Romanulu, august 1884 (Anul 28)

1884-08-02

ANUL AL XXVTII-LE Voiesce și veî putea. ANUNCIURI linia da 30 litera petit, pagina IV.............................40 baci D»to » » » , III...................2 lei­­ „ 1 aserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 9 . — „ A «e adresa: i­ ROMANIA, la administrațiunea­­­iarului. IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8, Place de la Bourss. LA VIENA, la d-nil Haanenstein et Vogler, (Otto Maus). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — KáÍB»«IáMH 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Director­ politic și gerante respundător: C. A. ROSF.0­1. monarmMnachit y BUCIESCI si AUGUST 1884 De mai multe zile se vorbesce despre­ turburarile ce s’ar fi petrecut în portul Brăilei. Am anunțat faptul fâră nici un comentar, mărginindu-ne a reproduce, după cele­l­alte fiare, ceea ce li se comunica din localitate. Am așteptat spre a vedea ce va spune guvernul, dar până aji Mo­nitorul păstrază tăcerea. Faptul însă este grav câci este resvrătirea celui ce voieste să tră­iască din munca mea contra celui ce îl asupresce, și să scie c’asemene acte făcut sé se verse mult sânge în cele­l­alte țâri. Noi cestia, cari necurmat am lup­tat și luptăm spre a ’nlătura revo­­luțiunea „de jos în sus“, simțim că «dnare întristare când vedem nepăsa­rea, și am putea duce provocarea, claselor cărmuitore , câci neîndrep­­tarea râului, când el este cunoscut, nu póte fi privit de­cât ca nepăsare, neputând admite ce se face cu pre­­cugetare spre a împinge la răsvră­­tire. Ca se vâră ori­cine gravitatea faptelor, se supunem publicului cu culorile cele negre cu car­ însă și or­ganele guvernului le descriu, pl­arul Dunărea, ale cârui legături cu prefectul județului sunt cunoscute, ne vorbesce de­uă agitațiune „din cele mai îngrijitor­e“, d’uă „adevărată rebeliune“­“. Starea lucrătorilor presintă, după foța guvernului, un aspect cu totul ianormal. Din cei 1200 căruțași cari lucrază ".În portul Brăilei, în tunele de vară, nu se pot întrebuința nici chiar 100, câci afacerile „stagniză“, mai cu semn­ în anul acesta când „trecem printr’un crișă“. Ingagiarea la lucru se face prin vătafi, cari în fie­care di ien „după plac“ numărul căruțașilor de cari au trebuință. Afară de acestea, vătafii în unire cu magazinerii opresc căruțașilor din sumele ce li se cuvine de plătit Du­­minicele, și nu li se face socotela bine. Toacă căruțașii protesteza, ei nu mai sunt luați la lucru. Acestă, stare de lucruri „și multe altele î1 dăinuiește de „dem­nul de anîu afirmă diarul amic al Prefecturei. Ministrul avea cunoscință de a­­cesta stare de lucruri, căci prefecții trebue negreșit să-i fi raportat, și noi înșine îi am atras vederile în mai multe rânduri dar nici uă măsură nu s’a luat spre a opri ca 1200 că­ruțași sé fi spoliați de vătași și ma­­gazinierî, nimeni nu s’a îngrijit d’a sei cu ce vor trăi cei 1200 căruțași *cari rămân vara fâră lucru, și mai cu sămă acum în crisa prin care trece anul acesta portul Brăilei, după cum­­ afirmă oiarul Dunărea. Din causa acestei nepăsari a câr­muirii, a acestei lipse de ajutor de la cei cari sunt datori a-i da celor năpăstuiți, căruțașii s’au adunat, s’au chibzuit și ai h­otărît a scutura ei ânșii jugul vătașilor. Omenii sunt datori, după vederile nóstre, a îngriji ânșii de sorta lor. Cum ți-ei așterne așa te vei culca. Ca să potă scăpa de nedreptate și esploatare, ei s’au otărît a înființa­tă societate, un sindicat al lor ș’a trata direct cu comercianții, fară mij­locirea vătașilor. Statutele au fost alcătuite ș’uă de­­legațiune veni la Bucuresci spre a le supune aprobării ministrului. Acesta un loc d’a suprima numai articolii cari nu era­i buni și a recunosce statutele ast­fel modificate, le respinse în total și nu lua nici uă altă măsură spre a curma spoliarea din partea vătașilor, care îi era cunoscută. Nenorociții muncitori se întorrseră la Brăila și spuseră fraților lor de suferințe cu stăpânirea, care nu vo­iesce a face nimic pentru alinarea durerii lor, nu voiesce a-i lăsa nici chiar pe el de a-și îngriji de sorta lor. D. Thany lua în mână interesele muncitorilor, se sfătuiră cu toții și otărîră a pune în lucrare prescrip­­țiunile statutelor întărite cu consim­țământul tuturor. Duminică 22 Iulie­, fiind aniversa­rea inaugurării acestei societăți, mai multe sute de căruțași eșiră cu mu­­sica pe strade, având în cap pe pre­ședintele lor d. Thanu, care sta în­tre două drapele ale societății. Faia guvernamentală ne spune ca în spre fără dânșii întălnindu-se cu căruțașii ne­ societari, am­ sărit asu­pra lor și pe unii i-ar fi și bătut. Deci cele spuse sunt întemeiate, ne întrebăm: de ce aginții forței pu­blice n’art intervenit atunci ? de ce nu s’a trimis naintea justiției turbu­rătorii liniștii publice ? Luni, adaogă același diar, căru­țașii s’art. coborît la port ș’art voit să împedice pe cei ne-societari să lu­creze. Prefectul și procurorele local merg la fac­a locului și cum forța publică din oraș nu era d’ajuns fură „siliți a renunța la ori­ce măsură coer­citivă. “ Din aceste rânduri reese pentru ori­cine cu autoritățile locale s’art pre­­sintat naintea celor nemulțămiți în­suflețite de simțiminte agresive, de vreme ce spune ca numai silite au­ renunțat, pentru moment, la măsuri coercitive. Dér are amenințările și chiar cuvintele cele aspre n’art ațî­­țat și mai mult pe căruțași ? Séra, în pretoriul prefecturei, am­ fost convocați de Thanu și vr’vă 30 de căruțași. Aci prefectul, judecăto­rul de instrucțiune și procurorele ar­ spus ca vor interveni pe lângă co­mercianți pentru ca pe viitor se se curme ori­ ce nedreptate, ori­ ce frus­trare prin forța vătafilor și a magazine­rilor. Deci, acești înalți funcționari ai ad­­ministrațiunii și ai justiției recunosc ca căruțașii sunt frustrați și singurele măsuri ce sart sunt în contra celor frustrați, lăsând liber și în exercițiul funcțiunei lor pe cei cari despare !! Prefectul, judecătorul de instruc­țiune și procurorele nu se mărginesc cu rolul de împăciuitori ci amenință pe cei jefuiți, și Dunărea pare mi­rată cu modul lor d’a procede n’a dat rude bune? „Nici amenințările, zice ea, n’am­ intimidat pe Thanu, care pentru a re­volta mai mult pe căruțași le-a zis: nu-mi rămâne mai mult de­cât viața, care fiind legată cu sorta căruțașilor o jertfesc ori­când: „Marți, urmeza fața prefecturei, ca­valeria regimentului 3 de artilerie, condusă cu multă abilitate, prin câte­va șarje reuși la moment a asedia­­ uă mare parte din căruțașii cari își­­ părăsiseră și căruțele. Dă­dată aceș­tia puși supt paza vânătorilor, nu cu multă greutate reuși a se asedia și cei­l­alți împreună cu căruțele. „Până sera, au stat căruțașii ase­diați... Pe la 7 ore am­ plecat, dar răspândin­­du-se scomotul ce merg spre cazarmă a libera pe Thanu, care era arestat acolo, „cavaleria de artilerie s’a luat în gână după dânșii.“ Venând acésta oștire, căruțașii intrară pe la case­le lor. Miercuri dimineața, „ tată armata din garnisonă, batalionul de vânători, și un alt batalion infanterie de linie, ’ sosit în dimineța­­ filei de­ la Galați, erau postate pe stradele ce d­au în port și pe întrega piață a portului, așa în­cât pe toți căruțașii, ce necontenit curgeai­ de vale, îi împărțea în cete mici.“ • „Pe lângă grupurile de căruțași, să mai formase și un altul de lucră­tori cu mânere cari începuse a ma­nifesta tendințe resorátitare, și din minut în minut acest grup creșcea, ceea ce făcea a se ordona­uă șarje de cavalerie, care reuși de minune, câci în câte­va minute toți au­ fost răs­pândiți din piață, și pornind în ma­să, s’ar­ urcat la grădina publică, de unde au fost urăși răspândiți de­­ un detașament de vânători. „Imediat după plecarea lor, mai­ multe patrule călări porniră spre a priveghia prin mahalale și la ora 9 ordinea era restabilită.“ In urma acestor turburată, chiarul Dunărea zice ca mai toți principa­lii esportatori ari convenit ca auto­ritățile să facă urmatorele conce­siuni : I. Toți vătașii lor, aleși prin în­grijirea magazinerilor, să fie înde­părtați și înlocuiți cu aceia pe cari căruțașii îi vor alege dintre dânșii; II. Să li se dea zilnic, în presen­­ța lor sori­a vătașilor lor, de către magazineri, bilete de numărul chile­lor cărate, ér nu săptămânal ca până în present, plățile, după bilete, să li se facă Duminica, fară a li se re­ține vr’aă centinuă pentru magazi­neri nici pentru vătași, cu cari eî să se înțelagă, de dânșii fiind aleși. III. Să li se platescá pentru chila cărată la magazie, éi nu urcată în pod, cum până acum se făcea; IV. Pe timpul când lucru nu este suficient pentru toți căruțașii, cî, prin vătașii lor, să reguleze a lucra pe rând câte câți trebuința cere ; V. Comercianții se obligă, când este puțin de lucru, a nu se împru­muta cu căruțe unii pe alții și a nu lua zimnic de­cât numai jumătate din numărul căruțașilor ne-societari, cu care are contracte, cr restul până la numărul necesar să li se dea dintre ei de vătașii lor. VI. In fine, comercianții măi pro­mit ca, atunci când vor fi lucrări în port, le vor da 5 centime de chilă mai mult peste preotul stabilit , cu condițiune ca să se depună fondul adunat din acesta la casa de econo­mie în comptul căruțașilor, spre a forma un capital pentru coșuri de nenorocire, survenite unora dintre dânșii. Deși înțelegerea părea a fi stabi­lită, totuși prefectul a urmat a lua măsuri coercitive. „In noptea de Mercur­ spre Joul, armata a fost tot în piciore și liniștea orașului ca și siguranța căruțașilor ne-societari în totul garantate. „Joii diminața, în port aceleași măsuri militare ari fost luate ca și’n zilele precedinte; căruțașii ânsă s’art presintat aprope în totul linișciți. Cei cari nu găseau­ de lucru în port se întorceai­ în oraș; uă parte însă art început a lucra la încărcări și des­cărcări, câci comercianții deja art în­ceput a pune în practică cele pro­mise, lăsând pe cei cari ari lucrat în aceste zile și luând dintre cei so­cietari. “ S’a recunoscut deci ca drept a­­veart căruțașii d’a se plânge și mo­dul de îndreptare s’a găsit. Căruța­șii l’art primit și art reînceput lu­crul. In facia acestor fapte, n’are drept fie­care să dică administrațiunii. Când împăciuirea era atât de lesne, de ce nu s’a acordat căruțașilor, de la început, cererile lor cari fură tocmai­­ acum acordate ? Pentru ce nu li s’a făcut de la început dreptate ci numai după ce s’a adus cavaleria, artileria, tota ar­mata din garnizonă , batalionul de vânători și unul de infanterie de li­nie din Galați, spre a face câte­va șarje, ș’a asedia pe căruțași? Consecințele unor asemene impru­­dinți, ca să nu întrebuințăm alt cu­vânt, puteam­ fi grave și credem ca nuye răspundere la guvernul când nu dă îndată dreptatea celui care o are, ca să ajungă apoi să recurgă la puterea armată pentru a strivi sort pentru a o da, în urma mai multor șarje de cavalerie. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Versailles, 121 August.—Este probabil ca congresul își va termina mâne lu­crările. Paris, 12 August. — De ieri fără s’au înregistrat 10 cașuri de morte b­­oserică la Marsilia și unul la Tulon. Câte­va co­șuri de h­oleră urmate de morte sunt semnalate la Vagué și în vecinătățile a­­cestei localități (Ardèche). Versailles, 12 August.­­ Congresul a respins astă­zi cinci amendamente care se depărtas! de programa ce se stabilise prin­­tr’o­ comună înțelegere între Cameră și Senat. Roma, 12 August.— In localitățile si­tuate spre sud de Turin și unde h­olera apăruse de cât­va timp, se semnaleră opt cașuri noi, dintre cari două urmate de m­órte. Asemenea au murit două persone cari erau de cât­va timp bolnave. Scomotul, cum ca un caș de h­oleră­­, iar fi semnalat la Borgotaro, în provin­cia Parma, este neîntemeiat. JOT, 2 AUGUST 1884, Luminoză-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitali și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trai luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țârile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ parului și oficiele poștale LA PARIS, la Havas, Laffice et C­une, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Pleisch­markt., IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate ce ard — DIN AFARA GERMANIA întrevederea împăraților a trecut, Ilie Pester Lloyd, dar deosebitele scompte ce se mai împrăștie în urma acestui eveniment, art­­ă esistență ciudată și revin supt cele mai dife­rite forme. Acum — adaogă citatul chiar —­ s’a i­­vit spirea positivă cu întrevederii mo­­nsarehilor din Isl îi va urma uă întreve­dere­a miniștrilor în Salzburg sau Gas­tein. Soirea pare forte probabilă și ea va fi de sigur confirmată, decá principele de Bismarck, ca și altă dată, se va­o­­tărî să se ducă anul acesta la mă cură în Gastein, ceea­ ce este de asemene forte probabil. Deca cancelariul imperiului ger­man se va duce de fapt la Gastein, apoi de sicnr ca ministrul nostru al afaceri­lor străine contele Kalnoky va profita de acesta ocasiune spre a-l saluta pe te­ritoriul austriac. Totuși acesta întrevedere nu trebuie să dea ocasiune la pre mari conjecturi politice mai ales anul acesta, de vreme ce se scie ea, în urma întrevederii de astă tomnă dintre principele de Bismarck și cornitele Kalnoky în Salzburg cu a­­lianța dintre Germania și Austria este garantată și de aci încolo încă pentru mulți ani. AUSTRO-UN­GARI­A Se telegrafiază urmatorele din Praga, cu data de 10 August, ziarului Pester N­oyd : In apropiere de Praga, la spatele gării Bolmisbrod s-a ținut astăzi un meeting al junilor Cehi la care au­ luat parte peste 2000 persone. Oratorii principali fură: deputatul d. Eduard Gregr și profesorile Tilsei, și amendioi combătură Societatea școlară germană. D. Gregr afirmă câ prin societatea șco­lară nu se vor forma de­cât renegați, a­­narh­iști, petroleri cari, apoi, ca și ieni­cerii, nu vor erta nici pe părinții lor slavi. Ensu’și Statul este dator să preîn­tâmpine acesta desnaționalizare din Boe­­mia, décá Austria nu voiesce, după cum luptă unii, să cadă supt dominațiunea germană. Déci lucrurile vor merge tot ast­fel, apoi în curând nu vom mai avea un împărat al Austriei, ci numai un rege al Prusiei. BELGIA Se anunță din Bruxelles, cu data de 10 August­, cu manifestațiunea contra un­ei legi școlare s’a efectuat fără turburări. D. Janson, primarele din Bruxelles, amintind discursul Tro­nului rostit, de rege în anul 1878, ceru retragerea proiectului de lege școlară și disolvarea Camerii. De la Bursă mulțimea se duse la ministere unde, strigând să trăiască regele, ceru înlăturarea actualului minister. De altă parte, găsim în Neue freie Presse, tot în privința acestei mani­­festațiuni, urmatorea telegramă ce i se trimite din Bruxelles cu data de 10 August: Manifestațiunea liberală, la care au luat parte 20,000 persone de tóte cla­sele poporațiunii, a fost salutată în chi­pul cel mai simpatic. Tóte personele pur­tai­ flori roșii, simbolul partitei libe­rale. Contra-manifestațiunea independenților și clericalilor nu număra mai mult ca 5000 persone; ea fu primită de popora­­țiune cu șuerături și strigăte. Când in­­dependinții salutară pe ministrul justi­ției d. Woeste care se arătă în balcon, el iu primit de poporațiune cu șuerături și arba. Nu s’a întâmplat nici un alt in­­cidinte. Garda orășenescă era supt arme. Trupele erau consemnate. BULGARIA Se comunică urmatorele din Sofia ziarului Neue Freie Presse : Acum s’a distrus arăși coalițiunea din­tre conservatori și radicali după ce­­ și-a ajuns scopul, adică răsturnarea cabinetu­lui Zankow. Organul conservatorilor , ziarul Patria, adreseza radicalilor unul după altul articol­ de despărțire. Citatul chiar deehiară câ este peste putință un compromis între conservatori și radicali, de vreme ce basele ambelor partite sunt diametralminte opuse. Printre reformele plănuite de ministru­­președinte d. Karavelov se află și des­ființarea ministerului lucrărilor publice. Acest fapt îi vine bine oposițiunii spre a ataca mai cu vluliuța gc a. Ku.ian.^îow. Ea descrie în cele mai intunecase colori desavantagele ce ar resulta pentru țară din acesta desființare, de vreme ce agri­cultura și comerciul, care depind de a­­cest minister, sunt singurele isvóre de bogăție pentru Bulgaria. CONGRESUL DE LA BERNA Tocmai astă­zi ne aduc unele zi­­are străine și alte amănunte, afară de cele ce am dat noi eri, în pri­vința desbaterilor ce s’ar­ urmat în Congresul internațional de pace și arbitragiut ținut acum la Berna. E că ce citim în acesta privință în die Presse de la 11 August : Congresul internațional din Berna, care trebuia să discute cestiunea, cum s’ar pu­tea înlătura resbelele prin tribunale ar­bitrate, a ținut până acum trei ședințe, dar s’a ocupat mai ăntâi cu totul de alte proiecte. Mai ăntâi el oțărî, după propunerea d-lui Limousier din Paris, să exprime do­rința ca tote puterile civilizate să recu­­noscă un caracter suveran tuturor Sta­telor întemeiate pe teritoriul african și care se află supt protecțiunea societății parisiane numită „Internationale Associ­ation d’Afrique.“ După aceea el apărî, în urma propune­rii făcută de deputatul danes d. Bayer, neutralitatea continuă a celor trei State scandinave Danemarca, Suedia și Norve­gia. Desbaterile asupra acestei cestiuni conduse la următorea propunere : neutra­litatea Statelor scandinave supt garanția puterilor ce vor lua parte la Congres și instituirea unui tribunal arbitrar, cu sen­­tinți definitive, pentru rezolvarea greu­tăților la care ar da nastere tratatul de neutralitate. El exprima apoi dorința pentru neu­­tralizarea României și a Dunării, de la Porțile de fer până la gurile iei, supt supraveghiarea unei comisiuni europene. D. dr. Engel, din Berlin, propuse să se esprime dorința, ca t) tate Statele cete mici, după cererea lor, să fie dechiarate neutre ; dar ca 2) ele, îndată ce se va face un asemene dechlarațiune, să fie da­tore a dezarma de tot, de vreme ce tot nu au puterea ca la cas de resbel să înlăture de pe teritoriul lor pericolul ce te amenință, și prin urmare armatele­­ sunt nefolositore pentru ele. De altă parte, Neue freie Presse,­­ tot cu data de 11 August, spune ca Congresul internațional pentru pace s’a închis Joia trecută, fară ca să fi atins cestiunea neutralisán! Alsaciei­;*. Lorenei. In a patra ședință a lor, amicii pacii ari primit urmatórele re­­soluțiuni: Considerând: 1) ca enorma înarmare ce există acum în Europa este oă sarcină colosală pentru popare și un mare peri­col pentru pacea europeană ; 2) câ acesta înarmare n’a reușit să a­­sigure și să mențină pacea între națiuni, și câ de altă parte ea singură atrage uă amenințătore dechlarațiune de resbel în­tre națiuni; 3) câ în statele civilisate există, prin îndemnul civilisațiunii propâșinde, legi și tribunale pentru regularea neînțelegeri­lor individuale, și prin urmare este ne­­legal ca indivizii să întrebuințeze forța spre a-și apăra drepturile lor; 4) câ poporele nu sunt alt­ceva de­cât uă colectivitate de individ­ și cu basele stabilite de asemene colectivități și prac­ticarea lor sunt cele mai bune pentru u­­nirea poporelor. Congresul este de părere ca, în scopul d’a se garanta uă politică de desarmare reciprocă în Europa și în lumea civilisa­­tă mai ales, care este cerută cu atâta urgință d’uă politică întemeiată pe uma­nitate, este de cea mai însemnată deta­­lie nu numai a puterilor celor mari (En­­gliteza, Francia, Germania, Austria, Ru­sia și Italia), ci și a statelor mai mici, să se unească prin convocarea unui Con­gres sau numirea unei comisiuni în sco­pul espres de a stabili un sistemă de tri­bunale arbitrare internaționale și un tri­bunal permanente. Tot în acesta ședință Don Pedro S. Lamas (Argentin) propune convo­carea unui Congres a Statelor ame­ricane de rasă latină, care să se ți­nă în Paris și să se ocupe de pace, tribunale arbitrate și dezarmare. Con­­gresul­ exprima pentru acesta felici­tările sale guvernelor în cestiune și aratâ speranța ca acel Congres să se întruniască cât mai curând în Paris. SCIRI D’ALE DILEI Astă­zi. 1 August, termometrul casei Menu (succrs de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur: La 12 ore noptea -f-12.6 La 7 ore dim. —f-14 5 La amiajl -1-24. înălțimea barometrică 759 mm Cerul senin.* D. prim-ministru I. C. Bratianu, a ple­cat a fi la Sinaia spre a-șî lua concediu de la M. S. Regele, mai nainte d’a pleca la bâile Marienbad, unde se va duce la sfîrșitul acestei săptămâni, însoțit de cel d’al douilea fiu al sufl. *#­­k-Mai mulți membri ai societății coope­rative a constructorilor și­ meseriași români din capitală și lucrători în Monetăria Statului, se plâng câ nu sunt scutiți de plata câtre Stat a Dacsei de 5 la sută conform nouei legi votată de Cameră prin care meseriașul este scutit d’acesta facsă. Ei die câ de óre ce lucrătorilor din im­primeria Statului s’a restituit sumele ce li se reținuse din salariul lor, câte 5­ la sută pe lună, trebue se li se restitue și lor reținerile ce li s’au făcut ca lucrători meseriași, având certificate ce au func­ționat prin diferite ateliere, supt numele de meseriași, mecanici, lăcătuși, etc. In sensul acesta au și petiționat mi­nisterului de finance, dar până acum n’au primit nici un răspuns și nu seim ce sortă a avut cererea lor. Punem dor în vederea ministrului de finance acesta cerere pentru ca decá ea este drepta, dreptate să se facă. * * # * . D. G. D. Natchovits, aginte diploma­tic al Bulgariei, obținând de la guver­nul sau un concediu do­uă lună. D. se­cretar Velb­eco Ventzovitz, rămâne însăr­cinat cu gerarea agenției bulgare până la intercerea d-lui aginte. H­ ** . Dilele aceste va apare în Monitorul­­ 7- finalidice Vocea naționala, decretul legar prin care d. Em. Culoglu, licențiat în drept, fost prim procuror pe lângă tri­bunalul de Ilfov, este numit prefect al județului Ilfov, în locul d-lui Crețeanu, demisionat din causa sănătatei sale sdrun­­cinate. Vor apare asemene decretele prin care doi. Teodor Cercheș și Lupu C. Cos­­tache se numesc prefecți, cel d’ăntâi al ■X- *

Next