Romanulu, august 1884 (Anul 28)
1884-08-02
ANUL AL XXVTII-LE Voiesce și veî putea. ANUNCIURI linia da 30 litera petit, pagina IV.............................40 baci D»to » » » , III...................2 lei „ 1 aserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 9 . — „ A «e adresa: i ROMANIA, la administrațiuneaiarului. IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8, Place de la Bourss. LA VIENA, la d-nil Haanenstein et Vogler, (Otto Maus). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — KáÍB»«IáMH 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Director politic și gerante respundător: C. A. ROSF.01. monarmMnachit y BUCIESCI si AUGUST 1884 De mai multe zile se vorbesce despre turburarile ce s’ar fi petrecut în portul Brăilei. Am anunțat faptul fâră nici un comentar, mărginindu-ne a reproduce, după celelalte fiare, ceea ce li se comunica din localitate. Am așteptat spre a vedea ce va spune guvernul, dar până aji Monitorul păstrază tăcerea. Faptul însă este grav câci este resvrătirea celui ce voieste să trăiască din munca mea contra celui ce îl asupresce, și să scie c’asemene acte făcut sé se verse mult sânge în celelalte țâri. Noi cestia, cari necurmat am luptat și luptăm spre a ’nlătura revoluțiunea „de jos în sus“, simțim că «dnare întristare când vedem nepăsarea, și am putea duce provocarea, claselor cărmuitore , câci neîndreptarea râului, când el este cunoscut, nu póte fi privit decât ca nepăsare, neputând admite ce se face cu precugetare spre a împinge la răsvrătire. Ca se vâră oricine gravitatea faptelor, se supunem publicului cu culorile cele negre cu car însă și organele guvernului le descriu, plarul Dunărea, ale cârui legături cu prefectul județului sunt cunoscute, ne vorbesce deuă agitațiune „din cele mai îngrijitore“, d’uă „adevărată rebeliune““. Starea lucrătorilor presintă, după foța guvernului, un aspect cu totul ianormal. Din cei 1200 căruțași cari lucrază ".În portul Brăilei, în tunele de vară, nu se pot întrebuința nici chiar 100, câci afacerile „stagniză“, mai cu semn în anul acesta când „trecem printr’un crișă“. Ingagiarea la lucru se face prin vătafi, cari în fiecare di ien „după plac“ numărul căruțașilor de cari au trebuință. Afară de acestea, vătafii în unire cu magazinerii opresc căruțașilor din sumele ce li se cuvine de plătit Duminicele, și nu li se face socotela bine. Toacă căruțașii protesteza, ei nu mai sunt luați la lucru. Acestă, stare de lucruri „și multe altele î1 dăinuiește de „demnul de anîu afirmă diarul amic al Prefecturei. Ministrul avea cunoscință de acesta stare de lucruri, căci prefecții trebue negreșit să-i fi raportat, și noi înșine îi am atras vederile în mai multe rânduri dar nici uă măsură nu s’a luat spre a opri ca 1200 căruțași sé fi spoliați de vătași și magazinierî, nimeni nu s’a îngrijit d’a sei cu ce vor trăi cei 1200 căruțași *cari rămân vara fâră lucru, și mai cu sămă acum în crisa prin care trece anul acesta portul Brăilei, după cum afirmă oiarul Dunărea. Din causa acestei nepăsari a cârmuirii, a acestei lipse de ajutor de la cei cari sunt datori a-i da celor năpăstuiți, căruțașii s’au adunat, s’au chibzuit și ai hotărît a scutura ei ânșii jugul vătașilor. Omenii sunt datori, după vederile nóstre, a îngriji ânșii de sorta lor. Cum ți-ei așterne așa te vei culca. Ca să potă scăpa de nedreptate și esploatare, ei s’au otărît a înființată societate, un sindicat al lor ș’a trata direct cu comercianții, fară mijlocirea vătașilor. Statutele au fost alcătuite ș’uă delegațiune veni la Bucuresci spre a le supune aprobării ministrului. Acesta un loc d’a suprima numai articolii cari nu erai buni și a recunosce statutele astfel modificate, le respinse în total și nu lua nici uă altă măsură spre a curma spoliarea din partea vătașilor, care îi era cunoscută. Nenorociții muncitori se întorrseră la Brăila și spuseră fraților lor de suferințe cu stăpânirea, care nu voiesce a face nimic pentru alinarea durerii lor, nu voiesce a-i lăsa nici chiar pe el de a-și îngriji de sorta lor. D. Thany lua în mână interesele muncitorilor, se sfătuiră cu toții și otărîră a pune în lucrare prescripțiunile statutelor întărite cu consimțământul tuturor. Duminică 22 Iulie, fiind aniversarea inaugurării acestei societăți, mai multe sute de căruțași eșiră cu musica pe strade, având în cap pe președintele lor d. Thanu, care sta între două drapele ale societății. Faia guvernamentală ne spune ca în spre fără dânșii întălnindu-se cu căruțașii ne societari, am sărit asupra lor și pe unii i-ar fi și bătut. Deci cele spuse sunt întemeiate, ne întrebăm: de ce aginții forței publice n’art intervenit atunci ? de ce nu s’a trimis naintea justiției turburătorii liniștii publice ? Luni, adaogă același diar, căruțașii s’art. coborît la port ș’art voit să împedice pe cei ne-societari să lucreze. Prefectul și procurorele local merg la faca locului și cum forța publică din oraș nu era d’ajuns fură „siliți a renunța la orice măsură coercitivă. “ Din aceste rânduri reese pentru oricine cu autoritățile locale s’art presintat naintea celor nemulțămiți însuflețite de simțiminte agresive, de vreme ce spune ca numai silite au renunțat, pentru moment, la măsuri coercitive. Dér are amenințările și chiar cuvintele cele aspre n’art ațîțat și mai mult pe căruțași ? Séra, în pretoriul prefecturei, am fost convocați de Thanu și vr’vă 30 de căruțași. Aci prefectul, judecătorul de instrucțiune și procurorele ar spus ca vor interveni pe lângă comercianți pentru ca pe viitor se se curme ori ce nedreptate, ori ce frustrare prin forța vătafilor și a magazinerilor. Deci, acești înalți funcționari ai administrațiunii și ai justiției recunosc ca căruțașii sunt frustrați și singurele măsuri ce sart sunt în contra celor frustrați, lăsând liber și în exercițiul funcțiunei lor pe cei cari despare !! Prefectul, judecătorul de instrucțiune și procurorele nu se mărginesc cu rolul de împăciuitori ci amenință pe cei jefuiți, și Dunărea pare mirată cu modul lor d’a procede n’a dat rude bune? „Nici amenințările, zice ea, n’am intimidat pe Thanu, care pentru a revolta mai mult pe căruțași le-a zis: nu-mi rămâne mai mult decât viața, care fiind legată cu sorta căruțașilor o jertfesc oricând: „Marți, urmeza fața prefecturei, cavaleria regimentului 3 de artilerie, condusă cu multă abilitate, prin câteva șarje reuși la moment a asedia uă mare parte din căruțașii cari își părăsiseră și căruțele. Dădată aceștia puși supt paza vânătorilor, nu cu multă greutate reuși a se asedia și ceilalți împreună cu căruțele. „Până sera, au stat căruțașii asediați... Pe la 7 ore am plecat, dar răspândindu-se scomotul ce merg spre cazarmă a libera pe Thanu, care era arestat acolo, „cavaleria de artilerie s’a luat în gână după dânșii.“ Venând acésta oștire, căruțașii intrară pe la casele lor. Miercuri dimineața, „ tată armata din garnisonă, batalionul de vânători, și un alt batalion infanterie de linie, ’ sosit în dimineța filei de la Galați, erau postate pe stradele ce dau în port și pe întrega piață a portului, așa încât pe toți căruțașii, ce necontenit curgeai de vale, îi împărțea în cete mici.“ • „Pe lângă grupurile de căruțași, să mai formase și un altul de lucrători cu mânere cari începuse a manifesta tendințe resorátitare, și din minut în minut acest grup creșcea, ceea ce făcea a se ordonauă șarje de cavalerie, care reuși de minune, câci în câteva minute toți au fost răspândiți din piață, și pornind în masă, s’ar urcat la grădina publică, de unde au fost urăși răspândiți de un detașament de vânători. „Imediat după plecarea lor, mai multe patrule călări porniră spre a priveghia prin mahalale și la ora 9 ordinea era restabilită.“ In urma acestor turburată, chiarul Dunărea zice ca mai toți principalii esportatori ari convenit ca autoritățile să facă urmatorele concesiuni : I. Toți vătașii lor, aleși prin îngrijirea magazinerilor, să fie îndepărtați și înlocuiți cu aceia pe cari căruțașii îi vor alege dintre dânșii; II. Să li se dea zilnic, în presența lor soria vătașilor lor, de către magazineri, bilete de numărul chilelor cărate, ér nu săptămânal ca până în present, plățile, după bilete, să li se facă Duminica, fară a li se reține vr’aă centinuă pentru magazineri nici pentru vătași, cu cari eî să se înțelagă, de dânșii fiind aleși. III. Să li se platescá pentru chila cărată la magazie, éi nu urcată în pod, cum până acum se făcea; IV. Pe timpul când lucru nu este suficient pentru toți căruțașii, cî, prin vătașii lor, să reguleze a lucra pe rând câte câți trebuința cere ; V. Comercianții se obligă, când este puțin de lucru, a nu se împrumuta cu căruțe unii pe alții și a nu lua zimnic decât numai jumătate din numărul căruțașilor ne-societari, cu care are contracte, cr restul până la numărul necesar să li se dea dintre ei de vătașii lor. VI. In fine, comercianții măi promit ca, atunci când vor fi lucrări în port, le vor da 5 centime de chilă mai mult peste preotul stabilit , cu condițiune ca să se depună fondul adunat din acesta la casa de economie în comptul căruțașilor, spre a forma un capital pentru coșuri de nenorocire, survenite unora dintre dânșii. Deși înțelegerea părea a fi stabilită, totuși prefectul a urmat a lua măsuri coercitive. „In noptea de Mercur spre Joul, armata a fost tot în piciore și liniștea orașului ca și siguranța căruțașilor ne-societari în totul garantate. „Joii diminața, în port aceleași măsuri militare ari fost luate ca și’n zilele precedinte; căruțașii ânsă s’art presintat aprope în totul linișciți. Cei cari nu găseau de lucru în port se întorceai în oraș; uă parte însă art început a lucra la încărcări și descărcări, câci comercianții deja art început a pune în practică cele promise, lăsând pe cei cari ari lucrat în aceste zile și luând dintre cei societari. “ S’a recunoscut deci ca drept aveart căruțașii d’a se plânge și modul de îndreptare s’a găsit. Căruțașii l’art primit și art reînceput lucrul. In facia acestor fapte, n’are drept fiecare să dică administrațiunii. Când împăciuirea era atât de lesne, de ce nu s’a acordat căruțașilor, de la început, cererile lor cari fură tocmai acum acordate ? Pentru ce nu li s’a făcut de la început dreptate ci numai după ce s’a adus cavaleria, artileria, tota armata din garnizonă , batalionul de vânători și unul de infanterie de linie din Galați, spre a face câteva șarje, ș’a asedia pe căruțași? Consecințele unor asemene imprudinți, ca să nu întrebuințăm alt cuvânt, puteam fi grave și credem ca nuye răspundere la guvernul când nu dă îndată dreptatea celui care o are, ca să ajungă apoi să recurgă la puterea armată pentru a strivi sort pentru a o da, în urma mai multor șarje de cavalerie. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Versailles, 121 August.—Este probabil ca congresul își va termina mâne lucrările. Paris, 12 August. — De ieri fără s’au înregistrat 10 cașuri de morte boserică la Marsilia și unul la Tulon. Câteva coșuri de holeră urmate de morte sunt semnalate la Vagué și în vecinătățile acestei localități (Ardèche). Versailles, 12 August. Congresul a respins astăzi cinci amendamente care se depărtas! de programa ce se stabilise printr’o comună înțelegere între Cameră și Senat. Roma, 12 August.— In localitățile situate spre sud de Turin și unde holera apăruse de câtva timp, se semnaleră opt cașuri noi, dintre cari două urmate de mórte. Asemenea au murit două persone cari erau de câtva timp bolnave. Scomotul, cum ca un caș de holeră, iar fi semnalat la Borgotaro, în provincia Parma, este neîntemeiat. JOT, 2 AUGUST 1884, Luminoză-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitali și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trai luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țârile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea parului și oficiele poștale LA PARIS, la Havas, Laffice et Cune, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Pleischmarkt., IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate ce ard — DIN AFARA GERMANIA întrevederea împăraților a trecut, Ilie Pester Lloyd, dar deosebitele scompte ce se mai împrăștie în urma acestui eveniment, artă esistență ciudată și revin supt cele mai diferite forme. Acum — adaogă citatul chiar — s’a ivit spirea positivă cu întrevederii monsarehilor din Isl îi va urma uă întrevederea miniștrilor în Salzburg sau Gastein. Soirea pare forte probabilă și ea va fi de sigur confirmată, decá principele de Bismarck, ca și altă dată, se vaotărî să se ducă anul acesta la mă cură în Gastein, ceea ce este de asemene forte probabil. Deca cancelariul imperiului german se va duce de fapt la Gastein, apoi de sicnr ca ministrul nostru al afacerilor străine contele Kalnoky va profita de acesta ocasiune spre a-l saluta pe teritoriul austriac. Totuși acesta întrevedere nu trebuie să dea ocasiune la pre mari conjecturi politice mai ales anul acesta, de vreme ce se scie ea, în urma întrevederii de astă tomnă dintre principele de Bismarck și cornitele Kalnoky în Salzburg cu alianța dintre Germania și Austria este garantată și de aci încolo încă pentru mulți ani. AUSTRO-UNGARIA Se telegrafiază urmatorele din Praga, cu data de 10 August, ziarului Pester Noyd : In apropiere de Praga, la spatele gării Bolmisbrod s-a ținut astăzi un meeting al junilor Cehi la care au luat parte peste 2000 persone. Oratorii principali fură: deputatul d. Eduard Gregr și profesorile Tilsei, și amendioi combătură Societatea școlară germană. D. Gregr afirmă câ prin societatea școlară nu se vor forma decât renegați, anarhiști, petroleri cari, apoi, ca și ienicerii, nu vor erta nici pe părinții lor slavi. Ensu’și Statul este dator să preîntâmpine acesta desnaționalizare din Boemia, décá Austria nu voiesce, după cum luptă unii, să cadă supt dominațiunea germană. Déci lucrurile vor merge tot astfel, apoi în curând nu vom mai avea un împărat al Austriei, ci numai un rege al Prusiei. BELGIA Se anunță din Bruxelles, cu data de 10 August, cu manifestațiunea contra unei legi școlare s’a efectuat fără turburări. D. Janson, primarele din Bruxelles, amintind discursul Tronului rostit, de rege în anul 1878, ceru retragerea proiectului de lege școlară și disolvarea Camerii. De la Bursă mulțimea se duse la ministere unde, strigând să trăiască regele, ceru înlăturarea actualului minister. De altă parte, găsim în Neue freie Presse, tot în privința acestei manifestațiuni, urmatorea telegramă ce i se trimite din Bruxelles cu data de 10 August: Manifestațiunea liberală, la care au luat parte 20,000 persone de tóte clasele poporațiunii, a fost salutată în chipul cel mai simpatic. Tóte personele purtai flori roșii, simbolul partitei liberale. Contra-manifestațiunea independenților și clericalilor nu număra mai mult ca 5000 persone; ea fu primită de poporațiune cu șuerături și strigăte. Când independinții salutară pe ministrul justiției d. Woeste care se arătă în balcon, el iu primit de poporațiune cu șuerături și arba. Nu s’a întâmplat nici un alt incidinte. Garda orășenescă era supt arme. Trupele erau consemnate. BULGARIA Se comunică urmatorele din Sofia ziarului Neue Freie Presse : Acum s’a distrus arăși coalițiunea dintre conservatori și radicali după ce și-a ajuns scopul, adică răsturnarea cabinetului Zankow. Organul conservatorilor , ziarul Patria, adreseza radicalilor unul după altul articol de despărțire. Citatul chiar deehiară câ este peste putință un compromis între conservatori și radicali, de vreme ce basele ambelor partite sunt diametralminte opuse. Printre reformele plănuite de ministrupreședinte d. Karavelov se află și desființarea ministerului lucrărilor publice. Acest fapt îi vine bine oposițiunii spre a ataca mai cu vluliuța gc a. Ku.ian.^îow. Ea descrie în cele mai intunecase colori desavantagele ce ar resulta pentru țară din acesta desființare, de vreme ce agricultura și comerciul, care depind de acest minister, sunt singurele isvóre de bogăție pentru Bulgaria. CONGRESUL DE LA BERNA Tocmai astăzi ne aduc unele ziare străine și alte amănunte, afară de cele ce am dat noi eri, în privința desbaterilor ce s’ar urmat în Congresul internațional de pace și arbitragiut ținut acum la Berna. E că ce citim în acesta privință în die Presse de la 11 August : Congresul internațional din Berna, care trebuia să discute cestiunea, cum s’ar putea înlătura resbelele prin tribunale arbitrate, a ținut până acum trei ședințe, dar s’a ocupat mai ăntâi cu totul de alte proiecte. Mai ăntâi el oțărî, după propunerea d-lui Limousier din Paris, să exprime dorința ca tote puterile civilizate să recunoscă un caracter suveran tuturor Statelor întemeiate pe teritoriul african și care se află supt protecțiunea societății parisiane numită „Internationale Association d’Afrique.“ După aceea el apărî, în urma propunerii făcută de deputatul danes d. Bayer, neutralitatea continuă a celor trei State scandinave Danemarca, Suedia și Norvegia. Desbaterile asupra acestei cestiuni conduse la următorea propunere : neutralitatea Statelor scandinave supt garanția puterilor ce vor lua parte la Congres și instituirea unui tribunal arbitrar, cu sentinți definitive, pentru rezolvarea greutăților la care ar da nastere tratatul de neutralitate. El exprima apoi dorința pentru neutralizarea României și a Dunării, de la Porțile de fer până la gurile iei, supt supraveghiarea unei comisiuni europene. D. dr. Engel, din Berlin, propuse să se esprime dorința, ca t) tate Statele cete mici, după cererea lor, să fie dechiarate neutre ; dar ca 2) ele, îndată ce se va face un asemene dechlarațiune, să fie datore a dezarma de tot, de vreme ce tot nu au puterea ca la cas de resbel să înlăture de pe teritoriul lor pericolul ce te amenință, și prin urmare armatele sunt nefolositore pentru ele. De altă parte, Neue freie Presse, tot cu data de 11 August, spune ca Congresul internațional pentru pace s’a închis Joia trecută, fară ca să fi atins cestiunea neutralisán! Alsaciei;*. Lorenei. In a patra ședință a lor, amicii pacii ari primit urmatórele resoluțiuni: Considerând: 1) ca enorma înarmare ce există acum în Europa este oă sarcină colosală pentru popare și un mare pericol pentru pacea europeană ; 2) câ acesta înarmare n’a reușit să asigure și să mențină pacea între națiuni, și câ de altă parte ea singură atrage uă amenințătore dechlarațiune de resbel între națiuni; 3) câ în statele civilisate există, prin îndemnul civilisațiunii propâșinde, legi și tribunale pentru regularea neînțelegerilor individuale, și prin urmare este nelegal ca indivizii să întrebuințeze forța spre a-și apăra drepturile lor; 4) câ poporele nu sunt altceva decât uă colectivitate de individ și cu basele stabilite de asemene colectivități și practicarea lor sunt cele mai bune pentru unirea poporelor. Congresul este de părere ca, în scopul d’a se garanta uă politică de desarmare reciprocă în Europa și în lumea civilisată mai ales, care este cerută cu atâta urgință d’uă politică întemeiată pe umanitate, este de cea mai însemnată detalie nu numai a puterilor celor mari (Engliteza, Francia, Germania, Austria, Rusia și Italia), ci și a statelor mai mici, să se unească prin convocarea unui Congres sau numirea unei comisiuni în scopul espres de a stabili un sistemă de tribunale arbitrare internaționale și un tribunal permanente. Tot în acesta ședință Don Pedro S. Lamas (Argentin) propune convocarea unui Congres a Statelor americane de rasă latină, care să se țină în Paris și să se ocupe de pace, tribunale arbitrate și dezarmare. Congresul exprima pentru acesta felicitările sale guvernelor în cestiune și aratâ speranța ca acel Congres să se întruniască cât mai curând în Paris. SCIRI D’ALE DILEI Astăzi. 1 August, termometrul casei Menu (succrs de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur: La 12 ore noptea -f-12.6 La 7 ore dim. —f-14 5 La amiajl -1-24. înălțimea barometrică 759 mm Cerul senin.* D. prim-ministru I. C. Bratianu, a plecat a fi la Sinaia spre a-șî lua concediu de la M. S. Regele, mai nainte d’a pleca la bâile Marienbad, unde se va duce la sfîrșitul acestei săptămâni, însoțit de cel d’al douilea fiu al sufl. *#k-Mai mulți membri ai societății cooperative a constructorilor și meseriași români din capitală și lucrători în Monetăria Statului, se plâng câ nu sunt scutiți de plata câtre Stat a Dacsei de 5 la sută conform nouei legi votată de Cameră prin care meseriașul este scutit d’acesta facsă. Ei die câ de óre ce lucrătorilor din imprimeria Statului s’a restituit sumele ce li se reținuse din salariul lor, câte 5 la sută pe lună, trebue se li se restitue și lor reținerile ce li s’au făcut ca lucrători meseriași, având certificate ce au funcționat prin diferite ateliere, supt numele de meseriași, mecanici, lăcătuși, etc. In sensul acesta au și petiționat ministerului de finance, dar până acum n’au primit nici un răspuns și nu seim ce sortă a avut cererea lor. Punem dor în vederea ministrului de finance acesta cerere pentru ca decá ea este drepta, dreptate să se facă. * * # * . D. G. D. Natchovits, aginte diplomatic al Bulgariei, obținând de la guvernul sau un concediu două lună. D. secretar Velbeco Ventzovitz, rămâne însărcinat cu gerarea agenției bulgare până la intercerea d-lui aginte. H ** . Dilele aceste va apare în Monitorul 7- finalidice Vocea naționala, decretul legar prin care d. Em. Culoglu, licențiat în drept, fost prim procuror pe lângă tribunalul de Ilfov, este numit prefect al județului Ilfov, în locul d-lui Crețeanu, demisionat din causa sănătatei sale sdruncinate. Vor apare asemene decretele prin care doi. Teodor Cercheș și Lupu C. Costache se numesc prefecți, cel d’ăntâi al ■X- *