvernului două eșecuri consecutive, respingând sporirea drepturilor de intrare asupra lemnelor și trimițând bugetul anticipat din 1884-1885 la comisiunea bugetară. Corespondința provincială speră ca lucrările comisiunii vor ,permite discuțiunea bugetului în Reichstag după vacanțele înălțării, conform cu dorința exprimată în mesagiul imperial. Organul oficios vestesce pe liberaliinaționali câ vor fi răspunzători deotărîrea ce se va lua în acesta împregiurare. ENGLITERA Citim în Independința belgică de la 12 Mai: Capii oposițiunii n’au așteptat vacanțele ca să începu oă campanie estra-parlamentară. Ei au apucat cea d’ănter ocasiune care s’a presintat ca se esprime în public bucuria ce le au pricinuit eșecurile ce le a suferit guvernul în cestiunea jurământului parlamentar. Alastăieri, un club conservator din Knightsbriege inaugura un bust al lordului Beaconsfield. Lordul Salisbury și șirele Stafford Northcote s’au folosit de ocasiune ca se rostescă două lungi discursuri tinerent a dovedi ca ora s’apropie când partita conservatore va triumfa. Lordul Salisbury mai ales a arătat succesele din Egipet ca nișce înfrângeri, câcî partita liberală a fost silită să arunce mascarea de „quaker“ și de amică apocii și se repudieze întrega programă de politică străină ce adusese la putere. Imputarea de „obstructionism ascuns“ pe care d. Gladstone și lordul Granville au adresat-o mai deună<ji oposițiunii la banchetul clubului național-liberal nu putuse rămână fară respins. Cei douî leader al oposițiunii au relevat-o pe rînd, spre a o intaree ministerului. Amendouî au declarat ca se bucură de neputința guvernului în a realisa programarea de legiuire, dar au repudiat orice fel de responsabilitate în acesta stare de lucruri. Obstrucționismul, după el, vine numai din partea cabinetului ensăși. Dovadă e ca de trei septemâni a tăcut pe Cameră să -și perdă vremea discutând legea asupra jurământului, când era sigur ca va fi respinsă. D’altmintrelea, a adăogat lordul Salisbury, daca este adevărat câ guvernul este împedecat d’uă oposițiune sistematică a nostră, țara trebuie se gasesca ciudat ca nu ajunge a triumfa de acesta oposițiune cu marea majoritate de care dispune. „Acesta din urmă observare,fice Independința belgică, nu este lipsită de adever; țara va acusa într’uă fi guvernul de slăbiciune, decă nu ie măsuri speciale pentru a grăbi lucrările Camerei.“ BULGARIA Un corespondinte din Atena al foii Politische Correspondents definesce resultatul visitei principelui Alecsandru al Bulgariei în c Capitala grecá. Zicând ca, și dacâ prin acesta visită nu s’au câștigat bazele unei alianțe ofensive și defensive, totuși s’a dobendit un o apropiare amicală însemnată între ambele Curți și guverne. Despre chipul cum înțeleg Bulgarii acesta apropiare, ne dauă ideiă un redactore al harului Ephemeris, care a avut uă întrevorbire cu președintele Vulkovici : Acest funcționar bulgar, scrie citatul corespondinte, a zs câtă apropiare între ambele națiuni este în genere în favorea intereselor orientale și reciproce. întrebat asupra aspirațiunilor Bulgariei cu paguba pretențiunilor grecesc! în Macedonia el ar fi dis câ nu e cu putință a depărta cu totul pe conaționalii uneia sau celeilalte națiuni din părțile acelea de țară în care trăiesc amestecați, dar câ în genere trebuie să se susțină ca Rumelia Orientală și Filipopole să fie atrase din ce în ce mai tare în sfera de acțiune a intereselor bulgare, decât Adrianopole și Constantinopole, și câ Grecii trebuie se aibă mai cu sema în vedere castele Cretei și ale Ciprului, unde le este rârat un mare viitor. Astfel der, d. Vulkovici se găndesce deja la uă împărsesiunilor Porței din Europa între Bulgari. NORVEGIA / Raportul făcut de Corniței un protocol în cestiunea dârii înmuuată a miniștrilor este un docutament a lEI voluminos, din care extragem nerenul tarele pârți. Se propune facei pe hanul decrete pentru începerea acțiunine - tra miniștrilor Selmer și .alf, precum și contra consilierilor de Stat Vogt, Holmhoe, Hellinsen, Jansen, Munthe și Backke, cari trebuie dați în judecată: 1) Fiindca aui înlăturat resoluțiunea regală de la 29 Mai și 15 lunie 1880 nevoind se dobăndescă sancțiunea pentruotărîrea adoptată la 15 Marte anul cuvinte de Storthing ca miniștrii se ia parte la desbaterile Storthingului și au neglijent de a da acesteiotărîri valabilitatea acordată prin Constituțiune; 2) fiindca au refusat resoluțiunea regală de la 29 iunie 1882, prin care au împedicat esecutareaotărîrii adoptată în aceiași lună de Stormhing, privitore la acordarea a 20,000 coróne pentru scule popolare de arme și a 10,000 corone pentru societăți centrale în care să se facă eserciții corporale și de arme; și 3) fiindca au refuzat sancțiunea regală a târârii votată la 16 și 17 lunia de Storthing, prin care se cerea în comisiunile pentru administrația cailor ferate să între și două membriotărîți de Storthing. CESTIUNEA TONKINULUI Fiind ca acesta cestiune pate să ducă complicări în politica esteniei puneri în vederea cititorilor urmtarele din Indépendance berge de 11 Mai . Cestiunea Tonkinului și a espedițiunii care guvernul francez aotărît să trăii în acestă țară, urmeza a fi examinată cea mai mare îngrijire de comisiunea C merei deputaților. Ministrul marinei a dat ieri comisiunii și alte deslușiri asupr însemnătății puterilor de uscat și de mai care vor fi întrebuințate pentru acesta epedițiune. Afară de puterile arătate î proiect, se va mai trimite un batalion deiraliorî anumiți, din Cochinehina, cu tre baterii de artileria de munte de câte 13 omeni fiecare. In ceea ce privesce operațiunile militare, comandantul Riviere nu crede ca trebuie să ocupe mai multe punte decât cele ocupate adî. La 28 Marte, Hanai a fost atacat de 4000 Auamițî sau Chinezi, cari au fost respinși la 10 kilometri, fără ca Francesii să fi avut nici un soldat ucis. Ministrul a declarat ca a primit un depeșe în care se face cunoscut plecarea a 2000 imperiali la Tien-Tsin cu uă destinația necunoscută. ...Ministrul a mai dat asemenea comisiunii mai multe amănunte privitore la misiunea extraordinară a d-lui de Kergaradec, care a plecat cu u scrisóre specială a președintelui Republicei, într’un plic de mătase galbenă, conform obiceiurilor diplomatice ale estremului Orient. In acesta scrisóre se cjice ca neputința curții din Hue d’a asigura liniștea în Tonkin a obligat pe Francia să ie măsuri preventive și a se stabili cu titlu definitiv pe oricare punte. D. de Kergaradec trebuie să angagieze curtea din Hue a nu se opune aestei ocupari. El va angagia pe rege a semna un protocol în sensul următor: 1) Recunoscerea protectoratului francez cu garanții de integritatea Statelor pentru împăratul Tu-Duc; 2) dreptul confirmat Franciei d’a presida la relațiunile esteriore ale Anamului; 3) drepții asemenea pentru Francia d’a stabili vami și orecare imposite al câror venit să servescă a acoperi cheltuelile sale. D. de Kergaradec va vedea chiar pe Tu- Duc, dăcă -i va fi cu putință. El se va înțelege în urmă cu d. Riviere și va corespunde cu guvernul, cu care va sta întotdeauna în comunicare. 1 Ministrul a justificat cheltuelil el a declarat ca tóte aceste el stabilire și de ocupare vor fi partea cea mai avută a Tonki Delta fluviului Roșu, și evalucu joci milióne sumele cari vor fi acoperite de rámí. Acesta cifră bóne de venituri va fi astfel Zece milione pentru administrații Zece milione pentru lucrările zece milione pentru a primi vederile Lzl’"* crede ca ar fi ZA^BWsesbooi Delta și alte câteva punte. In n énse este ca acesta espedițiune într’un mod complet și definitiv acestor esplicàrî, ca deliberările sale nentm i