Romanulu, septembrie 1884 (Anul 28)
1884-09-01
ANUL AL XXYIII-LE * _ ------------ g Voiesce și vel putea. ANUNC1UBI Lini» it 80 litere petit, psgin» IV.............................40 bani n » n • HI.. ..,,2 lei — „ Inserțlunl ți reclame pagina in fl IV linia . . 2 , — „ A ie adreia: IN BOHANIA, la adminiatraținnea Ilarului. IN PABI8, 1» Hara», Lafflte et C-nie, 8, Place de Ia Bourse. LA VIENA, la d-nil Eaaienatein et Vogler, (Otto Ha»»). LA FRANCFORT, S. M. — la 8. L. Daabe et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refesă —Jy < v -4 4 BUGURESGI S SL 1884 La 1857 crises am aci : „Vom cere libertatea și vom studia treptat ce este dreptatea, moralitatea și onestitatea, silindu-ne a dovedi sfințenia lor și combătând râul oriunde-1 vom întălni, fără deosebire de clase și de partite. “ Suflarea de viață a principiilor de la 1848 deșteptase din letargie spiritul public, mult timp năbușit de sugrumările din întru și din afară; națiunea începuse să cunoscă care este destinarea iei și să ’nțelegă că trebue să lupte pentru ca să-și dobăndescă drepturile săle și să poată să se bucure de rudele muncei săle. Comercianții, țărănimea, mojicii— cum se zicea pe atunci de către cei cari se deplânseseră cu privilegiurile — își trimiseră represintanți în Divanurile ad-hne; ei arătară, țârei și Europei, că se ia lupta pentru drepturile țârei, că se ia prețul libertatea și binefacerile iei. Memorabile rămaseră în analele nóstre parlamentare ședințele acelea ale Divanurilor ad-hoc, în cari represintanții clasei plugarilor luară cuvântul pentru a se rosti și ei în privința drepturilor țârei ș’a arăta păsurile și nevoile iei. Ca printr’un fir electric, tresăriră și săltară d’uădată tóte inimile, de la un capăt până la cel-l-alt al țerii. Templul libertății se rădică măreț în facia națiunii, și ușile sale zăvorite și închise pân’aci marii majoritâți a poporului, să deschiseră do uă dată cu intrarea plugarului în Adunarea țarei. Simțământul libertății să deșteptă în fiecare, căci în fiecare el încuibat era. Tóte încercările, tóte sforțările făcute în urmă, pentru a mai ține încatenat spiritul poporului și a jertfi drepturile sale unor idei stricite și unor interese de clasă, deși isbuteau a opri prin forță manifestarea voinței naționale nu mai putură însă s’o distrugă. J. — J.—Rousseau a zis : „A renunța la libertate, este a renunța la calitatea ma de om, la drepturile omenirii și chiar la datoriile sale.“ Poporul român dovedi, de câte ori putu să răsufle, că cunosce ce este libertatea și cari sunt drepturile lui, precum mai târziu dovedi că merită să se bucure de aceste drepturi. Astădî tote aceste drepturi sunt înscrise în Constituțiunea și în legile țărei; nu mai este dezertat nimenui, prin nici un mijloc și pe nici uă cale, a le atinge și mai cu semn a le nesocoti. Libertatea, ca și dreptatea, este una și aceiași pentru toți : pentru amicii ca și pentru protivnicii noștrii. Luptele de partită n’ar trebui dor să ne orbăscă până într’atât, încât s’adusâm de libertate în paguba protivnicilor sau în folosul amicilor noștrii. Cele ce am vădut și vedem încă că se petrec, ne fac să ridicăm vocea, în numele dreptății, contra oricărui abus care se face cu libertatea cetățianului. Pentru ca acest abus să înceteze trebuie ca, fie la alegeri, fie la întruniri, fie în orice caz în care libertatea cetățianului este garantată de lege, administrațiunea, policia, comuna, să fie oprite, de toți cetăți aniî în unire, d’a cuteza să nesocotéscă și mai cu sâmă să calce libertatea în paguba altora, fie aceștia amicii sau protivnicii noștrii. 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14. STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Director politic și gerante respingător, C. A. ROSETTI. N’am admis și nu vom putea admite nici-uă dată ca mai cu sumă cei cari sunt chiamați să garanteze ordinea și liniștea publică, să se pună în capul tulburătorilor, încuragiându-I la bătăi, la tot felul de escese cari produc adese chiar omoruri. Lăsând a se face contrariul este a nu mai ține sumă de legi, de siguranța societății și de drepturile cetățianilor, înscrise în capul Constituțiunii, este a ațîța ura și a provoca răsbunarea între cetățiani și a face din partidele politice risce adevărate tabere de vrăjmași. Acesta ar fi scrla cea mai vătămătare vieței politice a unui popor, și n’ar putea să aibă decât urmările cele mai triste în viitor, căci cine sugrumă libertatea altuia se espune a perde pe a sea, cine bate ar fi pure la rândul lui să fie bătut mâne. Dreptatea, moralitatea, și onestitatea pe cari le studiazăm necurmat în curs de un lung șir de ani, silindu-ne, cum inserăm, să dovedim sfințenia lor, ne impune și acel, ca întotdeuna, datoria să rădicăm vocea contra tutor celor cari caută să-și facă din drepturile cetățianilor să punte peste care să potă trece mai culesnire pentru a ajunge la ținta lor. Din nenorocire, asemeneameni îi întâlnim adesea și cu durere vădutam și vedem că cei cari îi lasă nepedepsiți uită că ei sunt dintre cei mai periculoși pentru guverne, căci mai întotdeuna le compromit și le e spun nemulțămirii generale. In adevăr, cine nu scie cât râxx fac unui guvern funcționarii nedrepți, neonești și imorali ? Cine nu scie că un guvern, ori cât de bun și de sincer ar fi el, se discreditază și se înegresce în faca țarei când nu trimite naintea justiției pe funcționarii culpabili, căci atunci asupra guvernului cade tota răspunderea ? Interesul ce trebue să punem cu toții pentru a curma relele de cari a suferit și încă suferă țara , fiind mai presus decât oricare altul, a făcut ca drept cuvânt pe guvernul liberal să jică, la venirea sea la cârma afacerilor Statului : „Vom căuta a aduce, printr’u administrațiune onestă și înțeleptă, vindecarea relelor de cari țara suferă.“ Dorința acesta, de toți împărtășită, nu se póte cu adevărat realisa, oricari ar fi bunele intențiuni ale unui guvern, până ce nu se va pedepsi oricare funcționar ce comite un abus. Nu vom dobândi respectarea legilor și dreptate egală pentru toți până ce bărbații din tote partitele nu se vor otărî să se unască pentru a protesta contra oricarui abus, si se unescá pentru a ciănici inși inaintea justiției pe oricare om comite un abus. E că ce am cerut necurmat și nu vom înceta d’a cere tutor guvernelor și tutor partitelor. cam 966 pentru orașul Neapole, ori numărul morților a fost de 550 dintre cari 474 la Neapole. Madrid, 11 Septembre. — Eri s’au înregistrat două cașuri de marte bolerică la Novelda și 4 la Elba. Paris, 11 Septembre.—Se desminte spirea ce se răspândise despre o convocare anticipată a parlamentului francez. Berlin, 11 Septembre. — Principele de Bismarck a sosit aséra. Viena, 11 Septembre.—La prâncul ce s’a dat astă seră la Curte în onorea dilei onomastice a Țarului, și la care au asistat regele Serbiei, arhiducele moștenitor și principesa Stefania, ambasadorele Rusiei cu personalul ambasadei, miniștrii Kalnoky, Taaffe, Bylandt și Kallay, împăratul Francisc Iosif a rădicat un toast pentru împăratul Rusiei. Musica a cântat în urmă imnul rusesc. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Neapole, 11 Septembre. — Ambasadorele Germaniei și însărcinatul fie afaceri al Franciei, cari se aflau în călătorie în vecinătățile Neapolului, au venit să aducă omagiile lor regelui Humbert. Ajutorul primarului din cartierul Mercato a murit de holeră. Uă sentinelă de la palatul rigal s’a îmbolnăvit de holeră; acesta este al cincilea caș întâmplat la reședința regală. Însăși Rarele catolice laudă purtarea și curagiul Regelui. Paris, 11 Septembre.—De eri fără s’au semnalat 2 cașuri de morte bolerică la Marsilia și[2 Tulon, Roma, 11 Septembre.—Numărul coșurilor de holeră în ziua de eri în Italia Intrega se urcă la cifra de 1085, dintre DIN AFARA FRANCIA E un semn al timpurilor, ne spune Fremdenblatt din 9 Septembre, faptul că două broșuri apărute de curând în Paris] se ocupă cu cestiunea unui resbel maritim în contra Engliterei. Una din aceste broșuri iese din péna vice-amirarelui Aube, cealaltă din pena fostului ministru de marină Gmigeard. Aube crede că două-cjeci de cuirasate do uă mare iuțală, bine înzestrate și conduse cu energie, ar fi de ajuns pentru a sdrobi puterea Engliterei. Acastă putere se rezima în flota iei de comerț și ’n relațiunile sale comerciale; când cea d’ănteia va fi sfărâmată și când celelalte vor fi împedecate, va isbucni în Englitera uă crisă care va tîrî țâra la pământ. Goxxgeard, din contra, crede că de așa de slabe puteri nu se pot atinge nisce scopuri atât de mari; dânsul e de părere ca Englitera nu pate fi lovită de marte decât în India și ’n comercial ier indian, și propune în acest scop de a tăia Engliterei drumul la Indii. In marea Mediterană deci se va face lupta pentru stăpânirea lumii. După cei doui amirali, a intrat în disensiune și Gabriel Charmes, care cerceteza modul cum s’ar putea sdrobi mai iute Englitera. Charmes nu ințelege de ce Gougeard restrânge lupta în marea Mediterană, de vreme ce tote caile maritime însemnate nu sunt altceva decât cai de comercii ale Englesilor. Fiecare din aceste cai trebue închisă de căteva cuirasate, a câror misiune ar fi d’a sta neclintite la postul lor și d’a cufunda fâră milă tote vasele englese cari vor trece pe acolo.—Când Englitera va fi alungată astfel din tote mârile, nu va mai fi trebuință s’o atacam și ’n insula iei plină de neguri . Engliteza va cădea de la sine din causa sfîșierilor sociale. Nu seim, <fice Fremdenblatt, întrucât aceste planuri sunt realizabile, ceea ce e sicur, e ca Francesii au încetat de mult d’a mai fi prietenii „aliatului lor natural.“ GERMANIA Tageblatt din Berlin răspândesce din mou scolptul despre retragerea comitelui Münster de la ambasada din Londra, care va fi înlocuit cu comitele Henckel-Donnersmarck. Alegerile se vor face în săptămâna a treia din Octombre. Intrucât privesc chestiunea Polonilor, care va fi atinsă cu ocasiunea întâlnirii împăraților, National Zeitung spune ca libertatea Polonilor în Galiția este să supapă de siguranță în contra încălcărilor lor în Prusia și Rusia. Dacá Polonii ar putea să-și esprime liber pretutindeni speranțele lor, dânșii nu s’ar gândi nici uădată la realizarea prin violență a acestor speranțe. AUSTRO-UNGARIA Eri s’au întrunit landtagurile Boemiei, Stiriei, Carintiei și Silesiei. De asemene se face pregătiri pentru întrunirea landtagului Austriei de jos, întrunire care se va face la 15 ale lunii curinte. Fremdenblatt află câ cornitele Christian Rinsky a fost numit mareșal al țarei pentru Austria de jos și primarul Uhl înlocuitor al seii. TURCIA Soirile pe care Țarele din Viena le primesc din Constantinople, cu privire la turburările din Turcia asiatică, sunt în destul de îngrijitore. Resculații din Yemen, supt conducerea lui Sherif-Eddin, ocupă citadela Zafir, de unde neliniștește districtele Iuda, Adjur și Emran cu trupele sale. Comunicațiunile cu Misur și Hodjaz sunt întrerupte. Insurgenții au isbxxtii să pună mâna pe un însemnat transport de arme, și din acel moment dânșii sunt înarmați cu pușei Henry Marting în loc de lănci și iatagane. Oă mare parte din insurgenți au fost recrutați printre vechii soldați liberați de Izzet-pașa. Faciă cu un asemene stare de lucruri, Porta are intențiunea să trimita jece batalione în Yemen. Lloydul va transporta aceste trupe, îndată ce banii i se vor fi numărat. Guvernatorele Izzet-pașa va fi înlocuit printr’un alt personagiu, până acum însă toți generălii cărora îi s’a propus acest post au declinat onorea ce li s’a făcut. Se crede, totuși, câ Tewfikpașa va primi, în cele din urmă, funcțiunea de guvernatore. RUSIA Pester Lloyd primește următorea telegramă din Varșovia, cu data de 8 Septembre . Astăzi la orele 10 diminăța împăratul Alecsandru a sosit aci împreună cu impăratesa și cu copiii. Dintre miniștrii au fost presinți: Tolstoi, Woronzoff, Dashhkoff și Warnowski. Grex’s va sosi peste câteva mi.- La gară, perechia împărătescă a fost primită de autorități, de deputațiunne orașului in cea mai mare parte compusă din represintanți ai nobilimei poloneze sau ai comercianților ruși, precum și de numerose domne în talete strălucite, având în fruntea lor pe soția guvernatorului general, Gurko. Acesta din urmă a înmânat împărătesei un minunat buchet de trandafiri. Pe tot parcursul de la gară pene la palatul Lazienski se îndesa oă mare mulțime de lume, împestrițată de nenumărați agenți de poliție și jandarmi călări. Trăsura imperială a trecut pe stradă în góna cea mare fară a fi întovărășită de vr’uă escortă militară. La 12 ore s’a făcut pe câmpia Makotovitn revistă. Trupele au fost împârțite în zece secțiuni. In cea d’ăntei se aflau regimentele de grenadiri Francisc Iosef și Wilhelm, în total vr’uă 80,000 de omeni. Tote fiarele poloneze din Austria se ocupă de călătoria Țarului la Varșovia. Însemnate sunt mai cu semn aprecierile celor doue organe poloneze de căpetenie Czas și Dziennik Poznanski din Lemberg. Primul chiar recomandă Polonilor uă purtare demnă, le spune să țină sema despre situațiunea particulară a Poloniei și să evite orice ar putea să strice causei poloneze. Dziennik Poznanski amintește ca Țarul și-a ales xon momentul pentru uă intrare în Varșovia, de vreme ce ziua de 8 Septembre este pentru Polonezi aniversara unei dile durerose pentru ei. In acesta di anume, acum 53 de ani (1831) capitala Poloniei a căzut în puterea generarului rusesc Paskievici. Tocmai cu ocasiunea aniversarei acestei TL, trebue óre ca Varsovia să se îmbrace în haine de sérbatóre, sé se impodobéscá cu stindarde rusesc! pentru a aclama pe nepotul împăratului Nicolae ? Tragicele amintiri ale acelei zile se potrivesc fórte bine cu situațiunea actuală a Poloniei ruseșci. Ce va eși din acésta comedie jucată pe pământul polonez pentru Țarul Rusiei ? Pentru Polonia nu va eși nici un câștig. Trecutul impune datorii care nu se pot uita. Rușii pot să-și facă petreceri cu Țarul lor acasă; nu au nevoe pentru acesta să se servesca și de Polonezi, mai bine e să-i lase la pace. BELGIA Senatul belgian, ne spune Fremdenblatt din 10 Septembre, a votat aprópe în unanimitate urmatorea moțiune cu ocasiunea unei interpelări SAMBATA, 1 SEPTEMBRE 1884: Luminetate și vel f. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; și sa laid 24 lei; trei lan! 12 lei; ai lani 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt., IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. C.) ltc. Genova. — Articolele nepublicate se ard — privitore la tulburările de Dumineca trecută. Senatul desaprobă în mod energic escesele întâmplate Duminecă în Bruxelles și trece la ordinea Țilei. Același diar primeșc c un altă telegramă din Bruxelles, cu data de 9 Septembre, în care i se spune că ministrul de interne a declarat în Senat câ guvernatorele Brabantului și procurorele au început ancheta privitore la tulburările de Duminecă. Ministrul a arătat intențiunea, în discursul său, de a modifica legea comunală și cea provincială în scopul de a da mai multă putere guvernului în cozuri de turburâri. ----------------------------- ÎNTREVEDEREA imperaților - Cu privire la întrevederea împăraților, se scrie din Petersburg următorele câtre Politische Corresponded: Până mai bilele trecute era încă lucru neotărît, sau cel puțin necunoscut în cercurile bine informate, deci împăratul Wilhelm va lua parte la întâlnirea monarhilor Rusiei și Austro-Ungariei. Spirea, cu împăratul Germaniei, cu totă vârsta sea naintată, nu să teme două călătorie ostenitore în Rusia pentru a întorce visita pe care suveranul acestei țări i-a făcut’o anul trecut în Danzig, a produs aciuă sensațiune forte plăcută. Ministrul afacerilor străine, d. de Giers, se va duce d’a dreptul la locul de întâlnire a celor trei monarhi fără a se mai opri în Varșovia. Ambasadorul rusesc la curtea din Viena, principele Lobanoff- Rossowsky, a plecat la Varșovia, pentru a întimpina perechia imperială rusescă. De asemene a plecat și atașatul militar al ambasadei ruseșci în Viena, sploneM baron Kaulbars. Deutsche Zeitung află din Petersburg ca principele de Bismarck, cornițele Kalnoky și d. de Gies’s vor lua parte la întrevederea de la Skierniewici; se crede chiar ca s’a ales palatul principelui Banatinsky drept loc de întâlnire a celor trei ómeni de Stat. țiarele din Londra sunt mai tate de părere câ’n acesta întrevedere va fi vorba despre nihilism și despre cestiunile orientale. The Economist spune : Austria și Rusia trebue să se înțelegă sau să-și împartă influența lor în Orient pe uă masă geografică, sau trebue să admită statu-quo pentru un timp otârît. E cu putință ca densele să se înțelegă mai lesne asupra primului punt, în care cas cele două Bulgarii vor fi unite și Austria își va încorpora Bosnia și Herzegovina. FRANCIA ȘI CHINA Trupele franceze care se află în momentul de față în Tonkin sunt în număr de 14,000. Însă acastă mică armată este silită să țină garnisdnă în treispre czece cetâți și locuri întărite și anume: Tuyen-Quan, Tainguyen, Hongkoa, Sontay, Hanoi, Bacnin, Phulang, Haidzuong, Haifong, Qxxang-Yen, Phu-Sy, Nam-Din și Nin-Bin. Numărul trupelor disponibile este din acesta causă forte mic, cnse se crede câ dânsele vor primi ajutare peste puțin timp. Patru vapore,care au plecat între 10 și 15 August, aduc 2,600 omeni ; vaporul „Shamrock“ care a plecat la 8 Septembre din Sfax duce de asemene 600 de omeni. Cu aceste ajutore și cu altele încă Francezii cred ca vor putea respinge delesnire trupele chineze cari ar căuta să atace Tonkinul. pianixl Le National dixi Paris crede ca guvernul are intențiunea d’a lua nisce otărîx’i forte sexuase cu privire la atitidinea Chinei, otărîri cari cer neapărat convocarea Camerelor. Resbelxxl va fi declarat în mod oficial, insula Fornxosa ensé mx va fi ocupată. Amiralele Courbet se pregătesce în acest moment în scopul de a îitreprinde axă espedițiune d’uă natură forte seriosa. Un consiliu de miniștrii se va ține Sâmbătă în vederea acestei espedițiuni. LISTELE ELECTORALE DIN BUCURESCI APELUL LA TRIBUNAL Marți la 4 Septembre se va judeca la Tribunaluul de Ilfov, secțiunea II-a civila cox’ecțională, reclamarea a maimultor cetățiani în contra Comunei Bucurescilor, în privința listelor electorale. Mai mulți avocați s’au oferit pentru a susține reclamările făcute. Intre abaterile de la lege ce se impută Comunei este și abaterea de la articolul 67 care dice: „împărțirea alegetorilor pe secțiuni se va face do uă dată de afișarea listelor electorale provisorii și desemnarea localurilor de votare, ținendu-se sema de locuința alegătorului.“ Aceste prescrieri n’au fost respectate de câtre Comună. . Reclamanți alegători vor cere pe lângă respectarea legii și aplicarea articolului 116 al legii electorale de la titlu IX, „despre penalități11, contra celor cari „vor neglige d’a exxiplini vr ’ una din îndatoririle impuse prin acesta lege.“ TELEGRAMA Serviciul particular al ROMANULUI Brăila, 31 August. Din erére s’a fis ca d. Sechiari a făcut dechlarațiune la procurorul general. D. Sechiari a dis cu este gata a o face, fiind întrebat. Reporter. SCIRI D’ALE DILEI Astăzi, Bl. August, termometrul casel Menu (succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur: La 12 ore noptea -1- 8.5 La 7 ore dim.j-10.7 La amiazi j-20, înălțimea barometrică 772 mm. Cerul puțin noros. # * * # M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratului Alesandru III al Rusiei on scrisore prin care ’i face cunoscut căsătoria fratelui său, A. S. I. Marelui Duce Sergiu Alesandrovici de Rusia cu A. S. R. Principesa Elisabeth-Alesandra-Louise-Alice de Nlessa. Exc. Lea Principele Urussoff, trimis estraordinar și ministru plenipotențiar al M. S. împăratului Rusiei, a avut onore d’a remite M. S. Regelui, la Castelul Peleșului, scrisorea de notificare. " .* ** . D. I. C. Brătianu, primul ministru, terminându-și cura la Marienbad, s’a întors ieri în țără. * * * La 5 Septembre se va judeca de curtea cu jurați, din Bucuresci, procesul banditului Măgăreață, renumit prin tâlhăriile ce a comis în mai multe pârți ale țarei. * *VSe scie de toți ca numerosele căruțe ale neguțătorilor de legume cari vin în tote nopțile, între 10 și 12 ore la Halle, traversând șoseua Kiselef și celelalte șosele escentrice ale capitalei, n’au nici umbră de felinare. Nu seim decà aiurea acesta lipsă da nastere la accidente de multe ori grele și primejdiose ; ni se spune însă ca în mai tote serile la șoseua Kiseleffi, unde iluminațiunea nu e tocmai faimosă, birjele dau peste aceste caraciere, le restaxina adesea, le sfărâmă de multe ori, așa încât liniștea și tăcerea pe cari Bucuresceni la cauză după munca obositore a lilei, se schimbă în scene de pumnuele și de înjurături nu tocmai plăcute la aur și la vedere. De obicei, tota lumea, și chiar părinții capitalei, nu merg la șosea pentru a fi faciă la spectacole de felul acesta. Locul acestor neajunsuri ar fi uă simplă și bine redactată ordonanță, prin care onor, primărie ar îndatora pe onor, neguțător de legume să atârne lângă ulubele căruțelor și căruciorelor un mic, fórte mic felinar. Atât și nimic mai mult. Lucrul n’ar fi greu și accidentele nu s’ar mai produce de loc. ** Pe lângă cele ce scriserâm mai sus în privința felinarelor de la căruțele cu legumi, profităm de ocasiune pentru a atrage luarea aminte a unor primării și asupra stării mai mult decât deplorabile în care zac capetele șoselelor Basarab și Filantropia, tocmai acolo unde ele sunt tăiate de șoseaua Kiselef. Praful care se rădică în nori și în fum, de poți se-1 tai cu cuțitul, zădărniceșce grija ce