Romanulu, iunie 1887 (Anul 31)

1887-06-01

ANUL XXXI-LEA Yoiesce și vei putea. anunciuri Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 baijî Deio „ „ , HI . . . • 2 lei -hipertiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „­­». A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulut LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place do la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein, et Vogler, (Otto Mnass). LA FRANCFORT, S. 4L — la G. L. Daube et C-nie. pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusa — 20 BAN! ESE.MPLARUL B3BSMSS MMBTmWfra RED­ACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, STRADA DOMNEI, 2 Fundatore: C. A. ROSETTI Dire clor e:VINTILA C. a. ROSETTI MERCURI, 1 IUNIU 1887 Lumineza­te și vei fi. ABONAM­ENT­E In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte térile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului și oficiile poștale, LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B G. Popovicî, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco de Paola (N. D.1­15, Geneva. —­ Articolele nepublicate se ard Adeverul, asupra afacerilor din Ga­lați, este astăzi de toți cunoscut. In urma seriosei cercetări făcute la fața locului, de represintanții a șese­­ fiare din oposițiune, cari sunt­ de șase nuanțe diverse, cea mai mică îndoială nu mai póte fi, pentru ni­meni, că nelegiuirile au fost săvâr­șite de administrațiunea locală, spri­jinită de magistratură, ocrotite de vinovata toleranță a guvernului cen­tral. Afirmările represintanților presei sunt acum confirmate de membrii însemnați ai oposițiunei unite, cari asemenea au fost la fața locului, și de însuși amici ai guvernului, cari au asistat la tote scenele sălbatice petrecute în­­ ziu­a de 11 (28) Maiu, în orașul Galați. Vădit este astă­z­i, pentru toți cei de bună credință că, în zi­ua de 11 Maiu, alegătorii independenți au fost atacați pe strade și în sala alegeri­lor do­uă bandă de bătăuși coman­dați de comisarii Brailoiu,­Anghelache, Gănescu și Colea șeful gardiștilor. Vădit este că organisatorii acestei bande erau deputatul Malaxa, direc­torul prefecturei Iacovache și pro­­curorele general Sărățeanu. Deci aceste bande au lucrat supt direcțiunea sau protecțiunea repre­­sentanților puterei legislative, puterei judiciare și a puterei executive. Scopul agresorilor a fost de a spli­­m­enta oposițiunea și de a lua bule­tinele ei de vot spre a face ca nu­mai buletinele guvernului să fie depuse pe biuroul electoral. Consecințele au fost : Uciderea unui sergent de oraș deghizat, ne­alegător, de unul din alegători, după tote probabilitățile în legitimă apărare, schilodirea mai multor membrii din oposițiune, a­­restarea mai multor cetățeni și în­cercarea de a se implica, cu ori­ce preț, persone nevinovate, într’un pro­ces­ de omor. Că­­ oposițiunea avea interes a se face alegerile în liniște este lucru dovedit prin fapte . La alegerile colegiului I comunal de la 2 Noembre 1886, după cum reamintesce cu drept cuvânt confratele nostru de la Vocea Covurluiului, oposițiunea liberala­­conservatore a obținut­ 146 voturi, oposi­țiunea liberalilor disidenți a obținut 92 vo­turi. In total 238 voturi ale oposițiunei, contra 119 ale colectiviștilor, la balota­­giul de la 9 Noembre a acestui colegiu, retrăgându-se din luptă liberalii-disidenți, a triumfat lista liberală-conservatore cu 181 voturi contra 158 obținute de co­lectiviști. La colegiul II de la 4 Noembre, abți­­nându-se liberalii­ disidenți, colectiviștii n’au întrunit de­cât 212 voturi contra 164 date listei liberale-conservatore. Ori­cine vede că lesne ar fi căpătat oposițiunea cele vr’aâ 40 voturi, decă erau unite și luptau unite tote nuanțele ei. La alegerea de deputat de la 15 Marte 1887 la colegiul II, oposițiunea fiind unita, candidatul ei, domnul G. C. Robescu, a isbutit cu 391 voturi contra 212 obținute de candidatul colectivist. Ad­ e­stă dife­rență enormă. Și sa se noteze că acest colegiu este acel ce voteză și la consiliul județean, și ale cărui elemente formeza în mare parte colegiul II comunal. La alegerile județene de la 3 și 4 Maî, oposițiunea unită s’a decis a intra în luptă abia cu 2 zi­le înainte, ast­fel că abia a avut timpul de a depune buletinele sale. Cu tote aceste­a că care a fost resultatul la colegiul II, care e în cestiune : Lista oposițiunii­ Unite . 276 voturi. Lista colectivistă. . . . 244 » Uă a 3-a listă independentă 52 » Anulate (mare parte ale op.) 16 » Lesne pote vedea ori­cine că succesul relativ a fost al oposițiunii, și ca și cel definitiv ar fi fost tot al oposițiunii fără atrocitățile de la 11 Maiü. Și acest suc­ces definitiv era cu atât mai sigur în a­­cest colegiu, unde ea avusese cele mai multe voturi, cu cât ea isbutise chiar la baioragiul colegiului I județan, unde la prima votare colectiviștii avuseseră 7 vo­turi mai mult. La colegiul I comunal oposițiunea unită a isbutit la primul vot contra amânduror listelor opuse, a colectiviștilor și a inde­pendenților. E că resultatul: Lista oposițiunii­ unite . 199 voturi. Lista colectivistă . . . 144 » Lista independenților . 36 » Anulate din partea opus.­ 6 » La tote alegerile ce am citat mai sus presidase cea mai perfectă liniște. Faptele ne dovedesc că oposițiu­nea avea trebuință de liniște spre a triumfa și la colegiul II comunal și județan și că numai guvernul avea trebuință de turbură!! și de bătăuși ,spre a face­­ ca lista­­ sa se treca. Ceia ce ori­ce om,­care ar raționa drept, putea sé judece din prima fii este astă­zil confirmat prin mărturia celor cari au asistat la scandalurile din Galați, prin represintanții fiiațe­­lor independinte și prin căpeteniile oposițiunii­ unite, cari au fost la fața locului. Sălbăticiile éuse săverșite cu a­­cesta ocasiune de nimeni nu puteau fi prevéstute . S’au atacat cetățeni în modul cel mai barbar și cel mai laș; s’au a­­restat numai victimele; s’au luat din pat răniții de marte și au fost tă­­rîți pe jos, între baionete; au fost închiși fără pat și nici chiar un scaun, fără îngrijire medicală; s’au a­­gravat rănile lor, ast­fel că aici chiar viața le este amenințată. S’au răpit părinții din casele lor, lăsându-se copii de 2 ani singuri «în pafia Dom­nului»; s’au închis bolnavii in locuri infecte; s’au refuzat primirea plânge­rilor victimelor; s’a închis și acuzat de omor omeni a căror onorabili­tate era de toți recunoscută; s’au re­fuzat de însuși primul procuror măr­­turirile în favorea celor pe cari gu­vernul avea interes a-i face să dis­pară, spre a nimici oposițiunea din Galați. Ceasornicul d-lui Cernat, bâtele bătăușilor, care le avem la redac­­țiunea nóstra, certificatele medicale, mărturirile comercianților onorabili, declarațiunile victimelor, ale mem­brilor din partita guvernamentală, și chiar ale bătăușilor dovedesc cât de sălbatic a fost atacul și cât de vinovat este guvernul care toleriza asemeni crime. Lăsând pentru astăzii se vorbească națiune­ represintanții presei, prin procesul lor verbal simplu și elo­­ciate prin cnsăși simplicitatea m­a, vom adăuga numai ceea ce scria aci fondatorele Românului, în urma unei asemenea anchete făcută de presa română : Represintanții a 7 fiiare nu pot fi bănuiți că au lucrat fără pricepere, fără onore și orbiți de pasiuni po­litice sau personale. Ei apoi au ve­­fiut pe cei suferinfii și au pus, ca însușî Tom­a, degetul lor pe rănile celor torturați...................................... Toți administratorii, toți membrii parchetului vor fi compromiși daca nu vor face ca crimele comise să fie îndată din m­ofi constatate,­ și nu vor fi pedepsiți toți acei ucigași prin lipsă de judecată și prin cea mai sălbatică corupțiune. Asemenea toți miniștrii vinovați de aceste crime vor fi — ca și cum ei înșiși le ar fi comis — daci vor acoperi pe criminali în loc de a’i a­­răta fetei în fată sălbatica lor goli­ciune, spre a’i arunca îndată din sânul ei. ANCHETA PRESEI PROCES-VERBAL, Sub­semnații, Vintilă C. A. Rosetti, pro­prietar și director al­­ fiarului Românieii, G. Em­. Lahovary, proprietar și director al­­ fiarului L’Indépendance roumaine, d. Rocco, redactor al fiiarului România, G. Ballade, membru în comitetul de redacțiune al fiia­rului Rațiunea, Ion C. Bacalbașa, reactor al fiiarului­­ Lupta, M. Deștiu și­ Alica A. Balș, membrii ai comitetului de redacțiune al fiiarului Epoca, în urma unei comune înțelegeri am plecat la Galați, pentru a face anchetă asupra faptelor petrecute în zi­ua de 11 Maiu. Imediat după sosirea nóstra în Galați ne-am dus sa visitam pe alegatorii răniți in zi­ua de 11 Maiu. Ne-am transportat mai ántéia la d. M. Pacu, profesor, membru în consiliul comunal, ales la 9 Maiu de colegiul I, pe care l’am găsit zăcând în pat, suferind de mai multe răni forte grave la craniu, la ochiul stâng, la brațul drept și la spate. Aceste răni, precum reese din certificatul medical, eliberat d-lui Pacu de către d. dr. Severeanu, și care e anecsat la presentul proces-verbal sub litera A., chiar daci se vindecă vor necesita uă stare de trei sau patru sâptâmâni în pat. Reese din același raport că aceste lovituri au fost făcute cu ciomagul și de mai multe persone de lâ dată. D. Pacu ne-a făcut să declaratiune pe care o reproducem aci în rezumat, anec­­sând’o în întregul ei la procesul nostru ver­bal sub litera B. D. Pacu se ducea la primărie sa facă declarațiunea de căsătorie, de­ore­ce se logodise în ziua de 10 Mai­. Pe drum, întâlni pe d. Lascar Cernat, bătut și grav rănit, și merse înainte spre primărie cu d-nii Nicu Catargiu, Bușilă, Ressu și Mihăi­­lescu. In dreptul casieriei care se află în fața primăriei, vâdură pe nisce bătăuși nă­vălind asupra d-lui Botez, scrutator la co­legiul II de județ. In urma atitudinei ener­gice a acestor d-ni, bătăușii se retraseră și d. Pacu putu pătrunde în curtea pri­măriei cu amicii săi. Acolo găsiră pe d. C. Malaxa care asmuțea pe bătăuși. U­r­­cându-se pe scările primăriei, bătăușii se aruncară asupra membrilor oposițiunii și d. Pacu fu bătut de comisarul Anghelache și alții, primind loviturile descrise mai sus. Retrăgându-se apoi pe stradă, auzii pe co­misarul Gănescu strigând: «Ne dați în Resu, me, se dați să'l omorîți!» Ducân­­du-se acasă, fu visitat de d-nii doctori Feldman și Stavridi, și după ce se puse în pat, după povara doctorilor, nu trecu nici oă jumatate de oră și fu ridicat de comisarul Tataru, însoțit de cinci soldați. Fu dus parte pe jos și închis în arestul preventiv central, unde îl puse la secret într’un odac fără pat și fără scaune mă­car !). In aceeași fi­, procurorul de secție Orleanu și de judele de instruc­­ț­­i) Ore acest comisar Tătaru, se fie tot acela care a torturat, la Bordeni ? (Venii fiarele din 7 Sept. 83). N. R. ti,'ne Șendrea, îi luară interogatoriul. Iar Isc cererea d-lui Pacu d’a i se primi un pisînigere pentru cele petrecute, Săiețeanu declară că nu se ocupă de acesta­­ ^Mergând apoi la d-nul Lascar Cernat, proprietar, membru în comitetul perma­nent, și nou ales al col. I la cons. jude­­țeanu, l’am găsit zăcând în pat, acoperit de răni forte grave, descrise­­ în certifica­tes d-lui dr. Severeanu, (anexa C) întin­­fiându-se asupra întregei regiuni pectorale și dorsale, rănit și la cap și la mâini. Am vpfiit acolo ceasornicul d-lui Cernat tur­tit de lovituri de ciomag, și care e chiar actualmente în mâinile d-lui Vintilă C. A. Rosetti. D. Cernat ne-a făcut declarația a­­bresată presantului raport sub lit. D. și pe care o reproducem aci în scurt. In diminața de 11, d. Cernat, mergând la d. G. Mihăilescu, fu întâmpinat pe la 8 ore pe strada primăriei de­uă bandă de vremă cinci­spre­ fiece ciomăgași, conduși de comisarul Brăiloiu și ali a­ent de poliție care fără nici un explicație au năvălit asu­pra mea. Comisarul Brăiloiu strigă: Dați, că ăsta e din oposiție !» Mai multe per­sone au vefiit acasta scenă, și au auzi­t pe comisarul strigând mai apoi, când d. Cernat erea aprope fără cunoștințâ : «Lă­sați­ că e destul pentru acesta.» A fost ridicat și dus la d. Robescu, de unde s’a dus în trăsură la primul procuror Con­stant­in, căruia i-a povestit cele întâmpla­re. Procurorul îi râsputise că nu o uimi­se­se .dnea .Iri nu, sâ consta­te rănirile, iar că el, procurorul, va da ordin comisarului Brăiloiu să se retragă din localul alegerilor. Intrebându’l d. Ressu ce se va face cu bătăușii, procurorul ras­­punse: Acelora n’am ce le face că sunt cetățeni. Ducându-ne în urmă la spitalul Elisa­­beta Domna, am găsit ușa spitalului pă­­ru­ta de 3 dorobanți și un caporal. Spu­­ind acestuia că voim a vedea pe d. Xentie, densul ne-a râspuns că are ordin sâ nu lase pe nimeni sâ comunice cu cel arestat. Ne am adresat îngrijitorului care ne-a dat același râspuns, adăugând că ast­fel este ordinul procurorului. Ne am retras deci fără a putea vedea pe cel rănit. A doua fii éase a fost vâslat de unul din noi însoțit de d. dr. Severeanu și d. Mârzescu. După certificatul liberal de d. dr. Se­vereanu (anecsa­t), se constată existența mai multor lovituri la cefă și la frunte spre drapta care presinta mai multă se­­riositate. Pe brațe și pe trunchi, mai multe răni grave produse de reteveie, și în stare de rezoluție. D. dr. Severeanu a găsit că localul unde zace bolnavul e infect și forte primejdios pentru un rănit. Pena în momentul de a părăsi Galațul, cu tote observațiile medicului, bolnavul nu fusese mutat din local. Procedând în urmă la ascultarea unei sume de martori, aparținând tuturor opi­­niunilor politice, am cules următorele de­clarați­uni Avem numele și adresa tuturor perso­­nelor care au dat mărturii dinaintea nos­­tră. Le vom da case numai înaintea justi­ției, siguri fiind că administrațiunea ar începe imediat sa se persecute dacă le am da aci. Bătăușul Stănică a fost penâ în zi­ua de 11 Maiü sergent de nopte. El locuia pe piața cazărmii la femeia Ste­­cla. Mergând aci represintantul României, n’a­­ putut găsi pe femeia mortului, căci, spun vecinii, de când cu mortea lui Sta­nică, este tot mereu chiemată de comisa­rul Gănescu acasă. Vecinii afirmă că a fost sergent de nopte pâna la ultimul moment. In acestă privință, avem declarațiunile tuturor vecinilor între cari sunt și doui comercianți. Defunctul Stănică a plecat dintr’o­ câr­ciumă din vecinătate, îmbrăcat civil și s’a dus la localul alegerilor, de­și nu era a­­legâtor (ceia ce am constatat noi înșine din listele electorale colegiul II). Ni s’a mai spus că bătăușul mai nainte d’a muri, ar fi fu­s : «și când m­ă gândesc că mor pentru șese franci!» A mai declarat în modul cel mai posi­tiv că Xente nu a fost cel care l-a îm­pușcat. Mai rezultă din alte mărturii că defunc­tul era în primul rang al bătăușilor cari au atacat pe alegatori, că uniforma sea de sergent a fost dusă de acasă de la dânsul la cazarmă a doua­ fi­ după mortea sea; că ar fi fost condamnat la fiece ani de muncă silnică pe care­­ l-a și făcut. In diminața ziilei de 11 Maiü, au fost duși de comisarii Anghelescu de la cart. II, Brăiloiu, cart. V și Atanasiu, cart. I, vre-un trei-fieci și cinci de bătăuși, cu cio­mege mari și nedorâse în mână, în câr­ciuma lu Iosif Koffler de pe strada școlii. Aci au ordonat sâ li se dea mâncare și bâutura, și a doua­ fii i se va plăti de­ către poliție prin Brăiloiu. Acesta cnse dis­părând din Galați, evreul Koffler a recla­mat la poliție, unde i s’a spus sâ mai aș­tepte penâ la venirea lui Brăiloiu. Suma ce are sâ ia pentru consumațiune este 150 lei. Am mai aflat că, la 15 Maiü, orele 11 a. m., domnul deputat Malaxa a venit cu trăsura la cârciuma lui Koffler și a rugat pe femeia acestuia sâ nu facă reclamat­țiune pentru suma d 150 lei, ci sâ aștepte pena la 19 Main când i se va plăti, căci se așteptă întorcerea lui Iírailoiu, care a primit deja acea sumă de la poliție. Același consiliu i l-a dat femeii lui Kof­fler d. Gălescu, institutor. Din deposițiunea unui alt martor reese că primul­ procuror Constantini­», a căuta­se implice cu ori­ce preț pe d. Ressu. Martorul, întrebat dacă pute sa cunoscă revolverul lui Ressu și a răspuns că da. A­­rătându-i-se atunci unul din revolverele care fuseseră descărcate, el a declarat că acest revolver nu aparține lui Ressu. A­­tunci procurorul­­ i-a fu­s : Nu e nevoe se ifici asta. Dânsul afirmă că era într’un altă cameră cu domnul Ressu când s’a tras focurile de revolver. 4) Mai multe persone ne-au declarat că le-ar fi mărturisit mai mulți sergenți că ar fi venit deghiați la alegeri. 5) Cine­va a audit, pe domnul Malaxa dând ordine bătăușilor cum sa manevreze. Intrebându’i unul dintre bătăuși dacă nu li se póte întâmpla ceva, Malaxa a râs­puns: Se nu va fie frică, guvernul va susține. Malaxa a adunat a­casa la dânsul, și a­­poi la poliție, pe nisce bătăuși cărora li s’a făgăduit 3 și 5 franci de om, dându-li-se recomandatiunea d’a asculta de ce va co­manda comisarul Brailoiu. Acesta reco­mandă tuturor bătăușilor d’a lovi la mână sau la cot, pentru ca cei atacați să nu mai potă sâ se apere,­­și, în fapt s’a con­statat că tóte victimele au fost lovite forte tare la brațe, la cote și la mâini. 6) .Fórte numeroși martori au arâtat ca comisarii Brăiloi și Anghelache, Gânescu capul gardiștilor Colea Atanasiu, Mitu Ma­­ciy, deputatul Malaxa și mai ales procu­­rorul­ general Sărățeanu dedeau ordine bă­tăușilor și le desemnau pe cine sâ nuvă­­leseu. 7) . Ni s’a declarat încă din partea unui alegator că comisarul Anghelache ’1 ar fi conjurat în ajunul de 11 Maiü sâ nu vie la alegeri. Comisarul Brăiloi ’i ar fi dat a­­ceași povațâ unui alt alegator. 8) . Armata, sub comanda unui locote­­nen­t s’a înșirat în drapta bătăușilor, n curtea primăriei. S’a închis porțile, s’a pus santinele la ușele primăriei, și s’a împe­­dicat alegatorii d’a intra. Când li s’a dat apoi voe sa intre, au năvălit bătăușii cu bâta ridicata. La aceste era față d-nul Bagi Nicola, candidat guvernamental, care a fost înștiințat chiar din momentul când s’a petrecut faptele, că va fi invocat ca martor. Dăm numai aceste declarații, de­ore­ce are cele­l­ alte coincidâzâ cu dânsele, și e coroboreaiă. Din tote aceste mărturii ne am format urmator­ea convingere. 1). Administrația a organisat de mai înainte bande de bătăuși. 2) . Aceste bande de bătăuși au lucrat sub direcția representantelor puterei­­ legis­lative, deputatul Malaxa, represintantului puterei judiciare, procurorul general Să­­ruțeanu, și a membrilor puterei executive, Iacovache director al prefecturei, Brăilei, Anghelache, Gănescu, etc., comisarii de poliție, Colea Anastasiu, șeful gardiștilor, etc. 3) . D-nul Lascar Cernat a fost atacat pe uliță de bătăuși înainte ca sa se fi des­chis scrutinul. Acestă manoperă a avut de scop de a teroriza pe alegatori, precum și cele l­ alte cari au urmat tinteau a’i goni din sala alegerilor, îm­piedecându-i de a depune buletinele. 4) . Parchetul și agenții guvernului au făcut tote sforțările pentru a învinovăți pe d-nul Ressu pentru mortea bătăușului Stâ­­nică de­și resultă din mărturia tuturor ce­lor prezenți câ D-nul Ressu nu era în sala alegerilor când s’au tras focurile de re­volver. 5) Câ­mposițiunea a fost impedicată d’a ’și depune buletinele la alegeri. 6) Că mulți alegâtori au fost împedicați de la vot. 7) Că toți cei bătuți și cei răniți sunt dintre membrii oposițiunei, pe când nici un membru al guvernului n’a fost atins afară de bătăușul Stănică care s’a con­statat că era agresor. Considerând cele ce preced: Sub­semnații, represintanți ai presei in­dependinte , protestăm din răsputeri în con­tra sâlbâtăcielor comise de administrațiu­­ne la Galați, atât în contra alegǎtorilor din oposițiune la început cât și mai apoi în contra victimelor bătăușilor. Cerem darea în judecată imediată a tu­turor agenților și funcționarilor cari au uneltit, încuragiat, și săvârșit scandalurile și nelegiurile de la Galați. Cerem d’ântâi suspendarea magistraților implicați în acestă afacere, de­ore­ce ei nu pot fi judecători și părți în aceiași cau­­să, și cerem dupa acesta darea lor în ju­decată. Aiutilă C. A. Rosetti, George Em. Lahovary, Roco, G. Pallade, Ion C. Bacalbașa, A. Balș, M. Deglin. AFACERILE DIN GALATI ANCHETA PRESEI SI­RUCURESTI, 31 FLORARk OPOSITIUNEI UNITE Anexa A CERTIFICATUL D-LUI PACU Subsemnatul doctor în medicină, locuiitor în capitala București strada Batiște 2, fiind chemat de d. Moi­se N. Pacu, profesor la Seminarul din Galați, locuitor în acelaș oraș, strada Romană No. 20, și ducându­­ma la domiciliul sus-numitului astă­zil la 16 Maiü curent ora 10 dimineța și exami­­nandu-l, am constatat cele următore : 1) D. Pacu este culcat în pat și legat cu un pansament la cap, cu medicamente ordonate de d. dr Feldman. 2) Pe frunte spre tâmpla stânga pacen­­tul are un plagă lungă ca de 3—4 centi­metre și a cărei adâncime nu am putut constata, pentru ca nu am voit nici am putut sonda, din causa că medicul curant nu a putut fi present și chiar preceptele chirurgicale oprindu-se la acesta, țesăturele împrejurul rănei sunt efempiiate și dure­­rose la presiune, iar sub tegumente se constată o fluctuație forte manifestă care indică că este oă colecție și care cu multă probabilitate este un adunătură de puroiu, de­și nu am putut constata cu siguranță totuși având în vedere forța cu care s’a aplicat lovitura, sdrobirea țesăturelor și mai cu sema echimosa for­te întinsa a pleo­­pelor cu echimosa conjuctivei, cred că ar exista o­ fractură a osului cu sau afârâ afundătura lui, lucru care, dacă ar exista, ar presinta multă gravitate, mai cu sumă că în acelaș loc este colecția de puroiu. 3) Pe corp și mai cu sumă pe spate și la mijloc are mai multe echimose forte întinse. 4) Partea externă a brațului drept se vede că a primit mai multe lovituri puter-

Next