Romanulu, aprilie 1884 (Anul 28)
1884-04-01
ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vel putea ANUNCIURÎ Linia da 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ „ „ „ III......................2 leî — „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler,Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14. STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 37, STRADA ACADEMIEI J BUCURESTI, S SIȘ DE 1884 " Astadi chiar, camerele de revizuire vor avea a se pronunța asupra cestiunei de căpetenie în vederea căreia au fost alese: întocmirea corpului electoral. Astăzi se amâne, majoritatea a otărît a se pronunța asupra celor doue sisteme care sunt în luptă: împărțirea corpului electoral în colegii strîmpte, în cari alegătorii nu pot sé resixfle decât viciul, și acea a întocmirei unor colegii mari, libere, neatârnate, în cari inteligența, proprietatea și munca să aibe partea lor legitimă de acțiune. Astăzim seűmâne, camerele vor avea se se rostescá déca ele voiesc urmarea regimului de corupțiune, care apasă asupra întregei nóstre viețe politice, sau decă simt ca sunt dotóre d’a pune temeliele unei noă ere și d’a așeza pe temelii trainice edificiul nostru politic și social. Facem un ultim apel la bunul simț, la solința, la patriotismul represintanților colegiilor celor strimpte să reda nobila sarcină ce au de deplinit. Să nu scape un moment din vedere marea operă ce sunt chiemați a alcătui pentru viitorul României. In adever, de la modul cum se vor întocmi nnele base ale organismului nostru politic va depinde acest viitor. Sunt două teorii în politică: una care susține ca nici oă reformă nu trebuie efectuată decât atunci când densa se impune cu tărie și când moravurile vor precede instituțiunile și întocmirile politice; alta care afirmă ca sunt reforme cari trebuiesc deplinite mai nainte de a fi reclamate cu forța, și ca instituțiunile și întocmirile politice servesc în cele mai multe cozuri la formarea moravurilor. Voim <5re ca corupțiunea se se întindă în așa grad în actualele colegii, voim ca privilegiații să se obicinuescă așa de mult cu vizuinile lor, încât națiunea la un moment dat să dispere și se spargă cu putere citadelele lor ? Voim ca cetățianii să se lumineze și să se moraliseze mai anéiű și apoi se lărgim colegiile ? Dar atunci, acastă lărgime nu se va putea face nici vădetă, căci cu sistema actuală demoralizarea se va întinde din ce în ce mai mult și moravurile politice se vor strica din an în an. Oamenii în adever conservatori sciü ca reformele se fac la timp, când cei cari le cer sciu încă să se modereze. „Fericite ar fi poporele, ne spune istoricul revoluțiunii francese, F. Mignet, când tóte reformele s’ar deplini la timp; când cei cari le reclamă mai pot se se modereze, și când cei cari le refuză ar sei se cedeze când trebue; astfel, revoluțiunile s’ar deplini fară vărsare de sânge și analele popórelor n’ar mai avea de înregistrat calamități.“ Rămâne acum se vér fii națiunea decă actualele Camere vor voi se facă operă de omeni înțelepți, prevenind evenimintele, sau déca, neținând sema de învățămintele istoriei, voe sc sĕ pregatesca României dile negre în viitor. In colegiile mari, națiunea română, chiar în straturile iei cele mai puțin luminate, va putea, mergând cu clasele unite, să ajungă la consciința deplină a drepturilor sale. învederat este câ elementele inteliginte din aceste colegii nu vor putea să nu exercite să înrîurire bineface tare asupra celorlalte elemente, cari din diferite împregiurari au rămas mai napoi pe calea culturei. Numai prin acesta strînsă unire între partea cultă a națiunii și între masele mari de poporațiune, cari represintă munca și puterea, se póte cimenta acea unitate de vederi, de principii, de simțiminte, ale unei națiuni care are încă a trece prin multe și grele împregiurări. Despărțim națiunea în clase deosebite, creând pretutindeni interese deosebite, înlăturând mase mari de poporațiune de la exercițiul sincer al puterei publice sau conducându-le cu biciul la vot, gonind principiul dreptății din întocmirile nostre politice, nu vom cimenta nici uădată acestă unitate. Națiunea va urma a trăi în cercuri isolate și străine unele de altele, privilegiații încremenind din ce în ce mai mult în cetățuele lor și clasele nedreptățite cufundându-se din ce în ce în corupțiune și în suferinți. In loc de bune moravuri publice, cari învârteșiesc națiunile, vom avea un corp slăbănogit care se va desface și va cădea în pulbere la cel mai mic cutremur din întru séți din afară. E că ce perspectivă ni se înfățișeză pentru viitor, cu sistema actuală sau c’uă sistemă analogă care nu s’ar deosebi de cea vechia decât numai în formă. Cei cari conduc destinele țârei, cei cari se die represintanți ai națiunii, n’ar trebui se uite ca misiunea lor este ș’aceia d’a crea bune moravuri în țară. ■ v Decá moravurile preced adeseori instituțiunile, nu e mai puțin adevărat ca și instituțiunile și întocmirile politice au cele mai de multe ori un mare înrîurire asupra moravurilor. Este un fapt dovedit ca’n actualele colegii numai moravuri politice nu se pot forma la noi. Colegiile stricte nu pot forma decât năravuri, cari cu timpul nu pot face decât se se înrădăcineze din ce în ce mai mult și să se întimtă ca uă gangrena în tote clasele societății, chiar în cele cari nu se bucură de nici un privilegiu. Numai în nișce colegii largi, în care tote clasele să se confunde, în care țăranul să stea alături cu proprietarul mare, în care acesta să potă sta la vorbă cu profesorul, cu comerciantul, cu meseriașul, în care osebitele interese se se lege între densele, numai în asemene colegii, dicem, se pote făptui unitatea și frățietatea între clase, puterea și mărirea unei națiuni. Numai în asemene colegii, partea cultă și conducătarea națiunii se pote oferi în luptă ; numai în asemene colegii, cel puțin luminați și desmoșteniți se pot lumina cu timpul, se pot ridica în demnitate și pot dobândi consciință despre drepturile și datoriile lor. Numai în asemene colegii, națiunea pute se’și exercite drepturile sale și să capete acea tărie și unitate care ’i sunt neapărat trebuitore în viitor. E că ceia ce actualele camere nu trebue să scape din vedere. Ele ar trebui se cumpanescu bine tóte opiniunile nainte de a vota să lege atât de însemnată pentru țară și pentru a căreia dreptă resolvare vor fi răspunzători naintea națiunii, pentru binele său pentru râul ce vor face. Insurgenții din Sudan asediază forteireța de la Sendy; guvernorele din Berber a trimis ajutore garnisone î. Paris, 11 Aprile.— D. Dumas, celebrul chimist, a murit.* Viena, 11 Aprile. — Congresul ornitologic s’a închis aici; principele imperial a mulțămit cu cordialitate membrilor străini cari au luat parte, și a exprimat speranța ca alte congrese asupra seanțelor naturale vor urma acestuia. Roma, 11 Aprile, — Nuptâi directe de la Port-au-Prince spun ca două insurgenți, refugiații pe un bastiment italian, fiind reclamați de poliție, au fost lăsați în libertate în urma demersurilor făcute de agintele consular italian. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Cliir, 11 Aprile — E act positiv ca s’a făcut un compromis între Nubar pașa și sir Clifford Loyd, amendoul român în minister. KLedivul a refuzat în mod absolut de a primi demisiunea lui Nubarpașa. Atribuțiele lui sir Clifford Loyd vor fi mai bine definite. DIN AFARA ENGLITERA Comentând informațiunile corespondintelui său, The limes de aci dimineță dice ca situațiunea interiora a Egipetului devine din ce în ce mai rea și în același timp respunderea Ensiliterei devine din ce în ce mai gravă. Poporațiunea este cufundată în miserie și gata a începe să după mișcare revoluționară; tóte întreprinderile private sunt paralisate; datoriele se acumuleză, demoralisarea este deplină și generală. „Engliteza singură încheia thermes, este respinsse tai’e de aceste rele și numai dânsa pate să le îndrepteze. “ Ministerial engles de esterne a publicat oă carte albastră asupra Asiei centrale. Documentele ce ea cuprinde sunt de la data de 30 Decembre 1881 pene la 15 Februarie 1884. Cea din urmă depeșe este de la sir E. Thornton, ambasadorele englez din Petersburg , adresată lordului Granville, și anunță câ Rusia a otătiîă să-șl anecseze pe Turcomaniî din Merv. In Aprilie 1882, d. de Giers asbgura pe represintantele Engliterei din Petersburg, ca nu este nici cum intențiunea Rusiei să nainteze spre Saraclis sau Merv. Ceea ce se va întâmpla ânse într’un viitor mai depărtat, adaose el, este aprópe peste putință d’a o spune mai dinainte, câci s’ar putea prea bine ca împregiurârile se silesca pe Rusia a face ceva la care nu se gândesce acum. Tot cu acea ocasiune d. de Giers declară, câ Rusia nu se va opune la ocuparea Kandaharului de trupe engleze și nici nu va obiecta ceva daca autoritățile engle se vor esercita să înrîurire predomnitare în Herat. AUSTRO-UNGARIA In Neue freie Presse găsim următorea telegramă din Pesta, cu data de 9 Aprile : Oficiosei Budapester Correspond?,azi se telegrafiază din Viena, ca până acum gxxverxixxl axxstriac n’a făcut nici xxă dechlar ațixxxxexix privința cererii ungare, d’a retrage disposițiunea luată de guvernatorele Austriei de jos. Este probabil ca acesta dechlarațiune nu va putea fi dată mai nainte ca comnițele Taaffe să fie primit în audiență de împărat. TONKINUL Le Temps primeste urmatorea telegramă din Hanoi cu data de 6 Aprilie . Mișcarea spre Hong-Hoa a început astăzi. Brigada Briere de l’Isle a plecat aici dimineță spre Son-Tay. Brigada Négrier, venită din Bac-Nincîx pe drurmul Chinei, va pleca mâne în aceași direcțiune. Se crede ca puterile dușmanului la Hong-Hoa se compun din patru mii de pavilione negre comandate de Lih-Vinh- Phuoc și din șase mii de soldați regulați chinezi din Yunnan. Raporturile Tonkinezilor fac să se prevadá câ împotrivirea va fi destul de energică. Temperatura nu e încă urcată. De la luarea Bac-Ninhului, generarele Millot s’a ocupat de organisarea țerei. El va ridica la șase mii efectivul tiraliorilor tonkinezî cari sunt în momentul ide față în număr de 2500. Adjudicarea opiumului se va face în scurt timp îndată ce citadela Hong-Hoa va fi luată, d. Rossigneux, administratorul afacerilor indigene din Cochinchima va ocupa postul de reședințe în provincia de Sontay. J CHINA Se telegrafiază din Londra că manie consiliu al imperiului chinez s-a otărît pentru menținerea păcii și a recomandat ca banii ce ar costa un resbel cu Francia se fie întrebuințați la întărirea a Hei sau patru orașe mari cari se află spre Tonkin, r.ja«ggBSaG»agsi DUMINECA, 1 APRILE 1884. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE 111 Capitală și districte, un an 48 leî; șese luni 24 leî; tre luni 12 leî; uă lună 4 leî. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiile poștale: LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — tSiEirstxxTTIX. Urmarea ședinței de la 30 Marte 1884 ce dâ citire art. 118 din proiect pentru revizuirea Constituțiunii, care este astfel redactat : „Tot românul face parte din unul din elementele puterii armate, conform legilor speciale.“ .Acest articol se primeșce cu 49 bile albe și 1 năgră. Se voteza articole 121 și 122 cari sunt privitori la desființarea gardei naționale. Se citesce art. 131 care fice : „Consiliul de Stat și contenciosul administrativ nu se vor putea înființa. „Se va putea însă crea oă instituțiune permanentă, care nu va avea alte atribuțiuni decât studierea și elaborarea proiectelor de legi și regulamentelor de administrațiune publică. . „Membrii acestei comisiuni vor putea susține în corpurile legiuitóre proiectele de legi. Ei n’au drept de vot. „Curtea de casațiune se va rosti ca și'n trecut asupra conflictelor de atribuțiune. “ Disensiunea generală fiind deschisă d. Dr. Al. Sturdza dice ca instituțiunea acesta ce se propune a se înființa, este menită a înlocui consiliul de Stat, care a fost înființat în xxx’ma lovirii de Stat. Acesta din urmă instituțiune a jucat un rol mare în Bi’aeia supt Napoleon I și a fost desființată nu din causa esceselor Parlamentelor, ci din causa pericolelor și ea pate se aducă cu sine, și de care trebuie ferită țara. ' Ideia care predomină pe delegații noștril este tocmai acesta și de aceea ei au voit se dea cea mai mare asigurare ca ].xx se va înființa un consiliu de Stat. ^JDer delegații noștrii se contradic, de vreme ce, vorbind despre crearea instituțiunii parlamentare, el die ca acea comisiune va avea însărcinarea d’a susține proiectele în Cameră. Apoi tocmai acesta este cel mai mare voti, câci atunci nu vom mai vedea pe miniștrii apărând proiectele de lege. De aceea, eu sunt pentru acest articol, dar cu condițiunea ca membrii acelei comisiuni se nu potă veni decât în secțiunile Camerei și ale Senatului precum și’n comitetele de delegați spre a susține proiectele elaborate de dânșii. Dar numai atât și nimic mai mult, câci nu e bine ca membrii acelei comisiuni se vină a apăra proiectele naintea Camerelor. D-sea se declară contra înființării, supt secretarilor de Stat, câci prin acesta se dâ xxă lovitură morală miniștrilor, caii cu chipul acesta sunt sustrași de la adeverata respunndere. Afară de acesta, se mai crează axă nuoă cheltuială care e menită a aduce nuoi poveri, fără nici un avantagiu. D. P. Borș arătá câ sunt două doctrine: una care susține câ ’n regimul constituțional trebue să fie un consiliu de Stat, și alta ca nu trebue. D-sea se declară pentru cea d’ăntei din aceste doctrine, care servă ca un corp ponderator între Cameră și principe, atunci când într’un Stat nu există decât un singură Cameră; numai în acest caz ar fi admisibilă înființarea unui consiliu de Stat. D-sea nu admite însă ca consiliul de Stat să creeze legi, ci numai a le studia și să fie un ausiliar al puterii executive. Cu chipul acesta, s’ar ușura for’te mult lucrările Corpurilor legiuitore. Și la rândul lor, acestea ar putea se cere lămuriri de la consiliul de Stat. D-sea nu crede ca comisiunea permanente va fi în stare să creeze legi; câci ea va trebui se se compună din persone speciale, ceia ce e forte anevoe, de vreme ce asemene comisiuni sunt foate schimbăciose. In schimb, d-sea crede ca este nemerită înființarea unui consiliu de Stat, ea auxiliat pe lângă puterea legiuitare, spre a studia legile și a menține echilibrul între diferitele neînțelegeri ce s’ar ivi într’e deosebitele ministere. De aceia, d-sea se delcara contra înființării comisiunii permanente și se unesce cu acea doctrină modernă care este pentru înființarea unui consiliu de Stat într’un Stat constituțional. D. N. Fleva declară ca voesce a studia Gestiunea din punctul de vedere practic și se întrebă pentru ce s’a propus modificarea acestui articol ? Uă singură cauză : între atribuțiunile ce avea consiliul de Stat era și aceea d’a crea și studia legile. Dar Constituțiunea de la 1866 n’a înlăturat de tot înființarea Consiliului de Stat, și de aceea noi, spre a avea manile libere, am admis modificarea art. 131. Din acest punct de vedere trebue se luam noi lucrul și să căutam a-’l îndrepta. S’a propus deci de Cameră formarea unei comisiuni permanente care să studieze legile, și noi trebue se ținem sema de acesta propunere, mai ales ca ea răspunde la scopul urmărit de noi. Cât pentru nume, îmi este indiferent, și ea pare prea bine să se numescá chiar comisiune legislativă. In privința celui d’al treilea aliniat, d-sea se unesce cu opiniunea emisă de d. Gr. Sturdza, spre a nu face pe miniștri tocmai neinteresați de legile țerii. Eu nu admit acest alineat, care nu va fi altceva decât un fel de paravan după care să se ascundă miniștrii spre a scăpa de orice răspundere. Acesta ar fi contrariă legii ce am făcut pentru responsabilitatea ministerială. Nu sunt arăși pentru opiniunea d’a se pune în Constituțiune ca membr’ii [comisiuni] permanente pot veni în secțiunile sau comitetele de delegați ale Camerii sau Senatului. Încă câteva cuvinte asupra decisiunii luată de Cameră. Ea a dis ca Consiliul de Stat, cu atribuțiuni de contencios administrativ, nu se va putea înființa. Deci, fară atribuțiuni de contencios administrativ, el se pute înființa. Cu chipul acesta lăsăm loc liber unui guvern, care ar voi să-șî plaseze favoriții, se înființeze consiliul de Stat, comisiunea legislativă și supt-secretarii de Stat. Tóte acestea ar provoca cheltuieli colosale și de aceea sunt de părere a se menține articolul astfel cum se află în proiectul nostru, cu deosebire d’a se șterge alineatul trei. D. ministru de externe Dim. Sturdza arata cuvintele pentru care Camera a modificat astfel articolul 131 din proiectul Senatului. Se ’nțelege de sine și ca nu se pote înființa un consiliu de Stat întru cât Constituțiunea prevede ca se va înființa oă comisiune permanente. Deci, nu pate să existe două instituțiunî cu aceleași atribuțiuni. Cât pentru înființarea supt-secretarilor de Stat, voi spune câ orin cine a studiat lucrările ministerelor nóstre își va putea da lesne sema, de vreme ce în ele se vâd zilnic două feluri de lucrări: acelea cuvinte, pe care d’abia le pot face secretarii generali, și cele-lalte pe care e nevoit să le facă ministrul. Cu chipul acesta ministrul nu mai pate să se ocupe de nimic. Nu trebuie să credeți câ prin înființarea supt-secretarilor de Stat se ’nlâtură responsabilitatea miniștrilor , nici decum. Dar lucrările la ministere s’au aglomerat atât de tare încât multe rămân amânate cu sunele. Spre a se preveni tóte aceste neajunsuri , s’a propus înființarea suptsecretarilor de Stat. De altmintreli, are să se voteze să lege specială spre a se oțărî la care minister anume trebuie să se ’nființeze supt-secretarii de Stat D. M. Schina se deohiară de la început contra celui d’al treilea alineat. Comisiunea permaninte să ’nfințeză ca se ușureze pe guvern de sarcina ce are cu elaborarea proiectelor. Cu chipul acesta nu vom mai vedea repetându-se spectacolul de adi, eu votăm să lege venită din inițiativa puterii executive și după câtăva vreme x să luăm din moű în dezbatere spre a o modifica. De aceea eu primesc comisiunea permanentă,fară ânse ca membrii iei să aibă dreptul d’a veni se apere proiectele de lege în Senat. Ce ’nsemne de însă înfințarea supt-secretarilor de Stat? Nu este a înfința un alter ego al ministrului, fară ca el să aibă responsabilitatea ministrului ? De altmintieli, ministrii au destulă vreme. 9 din 12 luni pe an, se lucreze și prin urmare nu mai au trebuință de înființarea suptsecretarilor de Stat. D. Gr. M. Sturza repetă cele c]ise mai nainte de di-sea combătând parte din modificările întroduse de Cameră precum și înființarea sup-secretarilor de Stat. Câci atunci va resulta câ, sen guvernul va fi un corp părăsit sau supt-secretarii de Stat vor fi corpuri parasite. D. Dim. Gion mărturesce câ. d. Gr. Sturza are dreptate, dar atunci care va fi resultatul ? Că vom lipsi Constituțiunea de acesta comisiune permanente și, pe lângă acesta, ne vom pune în neînțelegere exx Camera. Ar fi bine deci se primim redacțiunea Camerii. D. raportare Potizu Micșunescu ejice ca desfințarea consiliului de Stat a lăsat un gol care nu se pute deplini decât prin înfințarea comisiinii legiuitore, cu atribuțiunea ca membrii acestei comisiuni se aibă dreptul de a veni în Camere să apere proiectele de lege. Și acesta nu se pote avea decât numai înscriind acest drept în Constituțiune. Se cere închiderea disensiunii, care punându-se la vot, se primesce. D. N. F e va propune ca se fie pus la vot fiecare alineat în parte din articolul 131. Acesta propunere nu se primeșce. Se propune următorul amendament în locul art. 131: „Consiliul de stat cu atribuțiune de contencios, nu se va putea reînființa. „Curtea de Casațiune se va rosti, ca și’n trecut, asupra conflictelor de atribuțiune. „Se pute înființa oă comisiune legislativă exx însărcinarea d’a elabora proiectele de lege. „Se înființază supt-secretari de stat, cari vor susține proiectele de lege naintea Parlamentului.“ Acest amendament se primesce cxx 35 bile albe contra 17 negre din 52 votanți. Se dă citire aicn. 133 care e astfel redactat: „Pământurile foștilor clăcași, ale însurățeilor și ale locuitorilor cari au cumpărat în loturi mici proprietăți de ale statului, sunt și rămân inalienabile în timp de 32 ani, cu începere de la promulgarea acestei legi. „Acestă disposițiune se aplică și la pământurile vîndute de stat în loturi mici in partea României de peste Dunăre. „Schimburile de pământ contra pământ nu intră în prohibițiunea legei de faciă. “ Nu se ia însă în discusiune acest articol, fiind ca nu se scie ce s’a făcut la Cameră. D. E. Stătescu rogă pe guvern, care trebuie să fie ca un fel de trăsură de unire între ambele Camere, se înlăture pe cât se pate neînțelegerile ce se pot ivi între ambele corpuri legiuitore și care au făcut ca art. 131 a scăpat numai c’xxn vot de n’a cădut. D-sea cere să nu se pună la vot nici în Cameră nici în Senat vr’un a’ticol, fără a se stabili mai ăntâi între ambele Camere xxă înțelegere în privința redacțiunii lui. D. Dim. Sturdza ministru de este medice cu ceea ce cere d. Stătescu este chiar material minte peste putință. D-sea ruga Senatul a merge mai încet și a evita orice conflicte cu Camera. D. N. Fleva crede ca ar fi bine, spre a se evita asemene conflicte, să se întrunescă mai inte corpurile legiuitore sara spre a se sfătui și apoi a doua zi să se ia articolii în desbatere, rămânând fiecare corp liber cu ideile sale. Acesta este propunerea ce d-sea face. Ședința publică se rdică la orele 6 și un sfert sera, anunțându-se cea viitor’e pe a doua zi. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTKA-OEDINAKA Urmarea ședinței de la 30 Marte 1884. D. N. Ionescu face apel la juriștii emininți care sunt în Cameră pentru a combate teoria conținută în acest articol. Satianii au devenit proprietari pe pământurile ce li s’au cedat la 1864 și nu e nici un cuvânt d’a nu le permite ’să facă din ele usul ce bun le va părea ca proprietar. D. ministru al justiției combate teoria d-lux Ionescu; a nu garanta inalienabilitatea acestor pământuri ar fi a creatxă nuoă cestiune rasală. Statul a împroprietărit pe clăcași, a împroprietărit pe însurăței și vinde pământeftin sătianilor pentru a feri țara de proletariat. Acest mare interes național impune a se scote din vînzare acele pământuri. D. ministru al domeniilor susține aceleași idei și rogă pe Cameră a adopta art. cum e votat de Senat. Punendu-se la vot, art. se ia în considerațiune exx unanimitate. D. G. Fărcășianu rogă Camera a adopta disposițiunea d’a nu se pune supt disposițiunile prohibitive ale acestui articol terenurile din rada comunelor urbane. D. Ursanu Valerian susține aceiași părere și propune un amendament, dar scomotul îi împedecă d’a vorbi. D. vice-președinte Giani declarâ ca va fi nevoit să suspende ședința decă scomotul urmeză. D. Valerian spune ca nu se va da jos de la tribună până nu va spune părerea sea. Scomotul încetând, d. Valerian după ce vorbi asupra amendamentului sân, decliiară câ’l retrage. Dându-se cuvântul d-lux Arapu spre ași desvolta un amendament, d. T. Boldur-Lățescu dice câ s’a cerut închiderea disensiunii. Mai mulți deputați cer cuvântul în cestixne de regulament. D. Arapu protesteza, i s’a acordat cuvântul și va vorbi. Liniștea restabilindu-se un moment, d-sea susține ca vendările și schimburile de pământuri să se potă face între sătiani. Amendamentul este respins. D-nii Cantili și Lățescu susțin ca Camera póte închide discursiunea fară a se desvolta acele amendamente. D. vice-președinte Giani spune ca Constituțiunea da dreptul fiecarui deputat de a propune un amendament și ca acest drept este recunoscut de art. 66 din regulamentul Camerei care duce ca amendamentele propuse nu pot fi puse în disensiune fară ca ele să fie citite și desvoltate. Cât vasta d-sea pe fotoliul președințial nu va permite ca acest drept să nu fie respectat, de aceea părăsesc fotoliul rugând pe d. președinte a îi lua locul. D. general Lecca se suie la biuron. D. Agarici crede ca Camera póte închide discxnsiunea. D. Giani luând cuvântul susține interpretarea ce a dat regulamentului. 1. președinte întreba déca amendamentul d-lux Gr’ădișteanu a fost depus înainte d’a se cere închiderea discusiunei, respundendu-se cu da, d-sea dice ca atunci bine a procedat, d. vice-președinte Giani și de cuvântul d-l.xi Grădișteanu care susține următorul amendament: „Schimburile pământului naral în contra pământului rural nu se vor putea face decât cu auteritatea tribunalului local. “ Dupe închiderea discusiunei, d. rapox’tore Stolojanu spune ca comisiunea s’a pronunțat pentru redactarea art. 133 cum a fost primit de Senat. Punându-se la vot amendamentele d-lor Gradiștorix, Poroianu și Negruzi se resping. Se citesce redacțiunea Senatului și a