Romanulu, februarie 1886 (Anul 30)
1886-02-01
ANUL AL XXX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 80 litere petit, pagina IV 40 hani Deto tf > n n HI..................2 lei — „ Insorțimi și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — a A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunee cjiamUiî. IN PARIS, la Havas, Lafftte et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA Y1ENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la 8. L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refnsă — 20 BANI EXEMPLARUL LUNI, MARȚI, 1, 2 FEBRUARIE 1886& &g--«ngKKttar^GB^! REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA Fundatore: C. A. ROSETTI EIDITTTTIsriELA. ( 13 } VICTORIEI, 10. Dimtore: YINT1LÄ C. ROSETTI RUCURESC11FAURAR Ne încercarăm în multe rînduri să i dovedim, luând drept mărturie pe toți aceia, medici și oameni de sciință, cari sau ocupat de starea țăranului român, că tote viciile și defectele cari se impută claselor agricole din România, nu sunt decât efectul vădit al relei stări economice. liceam că, în cele mai multe cazuri, țăranul e bețiv, leneș, fără credință, fără tragere de animă, pentru curentul că starea lui materială—și prin urmare și acea morală — este din cele mai proaste. Revenind astăzi asupra acestui subiect ne vom sluji de datele culese din ancheta agrarie a Italiei despre care am vorbit în unul din numerile trecute. Acesta anchetă, cum am spus-o îmbrățișăiilă toată activitatea agricolă a peninsulei Italice. Ea îndeamănuntul descrie regimul poporațiunei rurale și tablourile care ni le dă sunt în general triste, urîte, înfiorătore. Arareori găsim descrieri mai senine și acestea corespund unei stări economice relativ mai bune. Unde mijlocul natural și cel social lasă pe țeren ca se se desvolte acolo îl găsim sănătos, aprope avut cu obiceiuri de moralitate, mâncând bine și prin urmare muncind bine. Din potrivă acolo unde mijlocul climateric și cel economic nu’i dă putința de-a se desvolta din tote puntele de vedere, acolo muncitorul de yif la câmp este vițios, bețiv, leneș, hoț, imoral, vagabond, fără ideal și fără speranță de-a -și îmbunătăți starea. La Viterba de exemplu, muncitorul este inteligent, logic, deștept și decă voes ce se lucrez, nu e nici uă dată în pradă sărăciei 1). Ii place orecare bun traiü, și cu bucurie strânge câțiva bani pentru a-și cumpăra uă vie, un bou, un ogor. Hrana e bună și îndestulătore, și mult mai superioră aceleia din celelalte regiuni ale peninsulei. Nu se consumă mai deloc porumb sau forte puțin ; pâinea e bună și bine copta. Locuințele sunt sănătose și bune. Țăranul, bărbat și femeie, portă ciorapi și încălțăminte în tot timpul anului, arareori umblă cu picioarele gole. Acesta este tabloul cel mai îmbucurător. Celelalte nu sunt decât o lungă serie de descrieri triste. Așa în Latium, frigurile sau malaria atacă 60 la sută din munci’"*torI; acestă bolă nu ar atinge decât 5 la sută tot în acest mijjloc climateric, dacă el ar fi bine nutriți, îmbrăcați cum se cade și ar avea locuințe sănătose! Salariile variază între 1 leu și 1 leu 50 pe zi și trebuie de socotit numai 250 de file de lucru pe an. In partea muntosă ele trec de la 1 leu la 1 leu 12 bani. Argații,pe lângă hrană și îmbrăcăminte au de la 5 lei 60 la 8 lei 40 pe lună pe când femeile au capăt decât de la 1 leu 68 la 4 lei lunar ! In Sardinia, lucrurile stau și mai reü . Salariul ülnie al muncitorilor cu lina sta între 75 de bani și 1 leu. Acesta cifră din urmă case se atinge forte rar. De aceia acești bieți lucrători se ved rătăcind pe câmpii căutând erburi sălbatice care se hránescǎ. Proprietarii mici sunt într’uă stare tot așa de tristă : mănâncă mai mult animale morte de boie, sub pretest că carnea fiartă este fără pericol de vreme ce focul curăță totul. , In Sicilia aceleași condițiuni de traiu. Salariile în general sunt de 1 leu 25 pe zi, femeile au pe jumătate. Casele de locuit lipsesc forte mult, omenii sunt esploatați în turme. Insalubritatea și strâmtorea locuințelor sunt astfel că pe aceleași scânduri trăesc una peste alta, persone de tote vârstele, pe jos, în lipsă de pat, de multe ori în tovărășie cu un porc. Sărăcia, sfátuitarea cea rea, de multe ori face pe femei și pe fete să se vândă pentru a trăi. Și tocmai aceia cari întrețin prostituțiunea sunt popii. Hoțele câmpenești se comit de către părinții în fața copiilor. La Vizini, poți, fară tema, de a te înșela, se ved în fiecare țeran un hoț și un om capabil de orice crimă. Provincia Mesinei fiind cu mult mai avută, condițiunile sunt cu mult mai bune și moralitatea destul de mare. Am putea să înmulțim descrierile și ecsemplele ,de cari este plină ancheta agrarie a Italii. Cele deja citate ajung înse tuturor ca se dovedesc că supt stratul tuturor bollelor și al vițiilor nu sunt decât condițiunele economice și sociale ale poporațiunei rurale.—îndată ce aceste se schimb, țăranul care la Vizini este capabil de orice crimă, imediat devine în Mesina, om cum se cade, cu moralul ridicat și cu buna stare destul de satisfacatare. La noi acestă anchetă nu s’a făcut. Am putea spune, fără teamă d’a găsi, că încă mult timp nu o vom avea-o. Nu putem daja arăta același lucru, ca în Italia, în chip statistic. Observațiunele personale cnse ale fiecăruia pot se ajute ca să facă un fel de anchetă sumară. Fiecare din noi scie de el , că în cutare regiune bogată țăranul nu numai că e avut doreși • deștept și independent, pe când în câmpiele sǎracaciose ,de pe țermurile Dunărei, condițiunele igienice și economice, fac din unii țărani omeni fără voință, fără caracter, fără moral, fără grijă de a scăpa de mizerie. Și lucrurile fiind așa, tote reformele și îmbunătățirile ce i se vor aduce, dar care nu'I vor schimba starea lui materială, vor fi pentru densul zadarnice; din potrivă chiar, în loc se’I facă bine nu pote decât se’I facă réü, favorabile politicei urmate de guvernul prusian în privința Polonezilor. Deputații Polonezi, membrii centrului și progresiștii părăsiră sala de ședințe înaintea scrutinului. In cursul desbaterilor, d. de Puttkamer, ministrul de interne, a combătut aserțiunea, prin care guvernul ar fi întrebuințat măsuri de rigore nemotivate când a procedat la espulsări și declară că ’și ia asupra’și iată responsabilitatea imputată guvernului. Ministrul de resbel a refuzat, la rîndul său, aserțiunea d-lui Windshorst care spunea că cultul catolic va fi interzis în armată. Constantinopole, 30 Ianuarie. —Cale indirectă.—facă sensul general al răspunsurilor făcute, de diferitele cabinete, la circularea Porții din 25 Ianuarie. Puterile aproba moderațiunea și înțelepciunea Porții, care are dreptatea în partea sa. Ele speră că Porta va persista în acesta cale.Acțiunea comună, cerută de Portă ca să se facă la Atena, s’a și îndeplinit și tote puterile sunt de acord spre a împedica orice mișcare a flotei grecești, pentru care, de altminteri, se reunesc escadrele puterilor. Puterile vor continua a insista spre a obține desarmarea Greciei, și aceiași recomandațiune va fi reînoită într-un mod mai energic la Belgrad și la Sofia, in fine Europa va fi pentru acela ce va fi atacat. Constantinopole, 30 Ianuarie.—Cale indirectă. — Negocierile turco-bulgare se urmăresc după basele cunoscute, dar cu uă încetinie cu totul orientală. Pofta asigurată într’un moment din partea Greciei pare că voiesce să tărăgănăscă lucrurile. Constantinopol, 30 Ianuarie.—Cale indirectă.—Aflăm în ultimul moment că s’a primit uă circulară rusescă relativă la evenimente din Orient. Constantinopol, 30 Ianuarie. — Ni se telegrafiază din Roma că amiralul Maritin, care comandă demonstrațiunea italiană, a primit ca instrucțiuni să împedice orice atac grecesc, contra vreunui punt din Turcia. Belgrad, 31 Ianuarie. — Nota colectivă a puterilor a fost remisă a stării guvernului sârbesc. Puterile spun că luând cunostință de răspunsul negativ făcut la prima notă colectivă, sunt de acord să declare că nu vor tolera nici un acțiune ,in partea nimănui, că va protege pe acela care va fi atacat, și in fine că nu vor permite vre-uă modificațiune teritorială în nici un cas. 1) Amintim că tote aceste date sunt luate din Le Journal des Economistes. Numerile de pe Nov. §1 Dec. 1885. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Belgrad, 30 Ianuarie.—D. Miladovici, însoțit de secretarul său particular, d. Zancovici,(a plecat aeji diminață spre Bucuresci, via Budapest, Belgrad, 30 Ianuarie. —D. Persiani, ministrul Rusiei la Belgrad, a primit de la guvernul său instrucțiuni relative la a doua nota colectivă, care énse, nu s’a remis încă. Londra, 30 Ianuarie.—Se primesc, ca probabilă, intrarea marchizului Hartington în cabinetul Gladstone, Roma, 30 Ianuarie.—Camera deputaților.—Cornițele Robilant, ministrul afacerilor străine, respuntând la uă întrebare a d-lui Maurigi, declară că va urma la Masnari calea pe care a apucat. «N’aavem intențiunea, a spus ministrul, să întindem acțiunea Italiei în aceste ținuturi, nici se schimbăm caracterul misiunii încredințate generarului Pozzolini, dar voim să strângem raporturile nóstre de bună vecinătate cu Abisinia și să facem ca Negus să înțelegă că déca dorim să trăim în bună armonia cu densul, nu vom suferi ca el să se porte altfel cu noi.» Berlin, 30 Ianuarie. — In urma unor desbateri ce au tinut 8 ore, dieta a adoptat propunerile lui Adinbach, caii sunt DIN AFARA ENGLITERA Din Londra se telegrafiază următorele : De sine se înțelege că atențiunea tuturor este îndreptată asupra votului din Camera comunelor și asupra combinațiunilor în privința noului cabinet. Se fice că Gladstone este gata să ia frânele guvernului cu séu fără Hartington. Planul pentru satisfacerea Irlandei ar fi gata și ar fi dobândit aprobarea lui Chamberlain și Morley. Parnelliții n’au putut, sou n’au voit încă să spună dacá a aprobat și Parnell planul lui Gladstone. Din lista de votare se vede că dintre foștii colegi al d-lui Gladstone au votat cu densul Chamberlain, Dilke, Harcourt, Mundella, Grosvenor, Playfair, Trevelyan, fratele lui Spencer și fiul lui Selvorn. In contra lui au votat dintre foștii săi colegi, Hartington, Courtney, Gosden și Janes. Șapte gleci și șense de liberali s’au abținut de la vot. TURCIA După cum se scie, d. Tanoff, ministrul de externe al Bulgariei, se află actualmente în Constantinopole spre a face un arangament cu Porta în privința Rumeliei. Proiectul de arangament, după cum se afirmă, conține urmatorele disposițiuni: Principele Bulgariei va fi numit pe timp de cinci ani ca representant al Sultanului în Rumelia Orientală. Deorece principelui nu -i este permis să preșideze în Filipopol, densul va numi un guvernator general bulgar cu aprobarea Sultanului. Principele va fi numit Mușir turcesc și se va duce la Constantinopole ca sa presinte omagiile sale. Pentru ca sé nu fie nevoit se porte fes, principele va fi numit general de cavalerie unde nu se portă fes ci calpac. Principele se obligă se platesca regulat tributul pentru Rumelia Turcia va ocupa orașul Burgas cu un batalion de Turci, care va fi comandat direct de către principele. Principele renunță la satele aședate pe munții Rodope. ------- --------- ROMANIA SI ITALIA (Corespondența particulară din Italia) Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist italian și cetățean român, unul din cei mai ardenți amici ai României, a încetat din vieță la Torino, după cum s’a anunțat deja, în etate de 87 ani, după uă scurta maladie și cinci ani, după ce’și perduse vederea. Ziarul italian din Roma ,11 Diritto, anunțând mortea eminentului filo-român Luminétate și vei fi. ABONAMENTE . Capitală și districte: un an 48 lei; séso Inni 24 lei; trei Inni 12 lei; an lună 4 lei Pentru tote tarile Europei, trimestrul 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oftciele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicl, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Crooe, Via San Francesco do Paola (N. O.) 16, Genova. — Articolele nepnbllcate se ard — BISMARCK: ȘI CLȘTIUNEA POLONA In ședința Camerei prusiane de la 28 Ianuarie s’a luat în discuție propunerea deputatului Achenbach, privitore la cestiunea polon . Cel d’anteia dintre oratori a fost conservatorul Reichhaupt și al doilea princele Bismarck, ambii au atacat cu valență pe poloni. Principele Bismarck a făcut mai antenü uă scurtă privire istorici in privința cestiunei polone și apoi a venit la actuala stare a lucrurilor. 4 «Este trist la’se densul, «că argumentele de ochi^BL;repeta și astacfi, că Windthorst !^Re stinge că nu se póte se stinge coate interdice Polonilor d a tinde*;! independință nu’I vor avea nici vădată. ^Nu se va găsi guvern care să admită restabilirea Poloniei. In acesta privință cici eu ca fostul și pate cât de curând viitorii coleg Gladstone : «Lasă pace cu manile.» Nu vom face nici cea mai mică concesie în acestă privință. Fără îndoia C Polonii fac progrese la resorit, grație agitațiunilor centrului. Da, dacá n am fi avut lupta pentru cultură (Kulturkampf), n’am fi avut nici cestiunea Polonă. Pe mine m’a împins în vîrtegiul luptei pentru cultură divisia catolică din minister, cu nenumăratele ei pretenții. D-vóstra de la centru nu voiți pacea, și déc ■„ o încheiați, vă faceți reserva d’a o pacea denunța în 24 ore. Pate cineva să afirme pe curentul lui de onore, că nu e ste așa. La centru se alătură toți dușmanii imperiului, dar noi nu vom da dușm viilor nici un drept, pe care nu’l merită. Bismarck constată după acesta că darea înapoi a germanismului provine din lipsa de sentiment național la Germanii de la apus ca și la cei de la răsărit, în Alsacia ca și în Ungaria, în Bohemia ca și în părțile vesritene ale Prusiei. Am făcut un mare greșală când am voit să câștigăm pe Polonieu blândețea. Acesta practică trebuie r •»■—“ • țintă trebuie se fie schimbarea raportului antre Germani și Poloni în favorul nostru ; trebuie se sporim popolația germană la răsărit și s- o micșorăm pe cea polonă; iată pentru ce s’au făcut expulsările. Avem destul de lucru cu Polonii noștri ; vom esecuta cu cea mai mare asprime măsurile de espunsiune , în acesta privință suntem înțeleși cu statele vecine și încă două deci de resoluțiuni d’ale Reichstagului nu ne vor împedica d’a proceda cum ne cere datoria. Pute ar fi bine să se esproprieze totă proprietatea polonă, sacrificând sute de milione (mare mișcare). Dar, décá facem esproprieri pentru drumuri de fer, de ce sé nu facem pentru siguranța statului. Proprietarii poloni n’ar face treburi rele , ar putea sâ’și cumpere altă proprietate în Graliția. De altmintrelea, intențiunea nóstra nu merge așa departe; de uă cam dacă noi nu voim decât să așezăm acolo țărani germani cu femei germane. N’avem nevoie de arendarea ereditară, este de ajuns arendarea pentru un timp de 50 de ani. Mai departe, este bine să se țină funcționarii și militarii poloni în provincii curat germane, pentru ca se înțelege binefacerile culturei germane. In cât privesce énse pe funcționarii germani de la răsărit, prima condiție trebuie să fie, d’a nu se căsători cu uă Polonesă. Confesiunea n’are nimic d’a face cu espulsările. Se pute întâmpla, încheia principele Bismarck, ca patriotismul german să fie nevoit să mai treca încă să ‘dată proba de foc în luptă cu statele cele mari naționale. Atunci oposiția va trebui se’și dică că strainătatea ’și’a găsit sprijinul în ea. Străinătatea crede că noi avem piciore de lut, și la adică va găsi de fer. Aceste cuvinte le-a fus Bismarck, fiind forte întărîtat, mai adăogând : Un laș și un miserabil ar fi ministrul, care la vreme de nevoie nu ’și-ar pune în joc capul și onórea, spre a scăpa patria de pericolele majorităței parlamentare. Din parte’mi, în acest caz, voia sei ce măsuri se propun impăratului. Vegezzi-Ruscalla (lice, că deși prevestnta, nu mai puțin dureroă ne sosesce notița morței adevăratului patriarh al filo-românilor italiani. Perderea lui Vegezzi-Ruscalla—adaogă »Il Diritto«—va fi nu atât de mult simțită printre italiani, precum va fi la Bucuresci și în totă România, unde a devenit forte popular numele lui Vegezzi-Ruscalla. Născut la 4 Septembre 1798, Vegezzi- Ruscalla era unul dintre cei mai distinși publiciști, aparținând acelei falange de omeni mari și de apărători glorioși al drepturilor naționalităților, acelei generații puternice care a dat omeni iluștrii în tote ramurile cunoscuntelor omenesci. Vegezzi-Ruscalla s’a ocupat cu multă ardere de filologia neo-latină, a tradus multe opere portughese, francese, spaniole, etc : el era membru al Academiei din Portugalia. Din limba englesă și din cea germană a tradus mai multe cărți privitore la agricultură și la geologie, din limba spaniolă poeme, din cea română mai multe nuvele istorice : el era membru și al Academiei române ; n’a uitat nici limba polonă, traducând din acesta idiomă mai multe romane. Dar publicațiile cele mai întinse ale ilustrului scriitor și venerabilul amic al țerei nóstre sunt monografiele etnografice. Multă vreme n’a fost cestiune importanta pe care el se n’o fi tratat în presa italiană cu adâncimea de vederi și cu claritatea, pe care i le cunosc toți. Articolele lui fură în mare parte reproduse și comentate și de presa străină și mai ales de ziarele române din Bucuresci, Iași, Craiova, etc., precum și de diaristica română de peste munți. In timpul din urmă, consură cu multă asprime tratatul de la Berlin mai ales spoliarea nedreptă pe care Rusia, folosindu-se de somnolența Europei o făcu României, luându-î, una din provinciile cele mai frumose și mai înfloritore : Basarabia Vegezzi-Ruscalla a fost multă vreme înaltă.Tr Honar al ministerului de externe în Italia, trecu pe urma sa uei r. fu inspector general al temnițelor; la Cameră a fost de mai multe ori trimis a represinta Italia și în cele din urmă era representantul provinciei de Lucca ; el a ocupat mai multe sarcini guvernative, pe care le-a împlinit cu dibăcie și patriotism. E vrednic de însemnat că în viața sa, acest ilustru publicist s’a ocupat mult de România. El era unul dintre cei d’ăntâia filo-români care a profesat u simpatie profundă pentru sentinela latină de la Dunăre care, de 18 secole, în mijlocul atâtor vijelii, își ținu neatinsă naționalitatea. Urmărind cu dragoste și răbdare tote evenimentele ce frământară țara nostră, ori ce ji de durere și de restriște entru Români, era și pentru densul uă <ji de doliu. De la 1830 el a început să apere drepturile poporului român cu atâta energie și eficacitate, încât exemplul lui fu urmat de alți scriitori celebrii ca Edgard Quinet, Ubienni, Michelet, etc., cari produseră opere renumite cu privire la națiunea română de la Dunăre. Vegezzi-Ruscallo netedi drumul, și în urma lui mulți publiciști îmbrățișară cu ardere causa românilor, ceea ce se vede lămurit din diarele italiane : »La Liberté«, «La Capitale«, «II Cittadino di Savona«, »l’Italie«, »La Gazzetta di Torino«, »La Lombardia« și, mai cu deosebire, »La Riforma«, și »II Diritto« doué fiare cari au uă stimă și uă afecțiune, limitată pentru România. In acest din urmă nota simpatică vă ține sus unul din principalii trei redactori politici și directore al părței literare. Am numit pe comandorul și profesor B. E. Maineri, amic al țărei nóstre. In timpul resboiului din 1877-78 totă pre■ ■sa italiană făcu urări căldurose pentru triumful Piemontului Oriental cum ’l chema regretatul Vegezzi Ruscalla. Și n’a fost nici uă cestiune privitore la Români, pentru care Vegezzi-Ruscalla să nu ia condeiul spre a le apăra interesele cu totă aprinderea tinereței, deși etatea e i era de 87 ani, și continuă a scrie pentru națiunea română cum, nu de mult, se pot vedea prin bazele italiane din Turin, Milan, Genova, Savona, cari publicară articole forte meritose asupra Gestiunilor naționale ale României. Și mulțumită acestui sprijin și sprijinului altor filo-români cari’i imitară exemplul România inumera astăzi în Italia întrega, și mai ales la Roma, multe ilustrațiuni de ale presei cari susțin drepturile naționalitatei române. In Dirito și în Reforma am vedut, nu vă singură dată scrieri cugetate bine, cu privire la națiunea nostră. Italia, o dicea și o repeta adesea ori regretatul Vegezzi Ruscalla, ori de câte ori apăra pe România se apăra pe densa, pentru că existența ei este întemeiată pe dreptul de naționalitate. Domnul Cairoli, fost președinte al consiliului de miniștri amic infim al d-lui B. E. Maineri, care nu puțin a contribuit prin intervențiunea sa pe lângă d. Cairoli, spre a recunosce mai repede proclamarea regatului Român, intervențiune care i-a atras din partea fostului ministru al tezei la Roma; D. Nicolae Crețulescu, conferirea Coronei României; d. Crispi, fost ministru, d. Oliva, fost ministru, fost directore al diam-ul La Riforma, deputat în parlamentul italian și publicist și care cunosce limba română, ocupându-se în ultimul timp cu traducerea poesiilor regretatului C. A. Rosetti și unul din cei mai asidioși „lectori al diarului Românul” care se primește de la 1870 la Biblioteca Camerei deputaților; domnul Primo Levi, directore al darului La Riforma ténor cu mare talent; d. B. E. Maineri, publicist italian cunoscut și pe care în curând sperăm, că orașul său natal îl va trimite să represinte națiunea italiană în Parlament, sunt dintre cei mai inteligenți apărători ai poporului român; putem cita apoi cu recunoștință, și alți apărători și prieteni ai României printre personele ce ocupă funcțiuni înalte în statul Italian, ca actualul președinte al consiliului de miniștri Depretis, precum și foștii miniștrii Mancini, Bacceli, etc. Cornițele Tornelli, represintantele Italiei la Bucuresci, comandorul Malvano, directorul general al politicei străine italiană, comandore Perroleri, directore generale al ministerului de externe, etc. etc., și ar fi prea lung se vorbim aici de ceilalți filo-români. Acum legăturile de prietenie și legăturile de sânge între aceste două națiuni surori sunt destul de bine consolidate, mulțumită sprijinului desinteresat al diaristicei și al mai multor persone politice eminente cari dau inspi. . . ■*“ 1 * ' J* provinciele italiane. In Parlament nu uă singură dată s’a audit vorbindu-se cu simpatie despre națiunea română. Adesea ori vocea lui Vegezzi- Ruscalla s’a ridicat în favorea nostru. El era amicul lui Cavour. Vegezzi-Ruscalla era însărcinat de regele Victor-Emanuel și de Cavour ca să primesc la Torino, pe un trimis extraordinar român, acum vremă 24 de ani, dar despre acesta și despre numerose alte legături ale lui Vegezzi-Rusalia cu țara nóstru ’mi reserv a vorbi cu altă ocasiune după ce voi pune în ordine numerósele și afectuosele sale scrisori. Inturnându-ne la Vegezzi-Ruscalia sau cum dicea amicul Mihail Beștelei, «revin!» la regretatul filo-român — nu e mult de atunci — formându-se la Roma un comitet filo-elenic, arăta prin diarele italiane, că Italienii datoresc uă mai mare simpatie Românilor decât Grecilor. Și vocea lui fu ascultată. Comitetul de care este vorba ,și a și dat obștescul sfârșit, în apusele filo-românilor. In 1880 se instituia Liga greco-latină prin inițiativa lui Vegezzi-Ruscalla cu scopul unei apropieri morale a tuturor poporelor aparținând rasei latino-grece. Președinția comitetului din Bucuresci era oferită publicistului român C. A. Rosetti. Cu același scop, dar mai ales, pentru a uni pe Italieni cu România, Vegezzi-Ruscalla, împreună cu ginerele său, Nicola Melisurgo, dintr-o familie nobilă și antică din Bari, formă în 1864 la Turin societatea neolatină, din care făcea parte și tinerimea română, care -și făcea atunci studiile pe la Turin , și un român Scriban, era secretarul acestei societăți, care publica un diar septemânal. Ilustrul întemeietor propusese și obținuse ca principele Jerôme Napoleon să primescu președința comitetului parisian și Castelar pe a comitetului din Spania. Pentru a perpetua în familia sa iubirea pentru România, Vegezzi-Ruscalla o educă în iubirea țorei nostre și distinsa lui fiică, domna Ida Melisurgo, a publicat deja mai multe nuvele cu subiect național român și multe alte scrieri literare și politice asupra României: nepotul său, de 17 ani numai, a învețat deja limba nóstra și citesce cărțile și diarele române pe cari le primesce adesea. Nepotul lui Vegezzi- Ruscalla este un tenor de mare talent, se ocupă și scrie și densul în favorea tozei: el îndeplinea cu laudă funcțiunea onorifică de «Secretar al consulatului general al