Romanulu, septembrie 1886 (Anul 30)
1886-09-19
ANUL AL XXX-LE Voiesce și ybî putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani ?et0 „ „ , „ m. . . . 9 M _ inserțiuni și reclame pagina mn ți IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et Onne, 8, Place de la Bourse. i t lV^NA’ Ia d‘nii Haasenstein, et Vogler, (Otto Maass). LA IRANCFORT, S. M. - 1» Q. L. Daube et C-nie, pentTM Germania. Belgia, Olanda, Elveția și Amerioa. Scrisorile nefrancate se refusa — jffffg^^^g^ggggg»g««attaK«ja8i8eigBsg3gasa«aîam«gs5maaM 20 BANI ESEftPLARUL REDACTIUNEA SI ADMINISTRATIV EA, CALEA VICTORIEI, 10 Fundatore : C. A. ROSETTI Iî Directori: VENTILA C. A. ROSETTI DUMINECA, LUNI, 19, 20 SEPTEMBER 1886 Luminezate și vei fi. ABONAMENTE 'n Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei: trei luni 12 lei; uă lună 4 lei Pentru toteurile Europei, trimestrul 16 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havaa, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. Q. Popovici, IA Fleischmarkt. If ITALIA, ted. dott. Car. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 16, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — in BUCURESCI, 18 BRUMARES T. t Romanulu de Vineri 13 August 1r^scut, vorbind de antisemitism și de congresul antisemitic ce avea să se adune în Bucuresci,iuceam între altele și următorele : «Cari sunt motivele cari au con«sîltat pe promotorii acestui congres *— cel Puțin ciudat — a chiama pe «pământul României, pentru studiarea celei mai complicate cestiuni de «interes eminaminte intern, pe d-nil «Stocker și Drumont ? «Cu Catehismul antisemit, pentru a «cărui publicare să cer subscripțiuni «mari și mici, de la 20 de bani în «sus, cu Catehismul acesta se va «deslega cestiunea de economia națională, numită cestiunea ebreă în Ro mânia ?» Subliniăm cuvintele prin cari recunosceam atunci, prin cari am recunoscut și vom recunosce totdeuna cestiunei ebree în România caracterul de «cestiune eminamente internă», de «cestiune de economiă națională ». E uă lună și mai bine de când scriserăm rândurile de mai sus. De atunci și până astăzi avurăm anórea de a fi tractati, după nota obicinuită de zecimi de ani, și cu diferitele variante cerute de spiritul anului în care trăim și de spiritul publiciștilor actuali, de «vânduți Evreilor». Pentru a ne sfărâma sub greutatea acusărilor sdrobitore ce ne aau din piscurile a tot sclintei ce posed, confrații noștri de la Vitoile Roumaine și de la Voința Națională,fiarele oficiase ale guvernului de astăzi puseră în joc, primul radicalismul, cosmopolitismul, colectivismul (?!) și diferite teorii sociale cari numai cu antisemitismul d-lor Moroi, Biez și Polihroniade nu au de a face, ci cel de al douilea, cu aceiași guvernamentală delicateță cu care începe și sfârșesce orice polemică cu fiarele independinte, făcu sâ apară înaintea prea fericiților sai cititori «clientela evreiască» a Românului, pentru a explica acelorași prea fericiți cititori tăcerea nóstră, în timpul când la Ateneu, în fața unui public «mai mult decât numeros» protagoniștii, deuteragonoștii și toți agoniștii de tostă mâna ai antisemitismului român (!) strigau—termenul nu e prea tare— «în fața țarei, în fața Europei, în «fața lumei, în fața Universului» că Românii s’au deșteptat. Ba încă, Voința Națională merse, cu incomparabila ei exactitate în înregistrarea amănuntelor, fiă în articole de fond, fiă în dările de sumă despre ședințele congresului anti-semaitic, fiă în informațiuni, pene la enumerarea completă a titlurilor d-lui Komlossy, represintantul antisemitismului unguresc la congresul antisemitismului românesc. Nu mai vorbim de câteva tinere și incerte (fiare cari—lucru rar—se miră cu l'Etoile Roumaine și cu Voința Națională într’un cuget și într’uă simțire, pentru a ne arăta cu degetul «în fața țărei, în fața... (ca mai sus)», și a ne sdrobi supt cuvintele de «vânduți Ovreilor.» Tăcurăm, cum vom făcu tot dăuna când confrații noștrii, fâcându-ne apreciata onore de a discuta cu noi, vor lua argumentațiunea noistră pe dos sau, cu admirabilă siguranță, vor bate apa în piuă alături de cestiune. Am tăcut în cestiunea polemicei născute în urma revistei nóstre de la 13 August trecut, pe cuvântul cel mai simplu îndată priceput de cititorii noștrii: vorbiserăm de antisemitismul d-lor Stocker, Moroi, Istoczy, Polihroniade, Biez, Komlossy, și ni se răspundea în deosebită înflăcărare cu cestiunea ebreă, vorbiserăm de catehismul antisemit, și ni se răspundea de l'Etoile Roumaine, organ al cabinetului care cârmuiesce astăzi țara și care e răspunzător de primejdia ce ne amenință în ambele părți ale țărei, ni se răspundea cu «doctorii ebreii cari contribuia la «descrescerea populațiunei române», cu «miseria acesteia crescând în raport direct cu înflorirea comerciului ebreu», cu «cârciumarii ebreii», cu «perceptorii» ebreii, cu «arendașii ebreii». Acești «doctori, arendași, cârciumari și perceptori ebrei»—cari lucrază astfel, spune l’Etoile Roumaine anii când la putere se află guvernul al cărui organ este l’Etoile Roumaine,— ni se dau drept răspunsrea nostră privitore la la afirmacatehismul antisemit. Cititorii Românului au priceput îndată pentru ce nu am răspuns atunci, și pentru ce, atât la 13 August cât și azi, avem dreptul a repeți rugăciunea nóstră pornită din simțimentul de demnitate națională, să fim serioși! Astăzî, după așa numitul congres antisemitic de la Ateneu și după întâmplările de la Craiova, de cari Romanulu a vorbit și a numelui ucesâră și cari singure ne fac a reveni asupra cestiunei, rugăciunea noastră devine mai stăruitore dar și mai mâhnită. Șlicem confraților noștri, să fim serioși și le vom zice mereu până când dunele lor se vor convinge ; că, antisemitismul nu e cestiunea etnică în România; că cu simulacre de congrese internaționale antisemitice sau chiar semitice, nu deslegăm noi cea mai complicată cestiune de economiă internă, națională, a noistră și numai a nóstră; că astfel de înferbințeli febrile, isterice, cosmopolite produc »tulburările din Craiova» érau reînvârtoșarea nenorocitei și mult bântuitei poporațiuni rurale și urbane din Moldova; că ’n fine plecând, cu sau fără mahalale din Craiova, d-nul de Biez represintantul antisemitismului francez, va duce în Francia ciudate impresiuni despre modul cum se pricep la noi congresele, chiar internațioale. De aceia, am Zis ^ August și zicem și astăzi, să fim serioși, și să lăsăm Ziarelor celor mici baterea în tobă a unor cestiuni pricepute pe dos. Pentru aceste cuvinte, noi nu am considerat, nici la deschidere, nici la închidere, nici la efectele lui în Craiova, așa numitul congres internațional antisemitic astfel cum confrații noștrii de la l'Etoile Roumaine l’au judecat în numărul Ziarului lor de la 27 August stil vechiü, numindul «evenimentul dilei», și uitând — tocmai domniele lor, amicii și interpreții recunoscuți ai actualei diplomații române !! — cari sunt, de la 9 (21) August în Orient, adevăratele, îngrijitore, primejdiosele «evenimente ale Zilei»Dacă onorabilii noștri confrați de la Ziarele guvernamentale voiesc să lămurim împreună Cestiunea Ebreiă , dacă se hotăresc domniele lor a lăsa d’uă parte antisemitismul domnilor Stocker și Drumont, altoit în România mulțămită unor alucinațiuni fanatice, noi suntem gata. Românulu, își are în acestă privință puriința de vs spațe Vo ...tul Moldovei progresele ce peste Milcov, de astăzî, vom arăt face Ebreu] dine ori vom pune alături c cârciumarul evreu pe țăranul român ne vom ajuta cu datele ce avem noi înșine și cu acelea ce putem culege din interpelarea d-lui senator Edouard Gherghel de la 29 Maiu trecut. Și'n urmă, cu dreptul ce ne dă posițiunea noastră de ziar independinte și prin urmare nescrutor de intențiunile politicei guvernamentale, vom întreba pe cei cari obștesc, lămuresc și apără acastă politică, ce s’a făcut și ce se face cu articolele din legea licențelor , cu cele din legea poliției rurale, cu regulamentele și circulările ministeriale, tote privitore la factorii de căpetenii cari alcătuiesc în țara nostră cestiunea ebnreă, adevărata cestiune ebreă. Astfel pusă, cestiunea ebieă este într’adevăr, din cestiunile interne, cea mai necesară și cea mai oportună ; a o studia este a ne întrebuința timpul cu cel mai mare folos pentru țară. .... , iiir LaiX la 13 August, am zis că «cestiunea israelită nu este într’adevăr din cestiunile trebuinciose și oportune în regatul român». Desfidem pe confrații noștri, nu a citi, ci a deduce dintr’u singură liniă a articolului din 13 August afirmațiunea de mai sus. Le cerem grația de a se sili se pricapă Ziarele române, deși numai după doi ani de instrucțiune românască lucrul póte fi tare greu. In același timp ne mai permitem cu privire la cestiunea ebreă și’n deosebi la paragraful din l’Etoile Roumaine de la 27 August relativ la Alianța Israelită Universală, la scriitorii străini și la folosul ce ar resulta pentru noi din congresele internaționale antisemitice, — ne permitem a’i ruga să citască în analele diplomației române cari fu rredundințele și purtarea partitei liberale de la congresul din Berlin și până în 1884, nu în fața Alianței, ci în fața Europei, atunci când acesta voi se ne impună deslegarea cestiunei israelite. După ce va cunosce aceste credințe și acastă purtare, l’Etoile Routmaine nu se va mai amărî de ceia ce cred și vor crede în viitor Alianța Israelită Universala și publicistica străină asupra nostra și asupra Ebreilor din România. Sfârșim aci. Credem a fi lămurit atitudinea nostra față cu așa numitul congres internațional antisemitic de la Ateneu și de la Craiova. Un singură explicațiune pentru a fi compleți. L’Etoile Roumaine, în același articol de la 27 August st. vechiu, vorbesce de descrescerea sentimentelor nóstre patriotice, cu alte cuvinte, pentru că nu am considerat congresul antisemitic ca eveniment al dilei, noi nu ne iubim țara. Râspundem : Pe terenul sentimentelor patriotice și al iubirei de țară, uă discuțiune între Românul și l’Etoile Roumaine nu e posibilă. Am zis 1S> 17 Septembre.—fiarul de, anunțând numirea gebars, spune că generarele se studieze în fond situaria și se ajute prin sfatu. Poporul bulgar, ca se gasescá uă soiciune regulata a crisei actuale. Iîelfrad, 17 Septembre. — I. Kaljevici a pleat de dimmneta la Bucuresci, unde va venile scrisorile sale de rechlamare, după aceea se va duce la Atena prin Belgrad. Berlin, 17 Septembre. — «Gazeta Germaniei de Nord» desmințind aserțiunile răspândit de orecare fiare asupra unor pretinse pasagii din Cartea Verde italiana, spune ca în tota cestiunea bulgară n’a fost nici un moment în care cele 3 imperii sé nu fie mutual informate in modul cel mai complici asupra vederilor lor reciproce. Soft, 17 Septembre.—Primind eri deputațiunea biroului Adunării care îi aducea țepeșa către Țar, al cărei fecst l’ați primi er), D. Necludoff, consulul Rusiei a pronunțat câte va cuvinte ale căror înțeles vi l’am telegrafîat. Ecateistul chiar: Guvernul imperial prețuind înainte de tóte ordinea și liniștea în Bulgaria, n’ar putea admite ca cineva să se gândescă la marcerea principelui, a cărui plecare e în ochii săi una din garanțiile prosperitățilori!. El vede că alta garanția în voi chiar, cari prin înțelepciunea vostră și moderațiunei vóstru, puteți înlătură pericole grave. Aduceți vé bine aminte, domnilor, că oridinea actuala de lucruri ‘n’a primit încă 1 sancțiune legala în ochii guvernului imperial. Acesta legalitate nu ooate dobândi guvernul bulgar decât prin prudenta și ] ționalie.v.snia. ,t Consulul a fist terminând, câ Rusia se ține mai presus de partide, neprotegtând pe nici una. Instrucțiunile ce le-a primit d. Nekliudoff ulterior, erau în înțelesul acestui limbagiu. Ofcerii regimentelor de artilerie și infanterie cari au luat parte la lovitura de stat vor fi aduși poimâne la Sofia, venind de la Radomir, unde erau internați de la supunerea lor. Arigheta se va urma aci. Se crede că vor trece în curând printr-un consiliu de resbel. Regimentul de artilerie revoltat a fost întors la Sofia de nouăi săi ofițeri. Sofia, 17 Septembre.—Sobrania a adoptat legile relative la rescumpararea imobilelor principelui și a autorizat pe guvern a se împrumuta cu 15 milione, precum și de a aplica budgetul anului present și pe anul 1887. Un altă lege modifică legea electorala actuală, după care a treia parte din alegători înscriși sunt trebuincioși la primul rând de scrutin. De acum înainte al doilea rând va fi suprimat, și alegerea va avea loc cu majoritate absolută. Acest fel de alegeri va fi aplicat, la viitorele alegeri pentru marea Adunare. In ședința de a stadi s’a facut uă propunere de câtre un grup de deputați pentru a reduce loturile funcționarilor cu 15 la sută. Camera a respins propunerea, dar fuțiune miniștrii trebui râng cine cestiunea de cabi o va primi.i va avea loc mâine. Niiscutat de cât proiecta ministrul de resbel ai consiliului de resbel, ce truni din causa lipsei ori ministrul va avea libia oficierilor fără deola •sarea revoluțiunii din viințâ că camera se va m )d óre-care cu acésta ipopose că aniversarea selemnitate, dar la Sofia nimic nu în acest scop, ținnei cetățenilor, de aprinderea lor patriotică, de simțimintele lor de simpatia și de iubire pentru cel care era să cadă victima unui atentat odios. Dar, de la acesta espansiune și aprindere patriotică, de la manifestarea acestor simliminte nobile ale cetatenului, pâne a aduce groza pentru cetățeni ș’a întrona puterea ciomagului, credem ca deosebirea este mare și mintea fiacâruia se refuză d’a putea admite câ póte cineva, neoprit de cei datori să vegheze la menținerea ordinei publice și la siguranța vieței cetățenilor, și nepedepsit de lege—se bata și se schinginesca întocmai ca la drumul mare. Nu asemeni fapte brutale, cari cu nimic nu se pot justifica, sunt uâ rușine și uă degradare pentru uă națiune: este paza, este stigmata înfierată pe fruntea cetățianului care se serva de asemeni mijlooce, nedemne de cetățian liber, nedemne de uă sora civilisată. OI SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Spa, 17 Septembre. *•— Decretul ce convert pe alegetorî pentru numirea deputator la noua Adunare/ care va alege asupra redactorilor acestor fiare, lovindu-i perie la sânge. Priveliște ne mai pomenită într’un țară constituțională, unde nu se mai ține sema de respectul legilor, de siguranța vieței cefAfonilnu apoi adversarii toți ar fi plătit aaeastă cu capetele lor. Ar fi un mare nenorocire în țara acesta, a adăugat d. prim ministru, când s’ar introduce în obiceiurile ei î ’ 'ult.l'3. Ăii .■ ! f 1Yti fr í Vî *? î A izPi l'-'î Atentatul contra primuluiministru Numele agentului care a oprit pe asasin d’a trage al douilea foc, este Ioniță Constantin. * Cu instrucțiunea atentatului contra primului ministru sunt însărcinați domnii propului uuuiuiieacu .7. judecator de in-Telegrame de felicitatiuni a primit primul ministru de la Regele și Regina, de la domnii Ion Ghica și d. Sturdza din Berlin, Dimitrie Ghica, Busch, Coutouly. * Consiliul comunal a mers în corpore la d. pim-ministru spre a’l felicita. * Se Zce că arestarea domnului Oroveanu, deputat de Râmnicu Sărat, ar fi fost motivată din aceea că asasinul ar fi pretins că i s’a dat uă poliță de 5000 lei de către fratele domnului Oroveanu. * Mai multe persone din Râmnic au fost chiâmate la parchet, spre a fi interogate. * Se vorbesc de noî arestări. Nu se imense nimic sigur în acesta privință. Cu cât, ne înveselirăm — și cu noi era întrega — de fericita întâmplare că (filele d-lui I. Bratianu fură cruțate de lovitura îndreptată în contră ) de un mână criminală, cu atât ne întristarăm, ne indignorăm și ne îngrozirăm de brutalitatea și vandalismul unor omeni, a căror fiorosâ selbaticie este demnă numai de Pieile roșii. In capitala regatului României, diua în amiada mare, uă bandă de peste 50 indivizi armată cu ciomege, în fața autorităților, în disprețul legilor și al ordinei publice, cutreera stradele în timp de peste două ore, năvălind în localurile de redacțiune a trei fiare, unde, după ce sparg și sfărâmă tot, se năpustesce cu turbarea TELEGRAMA REGELUI Regele și Regina, după atentat, au trimis următorea telegramă primului ministru : Sinaia, 4 Septembre, 9 ore sera. D-lui I. C. Brătianu, președintele consiliului. Inimele Nóstre sunt pline de bucurie și slăvim pe Dumnezeu care a întins puternica sea mână asupra vieței d-tele atât, de scumpă țârei și Noue, Carol, Elisabeta. vip. ’ pyy i*idi — ------- ■— vi — —-------MANIFESTATIUNEA DE SEARA La domiciliul d-lui Brammi Pe la 7 jumătate, câțiva comercianți din capitală se strînseră pe piața sf. Gheorghe, de unde c’uă musică în cap și cu masalalele aprinse porniră prin strada Lipscani. Printre acești comercianți am semnalat pe d-nii Țaciu, Borănescu fieraru, P. Cristescu, Iordache Ionescu, Marinescu supranumit Purcel, Moroianu și alții. Ei erau urmați de băeții din prăvălie și alte persone au parcurs strada Lipscani, calea Victoriei, strada Vămel și strada Coftea pentru a ajunge la d. Brătianu acasă. Acolo însă tote ferestrele întunecase, păreau că sunt pustii casele. La porta era un lanț de aginți al poliției care oprea pe mulțime d’a intra înăuntru. Aci s’a strigat de vre-uă câteva ori, ura și mulțimea a pornit înainte. Se vedea că nu era manifestațiune spontanee a cetățenilor. La ministerul de interne Mulțimea trecând prin strada Regală s’a îndreptat către ministerul de interne. Acolo toți au străbătut în Primiul-nîi Vii3t V fi 'deÄrea a consiliului de miniștrii, înconjurat de d-nii miniștrii Radu Mihai, Ferichichid-nii deputați Vulturescu, Em. Porumbaru, Rămniceanu etc. Discursul d-lui Moroianu Mulțimea, făcând liniște, d. A. Moroianu înaintă cinci pași înainte și scotendu’și pălăria, s’adresă primului-ministru. CUVINTELE PRIMULUI-MINISTRU E că un estras din resumatul făcut de «Voința Națională» al discursului primului ministru la manifestațiunea de dimineță. Toți vor înțelege gravitatea lor. Intr’uă țară cu regim liberal, guvernul nu este apărat și numai opiniunea publică, care trebue totdeauna să fie ținută în deșceptare, ține locul legTor și măsurilor de restricțiune din alte țări. Și noi am fost în oposiție și am luptat contra uzurpatorilor de libertăți, dar nu ne-am servit niciodată de asemenea arme. De câte ori amicii nu mă opriau să iau cuvântul în întruniri de tarnă să nu fiu omorît. Eu le răspundem că nu’mi e târnă și scrți de ce ? pentru că avem cu noi opiniunea publică, și dacă cineva ar fi îndrăsnit se se atingă de unul dintre noi „ilustre cetățene. «Reü-voitorii țârei au urmat pentru a doua ora brațul asasinului în «contra vieței tale. Providența însă, «care veghiază România, a făcut ca «să nu isbutască planul lor mișelesc. «Ea a desarmat pentru ăntâia ocă «brațul asasinului pentru ca sa poți face țării tele binele ce ai făcut , «iar al doilea pentru ca să păs«trezi aceea ce ai făcut și să mai «faci și alte bunuri. «Ura! conchise d. Moroianu, trăiască primul ministru și tota familia lui.» Câteva voci, între care mai sonoră era aceia a unui anume Nicolae Măcelaru, care tot drumul condusese manifestațiunea, mergând cu torța în cap și făcând mișcările unui tambur major, repetară ultimele vorbe ale d-lui Moroianu. Răspunsul domnului Brătianu D. Brătianu, după ce ascultase cu surîsul pe buze, cele spuse de d. Moroianu, tuși de două trei ori și s’adresa mulțime!, cu frase trunchiate din care greu ar putea cineva trage conclusiunea. Domnilor ! Cetățeni! Ori ce om deștept scie să tragă profit din tóte împregiurările glilnice. Atentatul care s’a făcut ’mi-a dat ocasiunea să mă pun în contact cu d-vóstra și să văd că țara este cu noi. El bine sciți d-vostră cine e oposițiunea care a urmat brațul asasinului în contra’ml ? Ea e drojdiele societății, a vechelor partide. «Până astăzi țara este liberă, independentă, se datoresce numai luptei nostre de treizeci de ani. A trebuit să trecem prin mari sacrificii , pentru a ajunge unde suntem, deci , să fim uniți pentru a ne ține unde ■ suntem și pentru a ajunge și mai departe. Oposițiunea, pe calea care