Romanulu, mai 1887 (Anul 31)

1887-05-01

ANUL XXXI-LE Voiesce și vel putea. AN UNCIU RI Linia da 80 litera petit, pagina IV............................40 han! j Deto „ , „ „ HI...................2 1*1 — InaMținEl și reclame pagina III și IV linia . . 2 , — t A se adresa: ÎN ROMANIA, la administrațiunea chiarului, IN PARIS, la Havas, Lapit« et Canie, 8. Place de le Biorsi LA VIENA, la d-nii Kaasenstein et Vogler, (Otto Maas*). LA FRANCFORT, 8. M. — la G. L. Dante et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și Assterat. — Ser­swik nefr&se&te se refa*& — 20 BANI ESEMPLARUL BUCURESCI, 30 PRIER Nu mă voi­ ocupa, de astă dată, te­cestiunea de a se fei ducă este bine séu­rcat, dacă este do uă politică a­­deverat liberală și strâns legată de ideea a dinasticismului bine înțeles și bine priceput a unei partide de guvernământ ca să aducă dinaintea Justiției, ori­ care ar fi densa do­uă yam­dată, persona inviolabilă și ires­­ponsabilă a Maiestăței Sale. Asupra acestui punt va rămâne procesul pendinte dinaintea națiunei, intre adevărații liberali și cei cari continuă sub scutul celui mai încins absolutism să se număscă liberali. Procesele de presă au calificat în tate statele și în tote timpurile par­idele politice cari s’au succedat la guvern ! Tot de asemenea nu mă voiți p­­cupa de ideia nenorocită, pe care a avut’o guvernul, mai ales din punc­tt de vedere internațional, de a in­troduce pentru delictul de ofensă a­­dus prin presă personei Maiestăței­cele Regelui uă jurisdicțiune escep­­țională, pe care a crezut de cuviință i o întinde și în privința suveranilor S’a spus îndestul și s’a arătat cu multă autoritate în Constituanta de la 1884, de către șeful partidei li­berale și decanul presei C. A. Ro­­setti, la câte neajunsuri internațio­nale pute ajunge cu uă asemenea disposițiune un stat mic și înzestrat cu u­ justiție dependentă de puterea esecutivă. De aceea și asupra acestui plni, pentru care noi desidenții liberali ne-am retras cu șeful și drapelul nos­tru în cap din Parlamentul din 84, vom­ lăsa să subsiste procesul etern intre noi și guvernanți până când va veni momentul socotelelor reci­­proce dintre noi. Nu vom­ face dor astă­ d­î alta de­cât să discut­­ă cestiune pur juri­dică și de drept constituțional, fa­­când cu acestă ocasiune un apel franc și călduros la mintea sănă­­tosă a tuturor jurisconsulților din România, fără osebire de culore politică întru cât vom înlătura cu toții ori­ce pasiune sau idee pre­concepută în citirea și comentar­ea atât a testelor de lege relative la materie, cât și a actului incriminat din Lupta și tradus dinaintea justi­­corecționale, prfcă acest finit, și spre a fi mai s înțe­le de toți, să-mi fie per­­a face unu vmic istoric al legisla­­ei nóstre penale asupra acestei erii .­rt. 77 din C. Pen. al anului 5 nu a prevăzut și pedepsit de delictul comis în contra persónei mitorului, a Domniei și a fiilor 1 anul 1874, când s’a reformat Iui Penal, s’a adăogat urmatorea sosițiune : o va pedepsi cu închisdre de la ä luni până la două ani, și cu a­­­dă de la două mii pănă la trece lei, acela care, prin aceleași mi­i­ va ataca autoritatea Constituție­­i a Domnitorului sau inviolabiliza­­persónei Sale, sau drepturile Con­aționale ale dinastiei lui, precum icela ce va imputa Domnitorului a le guvernului său, pentru care nu­­miniștrii sunt responsabili.d­­e unde resultă că alta este de­al comis în contra personei pri­­­ a Domnitorului și a familii séle, ilia delictul comis contra personei lice numai a Domnitorului ca în­­tit cu autoritatea sea constituțio­nală și inviolabilitatea personei pre­cum și iresponsabilitatea s­a, acope­rită prin aceia a miniștrilor. Alte elemente constitutive ale de­lictului, altă pedepsă , prin urmare seriasa și consciinciósa băgare de sumă a judecătorului chemat să des­pice și să aprețuiască faptul incrimi­nat ! Ce a făcut acum Constituțiunea nostră ? Ea nu s’a ocupat, ca nici uă Con­­stituțiune din lume, de caracteriza­­rea și pedepsirea delictelor de presă, în privința cărora s’a referit din con­tră la codul penal, care în specie de sigur nu pate fi de­cât acel din 1874 iar nu cel din 1865 reformat prin cel d'anteiü, ci ținând numai la princi­piile cele mari și imuabile, s’a pro­nunțat pentru libertate și în contra impunitatea, consacrând după ideile lui Benjamen Constant și a tuturor publiciștilor moderni, ca singură și unică garanție a acestei libertăți, ju­­ridicțiunea juraților! Astfel glăsuește Constituțiunea nos­tră din 1866 printr art. 24 și 105; ast­fel glăsuește și acela din 1884 cu modificarea adusă de guvern art. 24, și care este de uă mare impor­tanță în cestiunea de față. E că teistul modificat : «Delictele de presă se judecă de juriu, afară de acele cari s’ar co­mite în contra personei Regelui și a familiei Regale, sau contra Suverani­lor statelor străine. «Aceste delicte se vor judeca de Tribunalele ordinare după dreptul comun». Deci dor în regimul organisat al presei în România există dualitate de delicte în ceia ce privesce per­­sona Majestățea Sele Regelui, precum asemenea există și dualitate de ju­­risdicțiuni, după natura și caracte­rul delictului imputat, și, spre a resolve problema constituțională, pe care am pus’o înainte, dator mă simț a’mî pune întrebarea urm­ătore : Care este în materie de presă juris­­dicțiunea de drept comun și care este cea de escepțiune ? întrebare, la care răspunsul unanim al întregului colegiu de jurisconsulți trebue să fie că jurisdicțiunea de drept co­mun este Juriul iar escepțiune Tri­bunalele ordinare. Te­stul art. 24 modificat este clar, și nu pote fi chiar supus unui co­­mentariu. Asemenea, fiind constant în mate­rie de interpretațiune de legi că ori­ce nu intră în escepțiune­ este și rămâne de fel în dreptul comun, față mai ales în materie penală cu principiul nestrămutat că in penali­­bus non est extendmn, principiu favo­rabil în­tot­dea­una inculpatului, mă întreb iarăși la care anume delict comis în contra Maiestăței Sale Re­gele și prevăzut de art. 77 cod. pen. a înțeles Constituanta din 1884 să facă escepțiune de jurisdicțiune ? La tôte sau numai la unul dintr’ânsele? Te­stul enunciat mai sus precum și desbaterile urmate în Parlament ne arată destul de clar că numai persona privată a Regelui și a fami­liei sale a fost sustrasă de la juris­dicțiunea juriului, și că dar atacul adus personei publice a Suveranului investit cu autoritatea constituționale... nu pate ca delict de presă de­cât să cadă sub jurisdicțiunea de drept co­mun care este Juriul. Rămâne acum să facem apel la buna credință și imparțialitatea tutu­ror cititorilor al articolului d-lui Pa­­nu intitulat «­Omul periculos», și care constitue corpul delictului, pus în vederea întregei națiuni de către în­țeleptul guvern, și să-i întrebăm a­­lături și împreună cu judecătorii che­mați a judeca, daca densul ese cum­va din cercul acțiunea Regelui ca Rege constituțional față cu țăra și instituțiunile ei, spre a intra în viața sea privată sau a Augustei Sale fa­milii? Să nu uite dor pasionații cititori că acest articol, din care se constitue un delict bine caracterisat, aparține ca și interpretațiunea art. 24 din constitu­­țiune censure­ și criteriului suveran al înaltei Curți de casațiune, care de­sigur că și de astă dată ca și în procesul «Independenței române» va interpreta art. 24 și 105 în înțele­sul absolut și neîndoios al libertăței presei. De ce dor guvernul a tradus pe d. Panu dinaintea justiției corecționale iar nu dinaintea juraților ? De ce pe lângă greșala politică a mai adăugat și pe cea juridică ? Declinatoria de competință să im­pune justiției și sper că dânsa nu va da naștere, cu solința dreptului, din care singur trebue să fie înves­tită, unui precedent funest prin care cessiunile politice, greșite, bine-ve­­nite sau nu, să fie sustrase opiniu­­nea publice, concentrată în materie judiciară la Jurați! D. Gianni. Iliceam într’unul din numerile trecute ale Românului că acum, când nu sunt a­­legeri de făcut nici înalte treburi de înalta politică, prefecții ar putea să ’și întorcă privirile și spre admin­istrsțiunea( județ,)) lui ce cârmuiesc. Partea de capeteniă a acestei adminis­­trațiuni este fără îndoiala instrucțiunea, și’n deosebi instrucțiunea rurală. De­ aceia, când citirăm circulara d-lui D. Micescu, fost senator și actualmente prefect al județului Muscel, circulară a­­dresată invețătorilor rurali, simțirăm că a­­devarata bucuria, căci ui se arată prin­­tr’acesta circulară că sunt prefecți cari sciű se judece și sé aprețuiască folosale instruc­țiune­ rurale pentru țăran și pentru țară. Cam astăzi în acest loc vre câte-va părți din circulara d-lui prefect de Mus­cel, și vom reveni asupra punctelor des­­voltate precum și a măsurilor practice ce trebuesc luate pentru ca, intr’adevĕr, fo­los se iese din instrucțiunea rurală pen­tru tiranul român. Ca amic al instrucțiunei publice, dire de prefect de Muscel, ca amic al corpu­lui didactic, doresc, pentru moment, se va puia în vedere urmatorele : Mai presus de tote, onórea și consci­­ința în tot ce faceți pentru învățământ. Lumina d-vostră pe cât este necesara în școli, pe atât este și în mijlocul popora­­țiunei în care trăiți, întrebuințați-o cu sin­ceritate și devotament pentru desvoltarea și fericirea cetățenilor d-vostru ; întrebu­­ințați-o cu fidelitate față cu instituțiunile nóstre sociale; întrebuințați-o die cu ze­lul omului ce nu se gândesce de­cât la formarea aluatului ce frământă și din care are se reiasa generațiunea viitare. Ori­cât de frumose ar fi instituțiunile nostre și ori­ ce forme le-am da, nu pot să dea fructele așteptate de­cât numai a­­tunci, când cei ce sunt chiamați pentru a se bucura de densele, sunt crescuți și formați pentru a sei să le practice. Ecă dér, gréua misiune ce aveți, écá ținta la care trebue sé ajungeți, écá apos­tolatul d-vóstra. Lăsați la ua parte interesele personale, uitați pentru un moment ambițiunile tre­­cătore, și ca cârmaciul credincios țineți-va cu demnitate la cârma învățământului pen­tru a salva generațiunea viitore de mize­­riele luptelor sterile prin cari am trecut noi. Nu uitați un moment măcar că mi­siunea d-vostră este cu totul alta, este aceea de învățător și când pronunți a­­cesta vorbă, d-vostra mă înțelegeți, mă a­­preciați... In curând voi­ avea fericita ocasiune se ve ved pe fie­care în parte și la lucru. Sunt siguri că, precum în­tot­deauna m’ați ascultat și am schimbat împreună cu d-vóstra multe rele ce bântuia învăța meniul primar rural, mâ veți asculta și acum, ca împreuna să ne ridicam și se formăm acel templu măreț al sciinței și verităței «școlii». Așa se ne ajute Dumnedeu. Cei mai mulți din guvernamentali, în întrunirea de la 13 (25) Aprile, au hotărit să susțină candidatura d-lui P. Sfăncovici la colegiul I de Senat. Cei mai puțini doi nu și cel mai liniștiți susțin, în contra votului de la 13 (2­5) Aprile, candidatura d-lui dr. Penescu. Acestă nesupunere a supărat pe conducătorii alegere!. Voința Națio­nală scrie între altele în articolul său de fond de afără urmă­rele cuvinte forte caracteristice și demne de a fi meditate de aceia cari se uită cum propășim în materie de alegeri: «De altminteri, nu ne îndoim că «chiar guvernul se va sili se deja­­«probe pe aceia din agenții săi cari «și-ar uita îndatoririle lor pănă acolo «în­cât să îndrăsnăscă a vorbi în «numele seu, în aă cestiune unde «nu trebue să aibă cuvântul de­cât alegătorii.» Frasa e monumentală; francheța confratelui nostru guvernamental e o o adevărată perlă electorală. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Bruxelles, 29 Aprile. Ministerul va pune cestiunea de cabi­net cu ocasiunea votului relativ la servi­ciul mii1' pe'­­m­ai, Washington, 29 Aprile. Congresul din Nicaragua a ratificat con­tractul privitor la construcțiunea canalului din Nicaragua. Paris, 29 April e. I­. Herbette, ambasadorul Franciei la Ber­lin, a telegrafiat d-lul Flourens, ministrul afacerilor strâine, că a primit dosarul com­plet al afacerilor din Pagny. D. Herbette crede că d. Schnaebele va fi pus în liber­tate acel fér mâne. Paris, 29 Aprile. Din ordinul împăratului Wilhelm, d. Schnaebele a fost pus în libertate. Petersburg, 29 Aprile Subscripțiunea pentru uâ sută de milio­­ne a dat două miliarde. Repartițiunea va fi de 5 la suta. Petersburg, 29 Aprile. Perechea imperială care se află acum la Gatchina va întreprinde peste câte­va săptămâni uă călătorie în țara cazacilor de la Don. Maiestățile lor vor fi însoțite de principele moștenitor, Petersburg, 29 Aprile. Circulă sgomotul că generalul Drentelen va fi numit în locul generalului Ganeskis comandant al fortereli Paul. In acest caz generalul Orszewski va fi numit guverna­tor general al Kievului. Berlin, 29 Aprile Iu cercurile oficiase se predice retrage­rea apropiată a d-lui de Giers, și că co­rnitele Souvaloff va juca un rol politic forte însemnat. Berlin, 29 Aprile După Gazeta Națională circula zgomo­tul în cercurile politice că guvernul este hotărât a proclama starea de asediu în Alsacia-Lorena spre a împedica agitațiunile subversive. Belgrad, 29 Aprile. Generalul Horwatowicz, a propus regelui de a primi un cabinet Bistici. Regele a refusat. Berlin, 29 Aprile. Gazeta Națională anunță punerea ime­diata in libertate a comisarului Schnaebe­le de și este constatat că comisarul fran­cez a fost arestat pe teritorul german. Gu­vernul considera invitațiunea d-lui Gautc­e ca un sauf-conduite pentru d. Schnaebele Poliția ignora asistența acestei scrisori când a arestat pe Schnaebele. Berlin. 30 Aprile Piarul Berliner Tageblatt anunță câ­d Nelidoff actualminte ambasadorul Rusiei la Constantinopole va înlocui pe cornițele Șuvaloff la Berlin. DUMINECA, 1 MAI 1887 Luminéta­te și vel fi. ABONAMENTE la Capitală și districte: un an 48 lei; șase Iani 24 lei; trei sani 12 lei; n& luni 4 lei Pentru ture­urile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea járulni și etici *1* poatale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Benne LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 16, Fleischmarkt« IN ITALIA, Ia d. dott. Cav. Gustave Oroca, Via SanFranoesoo ie Fiola (K. O.) 15, Geneva. — Articolele nepebllcate se ard — Solia, 30 Aprile Eri­s a oficiat un tedeum solemn făcân­­du-se și paradă cu ocasiunea aniversărei fondărei ordinului Vitejiei. Viena. 30 Aprile Seii private anunță că generalul Igna­­tief va înlocui pe d. de Giers. Acesta scrie a produs să vie impresie în cercurile politice unde se crede într’u­ apropiată schimbare în politica Rusiei. Berlin, 30 Aprile. Gazeta Coloniei ejice că în cazul când d-nii Șuvaloff și Giers ar fi rechemați de la posturile lor, politica Rusiei ar in­tra în niște căi ostile Germaniei. Piarul Kreuzzeitung persistă a susține că nu se știe, încă nimic de rechemarea d-lui Șuvaloff. Agenția liberă. RUSIA II­ AUSTRIA IN ORIENT Reproducem după Neue Freie Presse urmatorele rânduri: Norddeutsche Allgemeine Zeitung, într’uâ polemică cu­­ paiele rusesc­, a mai făcut încâ­tă dată în treacăt observațiunea, ca nu Germania, ci Rusia a fost aceea care a împins pe Austria pe­­ calea epansiunei in Orient. Astă­zi, Norddeutsche Allgemeine Zeitung se esprimă puțin mai lămurit în ce priveșce originea ocuparei Bosniei și Herțegovinei de către Austria și în ce pri­vesce politica rusesca fața cu acesta ocupa­­țiune. După indicațiunile organului cance­lariei germane, arangjamentele austro-ruse în privința Bosniei și Herțegoviei s’ar fi făcut âncă în anul 1876 fără soirea Ger­maniei și un an mai târziu s’ar fi sanc­ționat de către ambele guverne interesate. Și acum tot acei bărbați de stat ruși cari au luat parte însemnată la aceste nego­cieri și arangjamente, caută să turbure buna înțelegere între Petersburg și Berlin, aruncând în sarcina politicei germane res­­pungerea pentru ev curi­ de dânșii. Norddeutsche Allgemeine Zeitung, prin acesta destăinuire, de­sigur face alusiune la întâlnirea ce a avut împăratul Austriei cu al Rusiei la Reichstadt, în 8 iuliü 1876, și la care întâlnire au fost de față și prin­cipele Gorceacoff, mort mai în urma, și cornițele Andrassy. Dar fiind ca Nordeut­­sche Allgemeine Zeitung mai adaugă ca a­­rangjamentele făcute la 1876 au fost sanc­ționate în 1877 și că au luat parte tot a­­cei bărbați ruși, cari caută acum să se­mene desbinare între Rusia și Germania este probabil ca se are în vedere misiu­nea generalului Obruceff la palatul impe­rial din Pesta, lucru care s’a petrecut în adevăr în anul 1877. Obruceff și Ignatieff—ast­fel spune Köl­nische Zeitung—au luat, sub răspunderea principelui Gorceacoff, parte la negocieri, din care a rezultat apoi înțelegerea între Austria și Rusia în privința politicei ori­entale. Generalul Obruceff a fost trimis a­­tunci anume la Pesta ca să conducă și se sprijinesca pe ambasadorul Novicoff în a­­ceste negocieri, și activitatea lui în acesta cestiune s-a basat exclusiv pe instrucțiu­nile lui Gorceacoff, cari îi fuseseră date în înțelegere cu Ignatieff. Cu modul acesta se ridica vélul de pe o o parte interesantă din misterul ultimului resbel oriental și în special pe Austro- Ungaria trebuie sé o intereseze faptul că com­itele Andrassy mai intâia s’a asigurat de consimțământul Rusiei pentru ocuparea Bosniei și Herțegovinei și apoi a obținut, la congresul din Berlin, aprobarea Ger­maniei și a Europei. Grladstonienii și liberalii di­sidenți. In lumea politică engleză se vorbesce din nou de uă reconciliare între gladsto­­nieni și liberalii disidenți. Ceea ce face pe unii adversari ai cabinetului Salisbury să spere într’un asemenea reconciliare este discursul rostit de d. Chamberlain la Stor­noway, în Scoția. Șeful radicalilor disidenți a exprimat în acest discurs viitea­rea dorință d’a face pace cu d. Gladstone și d’a lucra cu den­sul pentru realisarea marilor reforme li­berale. Totuși , Jice L'Indépendance beige nu trebue să ne facem ilustuni în privința acestei declarațiuni. Simțimintele d-lui Chamberlain în privința d-lui Gladstone au variat atât de des de cât,­va timp, în­cât nu se pute pune mare temeri pe propu­nerile sale de reconciliare. Mai mult, el subordoneza încheerea pacei la douǎ con­­dițiuni cari nu pare ca au să fie primite: d. Gladstone să-și modifice proiectul său privitor la home­riile irlandez sau să se angajeze de a nu face ca cestiunea irlan­deză să fie resolvata de Parlamentul ac­tual, daca, reconciliarea făcută, liberalii se vor înțelege pentru a răsturna cabine­tul Salisbury. Judecând după cele ce qhee Daily News, 4 dar care cunosce îndestul de bine vederile bătrânului om de stat, nu se pate crede că d. Gladstone se voiască a cumpăra cu acest preț dn reconciliare. De almintrelea, resoluțiunea liberalilor di­sidenți de a vota legea de represiune ir­landeză pare a fi uă piedeca neînvinsă pen­tru u­ apropiere imediată. Ast­fel fiind, pare că, cu tata dorința d-lui Chamberlain d’a se apropia de glad­­stonieni, cabinetul conservator englez nu riscă înca d’a perde sprijinul liberalilor disidenți, adică majoritatea și puterea. CORESPONDINȚA CU DOMNUL CRISPI Un tjiar din Algeria, Akhbar, publică oâ interesantă corespondințâ. Indata după numirea domnului Crispi ca ministru de interne al Italiei, domnul Wilfried de Fonvielle i-a adresat urmato­rele rînduri : Nu pot să nu vă scriu, spre a vă arăta bucuria ce am pentru a­­cesta numire. Fiind­că scrü cât sunt de analoge interesele Franciei și ale Italiei, sunt convins, că serviciile, ce sunteți chemat a le face patriei d-voistră, vor folosi negreșit, și pa­triei mele. D. Crispi a răspuns : Scumpul meu Fonvielle ! Cu un sentiment de mulțumire sinceră am primit prietenescile felicitări și bu­nele detele urări. Amintirea ce ar aie și despre timpul, pe care l'am petrecut în Francia, exilat din țăra mea, este un chiezășie care întăresce dorința mea arzătoare cum că inte­resele Italiei și ale Franciei vor mer­ge tot­dea­una mână în mâna și vor întări legăturile cari împreună am­bele nostre patrii. Iți strâng mâna. Semnat: F. Crispi. SCIRI D’ALE PILEI D. Ion Ghica, ministrul nostru la Lon­dra, este așteptat in capitală. Săptămâna viitóre va pleca la postul său. • * * Comuna Botoșani este autorizata sa con­tracteze un împrumut de 200.000 lei. * * * Comuna Bucureșci este autorizată să vândă în loturi, proprietarilor vecini, locul matcei vechi a gârliței, dintre splaiul Dâm­­boviței din suburbia Radu-Vodă și strada dintre gârle, după planul întocmit de ser­viciul teh­nic al primăriei. * * * S’a promulgat legea modificatore art. 58 din legea recrutarei, relativă la organisa­rea milițiilor și glotelor. * * * D. Dim. I. Ghica, secretar la legațiunea română din Berlin, va sosi filele acestea în capitală. In virtutea unui concediu. * * * Peste căte­va zile mai mulți ofițeri, ata­șați la serviciul topografic al marelui stat­­major, vor pleca în Moldova spre a pre­găti lucrările pentru h­arta geografică a acestei părți a țarei. Em. Sea mitropolitul primat a plecat la Iași ca se ia parte la sfințirea mitropoliei din acel oraș. * * * Monseniorele Palma, arh­iepiscopul ca­tolic din Bucuresci, va pleca în curând la Roma. * * * Direcțiunea generală a serviciului sani­tar, pe baza sch­nței primite de la ministe­rul afacerilor străine, aduce la cunoșcința publică că guvernul bulgar a suprimat măsurile de carantină ce luase cu ocasiu­nea ultimei aparițiuni a h­olerei în Aus­­tro-Ungaria. * * * D. D. Olănescu, după cum spune Forț­a Națională, va pleca la Viena pentru a gera afacerile legațiunei­i d’acolo, în cali­tate de însărcinat de afaceri. * * * In curând se va începe instalațiunea * * *

Next