Romanulu, iunie 1883 (Anul 27)
1883-06-01
MERCURI, 1 IUNIE 1883 ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV . . Deto „ B » B 111 • • A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein ot Vogler, Wallfiseligasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refrrsă. — 20 BANI RLEIMPLARUL g, !?»■ [UNK] [UNK] [UNK] «MS Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; noi sună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (liarnluî și oficiele poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepnblicate se ard — 2 lei 40 bani 14, STRADA DOAMNEI, 14 BÜCOBESGI, S Ä 1883 Este un igienă publică și privată, care se ocupă de sănătatea poporațiunii. Este tot astfel ș’uă igienă politică. Cea d’inten are de scop d a face pe fiecare cetățian se înțelegă , să scie și să aplice diferite măsuri pentru garantarea sănătății sale materiale. Cea d’a doua , igiena morală a cetățianului, are un scop mult mai nalt. Ea tinde a-i garanta sănătatea morală; a-1 apăra adică în contra tutor ideilor și propagandelor primejdiose ce se pot face; a-1 încredința că cu adevărat primejdiose sunt și a-1 otărî să lupte în contra lor din tostă puterea convingerii sale. Un studiu de igienă politică ne propunem a face noi d’astă-dată. Timpul, organ al partitei clise conservatorre din țară, combate înființarea unei mitropolii catolice la Bucuresci. Nu-j discutăm cestiunea în sine; dar suntem datori a supune țerei căte-va considerațiuni în acesta privință. La Bucuresci există, din timpi forte depărtați, că episcopia catolică. Acum, după ceea ce spune limpid, acea episcopia se va preschimba în mitropolia. Situațiunea de drept și de fapt a acelei autorități eclesiastice întru nimic nu spune că s’a schimba din ceea ce era pene acum. De ce dor protestă astă că î Timpul nu vedem și nu înțelegem; când el a tăcut, a aprobat și a recunoscut existența unei episcopii catolice la Bucuresci. Dar ceea ce vedem, ceea ce înțelegem și datori suntem să supunem tere, este conclusiunea ce numitul organ conservator să silesce a trage din rădicarea episcopiei catolice din Bucuresci la rangul de mitropoliă. Timpul se foloseșce de ocasiune pentru a face declarațiuni, care trebuiesc semnalate și de aprope ținute în somn. El <bce :" „Ori și cine, citind cu luare aminte acel articol al nostru, va fi simțit că unul din motivele pentru care combăteam intoleranța, era cu desăvărșire politic : avem uă dinastiă poporară, dor ancă străină și de tot teneră.“ „In deosebi, astăzzi n’avem nici un interes particular d’a susține acesta dinastiă : o susținem numai pentru că sorta țerei nóstre e legată de densa.“ Aceste declarațiuni au un mare însemnătate, mai cu osebire în momentele de față. Ele par a arăta că partita conservatore și nuoii sei aliați, în numele cărora vorbesc. Timpul, convinși că țara nu-i vrea, sunt gata a lucra pentru înlocuirea dinastiei actuale cu alta care să nu fie catolică. E destul a semnala țerei acestă propagandă, pentru ca ea să-i înțelegă pericolul și să se pună în posițiune d’a se apăra. Esploatarea simțimentuluî național e ce să face prin acestă propagandă e contraria și păgubit6re țerei. Dovedim acesta, arătând ce erau, ce puteai fi Domnii români și chreștinî, în timpurile când ideea unui Domn străin s’a ivit și a fost adoptată. E că, într’adevĕr, cum Domnul Moldovei, Grigore Ghica, descrie situațiunea Domnului pământean : „Unindu-se principatele se li se , puie prinț sau rege străin ca să le guverneze, căci numai un străin va fi în stare a le face fericite. De li s’ar da prinț pământean, li s’ar face iar cel mai mare zeű, căci din esperiență cunosc acesta; cu rușine mă mărturesc că, în timp de șapte ani cât am guvernat Moldova, am făcut uă mulțime de nedreptăți și nelegiuiri. Cugetul mă mustră, ia deu să se îndure a mă erta, dar ce era să fac, când eram în relația de rudire și amidă cu toți boierii, cum nu era să pun ministru pe véru-mea, logofîtmare pe cuscru-meu, postelnic pe fiu meu, președinte divanului pe cumnatu-meîL ispravnici pe nepoți și pe prieteni, priveghiători și polițai pe umenii acestora? „Și deca vr’unul din ei nedreptății, ómenii, deca osândea pe nevinovați, decă răpia fățiș onarea și averea cuiva, ce era să fac? Puteam să fiu totd’auna drept? De-i depărtam, trebuia să rânduiesc alții ca și denșii, pentru că Regulamentul nu mă îngăduia să pun pe oricine cu merite, de-i osândeam , mă osândeam pe mine însumi, cânci îi căpătăm inamici neîmpăcați, cari necontenit mă prigoniau și mă calomniați în fața poporului și către Pórta otomană, ce vrea să mă cunoscă atârnat cu desăvârșire, și care avea întru nimic chiar a mă descapățina, după vechiul obicei... Nevoia mă făcea să sufer tóte, și să îngăduiesc multe rele. Uă rudă a mea osândea și jupuia cu tóte puterile pe nișce locuitori părtași, alta răpia moșiile a mii de răzași pe care-i lăsa în cea mai mare sărăcia și ticăloșia ; alta jefuia visteria ; alta prăda casele obstesce. Trebuia, în privința aristocraților, să fiu aspru și mai mult de cât tiran...... Posițiunea îmi era grea și mai mulțămit ași fi fost décâ n’ași fi ajuns să mai trăiesc nisce ilile în care am suferit mult și în care am cunoscut ceva sească invidia, zavistia și dușmănia. D’acelti der trebue un principe străin, un cap încoronat, care se stea în relațiuni cu înaltele puteri..... Cu principe pământean, el s’ar deschide drum la toți aristocrații d’a aspira fiecare în deosebi la domniă, împregiurare ce tot d’auna a produs și va produce intrige și partite, de la care ese cea mai mare ticăloșia pentru țară 1).“ Aceste cuvinte ale unui fost Domn pământean dovedesc cât de mare interes avea și are țara de a susține un Domn străin. Nu stăruim asupra acestui punt, pentru câ tabloul făcut de Domnul Gr. Ghica aruncă să vină lumină asupra situațiunii și oricui inspiră convingerea ca starea actuală de lucruri e mai conformă adevăratelor interese ale propășirii țezei decât oricare alta. Dar—și aoi începe studiul de igienă politică pe care ne propunem a-1 schița,—propaganda ce se face, esploatând pe d’uă parte simțimintele religiose ale poporului român și pe d’alta marele interese politice și economice, ce sunt acum în joc, trebuie cu un moment mai nainte să fie desvăluită, pentru ca poporul să înțelegă scopul ce urmăresc cei cari fac acea propagandă și să scie a se feri totd’auna de cursele ce-i întind. Capul statului e acum ținta atacurilor oposițiunii. Nu-1 vom apăra, câcî n’are trebuință de apărare cel care, pe când chiar Români buni și emininți bărbați politici să induciați de virtutea și virtutea națiunii din care fac parte. 1 1) Scrisarea adresată comitelui Walnoski, se punea în fruntea națiunii și cu nestrămutată credință în ea și în destinele iei —o ducea la victoria, la independință și la rigat. Astfel fiind, ne mărginim numai în a atrage atențiunea națiunii asupra faptelor, atât și nimic mai mult. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Berlin, 11 Iunii. — Prin cercurile nóstre parlamentare circulă scomptul cât. de Bennigsen ar fi declarat într’uă ședință a grupului său câ șî va da demisiunea din deputat în Dieta Prusiei. Londra, 11 Iunii. — Nota guvernului român, ca respuns la aceea a lordului Granville privitore la otărîrile Conferinței de la Londra, e spune ca dorințele Romăniei sunt d'a vedea modificate Mire cari disposițiuni din regulamentele privitore la navigațiunea pe Dunăre anteriore Convențiunii din Londra și d’a fi tratată pe tarâmul unei complete egalități cu puterile europene care fac parte din comisunea dunăreană. Camera comunelor. Lordul Fitz-Maurice comunică Camerei cu Bulgaria a consimțit în principiu a supune cestiunea drumului de for Rusciuk-Varna la arbitragiul ambasadorilor din Constantinopole. Petersburg, 11 Turnă.—împăratul și împărăteasa au sosit aici la Petersburg. Țarul s’a dus să se rege pe mormântul lui Alecsandru II și a plecat apoi îndată, împreună cu familia imperială, la reședința sa de la Peterhoff. Berlin, 11 Iunie.—D. de Bennigsen s’a dat demisiunea din deputat în Dieta Prusiei și din deputat în Reichstag. Camera deputaților a început a da discuțiunea asupra noului proiect de lege eclesiastic, care va urma mâna. In cursul desbaterilor, d. de Windthorst a declarat ca deputații din centru își reservă dreptul de a lua u atitudine positivă în acesta cestiune după închiderea discuțiunii. Ministrul cultelor a declarat câ acest creare seriosă d’a restabili ase cari deja există în U.—Noutatea ce se respäiuu al f1 spiJta trecută despre omorîrea unui misionar catolic italian e inventată. DIN AFARA GERMANIA Norddeutsche Allgemeine Zeitung discută astăzzi motivele care au otărît pe principele de Bismarck se caute uă împăciuire cu Roma. Când partitele liberale, dice citatul chiar, începură acum cinci sau șese ani a deveni nerăbdătore și a trata mai ăntei cu răceală, apoi într’un chip vrășmășesc guvernul pe care i sprijiniseră până aci, atunci deveni peste putință că urmare a certei bisericesc! ca pe timpul periadei Falk, și guvernului nu-î mai rămase de cât se și alega, séu d’a pregăti într’un chip aprocsimativ pacea, séu a se lăsa se fiătărît într’uă oposițiune liberală. Daca partitele liberale găseau ca este în interesul lor continuarea luptei, apoi trebuiau să urmeze d’a lupta, ei nu să joce rolul celui d’al treilea care se bucură de certa dintre Biserică și Stat. Din aceste cuvinte resultă în chipul cel mai lămurit, adaogă Neue freie Presse, că negocierile cu Roma sunt îndreptate mai cu deosebire contra liberalilor. AUSTRO-UNGARIA Citim în V Independance herge de la 7 iunie : Principalul subiect al neînțelegerilor între partidele politice represintate în Reichsratul austriac, este pe două parte tendința centralistă represintată mai cu sema de Germani, oi pe d’alta tendința autonomistă, represintată de deputații, deosebitelor naționalități. Aceste două direcțiuni au asemenea espresia lor mai mult sau mai puțin puternică în compunerea Dietelor provinciale, și tocmai pe acest tărâm a început acum lupta electorală. Mai cu semn în Boemia acesta luptă este forte pronunțată și tinde chiar a deveni înverșunată. Boemia, popolată în mare parte de Germani, mai cu semn în părțile de la Vest, trimitea la Dietă, nu este mult timp d’atunci, că majoritate germană centralistă, și acesta cu atât mai mult cu cât în cursa marilor proprietari domina aprope pretutindeni elementul german. Supt ministerul Hohenwart, regulamentul electoral a fost puțin schimbat, ceea ce a permis Cehilor se căștige mai inteînă slabă majoritate, care mai în urmă merse crescând. In alegerile actuale este vorba pentru Cehi de a dobândită majoritate care să se asigure trei parți din voturile Dietei, cifră neapărată pentru primirea reformei electorale, care pentru momici este obiectul principal al aspirațiunii autonomiste. Ar fi prea îndrăsneț de a afirna ca Cehii își vor ajunge scopul în alegerile cari se vor face la finele acestei luni. Cu tate acestea, presa centralistă pare fo~rte*descurugiată și înfățișază isbenda autonomiștilor ca forte probabilă. Cehii înșiști au uă speranță mai bună și pare ca se simt în destul de tari, câre au respins orice propunere de compromis cu Germania Luan promis pe care, în alegerile trecute, îl primeau întotdeauna. In Tyrol situațiunea este puțin deose ■bit. Acolo partita centralistă, altmintrerea elit« constituțională (Verfassungstreu), reprezintă partita liberală, pe când partita opusa, compusă asemene din Germani, der voltod în Reichsrat cu autonomiștii reprezintă p fi reacționarii clericali în înțelesul principelui de Lichtenstein sau al d-lu j de Lienbacher, autorul nouei legi școlare, j Mai este încă oă mică partită separatistă italiană prea puțin numerósa; ea avea în joista trecută de ce represintanțî. Alegerile - caii s’au făcut acum s-au mai dat încă două scaune; cu tóte acestea autonomiștii voi avea majoritatea, câcî au dobăndit 38 scaune din 68 din care se compune Dieta Tyolului in Galiția, partita centralistă nu mai există, afară de două sau trei circumscripțiuni unde elementul israelit este preponderinte și se aliază cu Germanii. In acesta i princie cisă mai este un alt element, care, deși străin Germanilor, face adesea o causă comună cu dânșii în scopul de a combate supremația poloneză; acesta este elementul rutean. In fine, Polonesii înșiși se împart în două grupuri: unul recunosce autoritatea comitetului central conservator, i cel lalt este liberal independinte. In alegerile cari s’au făcut la finele lui Mai, candidații comitetului central, adică ! tor.iî. au avut în mare parte is. nSț M* n .c, chi utunci mi aite, ții au dobăndit 22 scaune și Rir 11; aceștia perd patru scaune în independinților. Ziarul Sieh. d. Tagblatt, din Sibiu, publică în numărul seu de Marți, 24 Mai, uă corespondință din Pesta, din care extragem urmatórele pârți : „Speranța locuitorilor nemaghiari din Ungaria, ca se va restabili pacea națională, s’a scutit total de la desbaterea proiectului de lege pentru scólele medie íncoce. Din divnzie mai grea lupta cu șovinismul, care ia dimensiuni tot mai mari. Față cu lupta cea înverșunată a naționalităților, care s’a încins dincolo de Laita, se simt Maghiarii ca stăpâni ai situațiunii în monotelită. Cu bucuria nespusă se uită ei la lupta dintre Germani și dintre Slavi și Pesti Napló (fice fară nici uă reservă, câ uă Austriă puternică este mai periculosă pentru Ungaria, decât una slabă. Aceia cari împreună cu Pester Lloyd maî țin ca este de lipsă ca monarhia se aibă uă putere impunătare, s’au împuținat și Maghiarii ved în orice perplesitate a Austriei dă o pasiune bună de a o esploata în favorea maghiarismului și cei mai mulți, în lupta electorală ce se va începe în Boemia, stau pe partea Cehilor de când aceștia se făcură politici reali și nu mai cochetază cu Croații și cu Slovenii, după cum fac scriitorii maghiari neîncetat cu „marea națiune“ (francesă) în ciuda alianței monarhiei cu imperiul german. Maghiarii de mult plănuesc să însceneze uă înfrățire între Maghiari și Frances! și acum planul e în ajun de a se se verși. La 7 iulie scriitorii maghiari și artiștii vor întreprinde oă călătoriă de plăcere prin Veneția și Lion la Paris. In Turin se va face din visitatea lui Ludovic Kossuthită festivitate și se pare ca nimeni nu-și face scrupul ca acesta cu greu se pute uni cu credința câtre dinastiă. Se zice ca în Paris se va face oă primire festivă scriitorilor cari simpatiseză așa de mult cu Francesii. Prețurile cele tare scăzute pe drumurile ferate meridionale francese se tălmăcesc ca un semn de simpatia al Francesilor câtre Maghiari. TURCIA Corespondintele din Constantinopole al oiarului die Presse anunță câ guvernatorele din Salonic a înșciințat pe Portă despre descoperirea unui complot bulgar și secestrarea de hărții compromițetore pe la învățătorii de scule din Cepsko, Bansko și din alte ]pa]; mulți locuitori de prinși. . . . de localități au fost arestați per......... au luat parte la oă conspirațiune pentru resvrătirea Macedoniei. Citim în L’Independence belge de la 9 Iunie : Armenia, cu tóte nouile făgădueli ce i s’au făcut în timpul din urmă, trebue să mai aștepte încă mult reformele la care are drept în virtutea tratatului din Berlin. Sultanul , declarând acum de curând lordului Dufferin ca s’a numit uă comisiune însărcinată să efectueze aceste reforme, n’a esprimat decât pe jumătate cugetul sau. Ar fi trebuit să adauge ca acesta comisiune a primit ordinul d’a nu efectua nimic, până când nu va fi constrânsă de puteri. Acesta reiese dintr’un notă pe care Porta a adresat-o, după cum spune Standard, puterilor semnatare tratatului din Berlin. In acesta notă, redigeată în urma unui consiliu de miniștri, guvernul otoman merge pene a pune în cestiune chiar ideia reformelor, cari propune să fie amănate, pretstând necompatibilitatea lor cu reua stare a finanțelor imperiului. Pare ca banii sunt nervul reformelor constituționale ca și al resbelului. Când acesta condițiune sine qua non va înceta, Porta va găsi un alt protest pentru a trimite la calendele grece organisarea politică a Armeniei, afară numai decă puterile nu vor lua seriose măsuri în acesta privință. Asupra aceleiași cestiuni mai găsim și urmatorele rînduri în edițiunea de sorá a Țarului die Presse de la 9 Iunie : * * Se anunță din Constantinopole câ cestiunea armeană este discutată pe acolo cu multă vioiciune. Totuși, marea divergință de păreri ce domnesce face forte anevoiosă oriceotărîre. In marele consiliu de miniștrii și ex-miniștriî, ce s’a ținut Duminecă la palat, nu s’a ajuns la nici oă înțelegere, deși ședința a fost forte lungă. Said pașa declara în chipul cel mai categoric ca reformele au devenit, față cu afară de puteri, că asoluta trese opuse misiunii încredințată pașa și amenința cu demisiase va mai stărui în trimiterea acelei misiuni. Ambasadorii germani și austro-ungari recomandă Porței să introducă reforme ma înainte d’a se esercita vr’uă presiune. In acelașî timp soliile ce sosesc din Erzerum sunt forte îngrijitore. Emigrațiunea în Rusia urmeza mereu. Autoritățile au făcut din nou numeróse arestări și Turcii, în urma unor ordine sosite de la ministerul de resbel, fac seriose pregătiri militare. RUSIA Se telegrafiéza din Moscva cu data de 8 Iunie . Ieri dimineții s’a făcut inaugurarea bisericei Mântuitorul, cel mai mare templu din Moscva, a cârui clădire a costat 45 milione de franci. Acesta biserică este ridicată în memoria victoriilor castigate de Ruși în 1812, 1813 și 1814 contra Francesilor. Sănțirea templului în timpul serbării încoronării este un simplă coincidență. Clădirea fusese ordonată în 1812 de împăratul Alecsandru I, dar n’a început decât în 1838 și s’a sfîrșit sunt acum doo! ani. Ceremonia sănțirii a fost forte frumosă. Totă curtea se afla față, precum și corpul diplomație, afară de ambasadele franceze, a câror lipsă a fost forte observată. BULGARIA După u scrisóre din Sofia, adresată Țarului Neue freie Presse, situațiunea din Bulgaria este cea următore . Există trei partite, care se combat unele pe altele : cea conservatore, care luptă pentru independința Bulgariei și în fruntea căreia se află principele Alecsandru, apoi partita de acțiune, care este contra celei d’ăntei și susține pe generălii ruși Soboleff și Kaulbars și câruia aparțin toți militarii ruși din rîndurile armatei bulgare, și în fine partita liberală, având în cap pe d. Dragan Zankov, care sprijină actualminte pe generarele Soboleff în speranța ca va restabili Constituțiunea din Tîrnovo. Adevăratul câmp de luptă al celor trei partite nu este Bulgaria, ci în Rusia, tate deja de Cameră, pentru amenagearea pădurilor și acordarea unui credit de 600.000 lei pe sema ministrului de finance pentru înființarea caselor de credit agricole, Senatul a trecut la orele 3 și jumătate în secțiuni, spre a cerceta aceste proiecte. Ședința se redeschide la orele 4 supt președința d-lui președinte D. Ghica. D. Lupașcu da citire raportului și proiectului de lege pentru deschiderea unui credit de 600.000 lei pentru constituirea capitalului caselor de credit agricol Art. 1 și 2 sunt votați fară discuțiune și legea în total se primesce cu unanimitate de 28 voturi. D. I.vpșcu mai da apoi citire și proiectului de lege pentru amenagiarea pădurilor. D-scu susține proiectul ca fiind forte util. D. N. Fleva gasesce ocasiunea d’a semnala d-lul ministru al agriculturei căte-va lacune în legea silvică. Astfel d seace cu ieri chiar, trecând printr’uă pădure a Statului, și vedlem iarba mare, a întrebat pe un țăran de ce nu o cosesc ; țăranul a respuns ca sunt opriți de guvern, cu iarba crescând face râu pădurii, câci rădăcina se îngroșă, ș’apoi ei chiar primăvara sunt siliți a da foc ierbe, ca să pute pace vitele și intra în păduri. D. Cămpineanu respunde ca un act de arătările d-lui Fleva, s’adaugă ca modificările în legea silvică s’au și făcut. Articoli. 1, 2, 3, 4, 5 și 6 să primesc țară discusiune și legea se voteza cu 30 bile (unanimitate). D. Cămpineanu depune proiectul pentru cumpărarea unor case din T.Jiu. D. N. Fleva <fice ea cerând a se pune la ordinea dilei cestiunea revizuirii, a înțeles ca Senatul se otarosca numirea unei comisiuni, care să studieze cestiunea reviciuiriî. D. D. Ghica observă ca discutând astă de acesta cestiune, mânecate Senatul nu mai va fi în număr. In urma acestei observațiuni, ședința s’a rădicat la orele 5 sera, anunțânduse cea viitare pe mâne. SENATUL SESIUNEA ESTRA-ORDINARA Ședința de la 30 Mai 1883 Președința d-lui Dimitrie Ghica. Ședința se deschide la orele 2 și jumătate d. a., cu 32 d-nî senatori presinți. După aprobarea sumarului ședinței președinte și citirea mesagrelor regale prin care se înainteza proiectele de lege, vo- ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-ORDINARA Ședința de la 30 Mai 1883. Președința d-lul vicepreședinte A. Stolojan. Ședința se deschide la ora l’/2 d. a., presinți 109 d-ni deputați. Șumarul ședinței precedinte se adoptă. D. vicepreședinte a dat citire următorului respuns al M.S. Regelui la adresa Camerei : „ Domnule președinte, relor deputați, „Simțimintele de iubire și de devotament ce domnia vostra îmi aduceți astă-Ț din partea întregei Adunări, pentru Mine și Dinastiă, se primesc cu un deosebită bucurie. „Espresiunea fidelă a voinței naționale, Adunarea deputaților dovedesce, în împregiurările actuale ea este pe deplin pătrunsă de înalta sea misiune (aplause). „Daca, în orice timp, unirea și buna înțelegere între guvern și Parlament este uă bine-facere dorită de toți, acesta unire, acesta concordia devine cu atât mai mult uă datoria pentru toți ce simt bătând în peptul lor iubirea de patria, în fața situațiunii nóstre internă și esternă (aplause). „Mari și seriose sunt lucrările ce țara astaptă de la luminele, de la patriotismul și speranța d-vóstru întru ale țerei. La lucru dar, cu bărbățiă, cu prudință și înțelepciune și fiți și cum câteva, care vă privesce, vă va fi recunoscetóre. (Aplause). „Eu vă mulțămesc din nou, în numele Meu și al Reginei, de urările sincere și devotate ce Ne esprimațî, (Țcendu-se din inimă : „Să trăiescă scumpa nóstra Romăniă“ (aplause lungi și repetite). Col. I de Dorohoi să declară vacant, pentru ca d. I. C. Brătianu a comunicat prin telegramă cu opteză pentru Senat. Să da citire declarațiunii fostei Camere privitore la revizuirea Constituțiunii. Se propune a se numită comisiune care se elaboreze proiectul de revizuire. D. N. Ionescu combate aceste procedere, cerând ca — conform regulamentului, Adunarea se trece în secțiuni, unde se discute ideia revizuirii și să se otărască comisiunea ce va trebui alesă. D. vice-președinte Stolojan amintesce ca la revizuirea trecută s’a numit uă comisiune specială și biuroul a credut ca așa se va urma și acum. Discuțiunea urmeza asupra acestui punt, luând parte d-nii D. I. Ghica, Gr. Vulturescu, Iepurescu, generale Leca, P. Grădișteanu, N. Voinov, Agariev și ministru de interne. Se decide a se numi uă comisiune de inițiativă pentru a redacta proiectul de revizuire. Să cere închiderea discusiunii, care se primesce. Se pune la vot propunerea biuroului de a se numită comisiune care se redacteze proiectul de revizuire și se adoptă de Adunare. Ședința se suspendă pentru 10 minute. La redeschiderea ședinței, d. vice-președinte A. Stolojan ocupă fotoliul președinței. D. vicepreședinte. D lor deputați, ma î nainte de a intra în alte lucrări, vă rog se bine-voiți a procede la votarea în total a unui proiect de lege rămas din ședința tre-