Romanulu, octombrie 1887 (Anul 31)
1887-10-01
Y \ ANIL AL XXXI-LE Yoiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IY .........................40 bani Detti) „ „ „ „ III...............2 leî „ Inserjium â reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. IN PAIRIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass), LA FRANCFORt" S. M. la — G. L. Daube et C-nie, pentru Germnia, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusst — ESEMPLARUL lg BANI REDACȚIA STRADA DÓMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ, 10 Fundatore: C. A. ROSETTI Directore: VINTILi C. A. ROSETTI Ldiminéza-te si vei fi. / ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 leî;nă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — BUCURESCI, 30 BRUMAREL Comisiunea numită de Consiliul general al Instrucțiunei publice, pentru a studia Planul de învătămint al Scolei normale de institutori, a presintat consiliului prin d. Aron Pensușianu, raportorul séu, raportul elaborat asupra acestei cestiuni, adică asupra organisărei scolei nomal/ de institutoti^^ L’am ca^^HpiT. când lua mesurî pentru azi^^^^Encepli ifice desiderate■ apentru organisarea scade institutori caută în ra^^^Bscü alumina consciința minții în privința precauțiunilor c^B louesc luate în folosul acelora careP se consacră carierei de institutor. Péné astăzi, institutorul urban, cu modestele-I cunoscințe nu impunea și nu impune decât forte puțină considerațiune părinților care -i încredințază prima instruire a copilului. Acesta puțină considerațiune a părintelui are efect și asupra respectului ce copilul e dator să aibă pentru dascăl. Comisiunea constată acesta stare de lucruri păgubitore și indică drept remediu un mai mare sumă de cunoscințe la viitorul institutor, pentru «campania intelectuală, morală și națională ce el nu să facă pe acest teren plin de piedice.» In acest scop comisiunea cere pentru admiterea în scdlă normală de institutori un nivel ridicat de cunoscințe numerase, prevădute într’un anume program anexat pe lângă raport. Vă dată admis în scdlă, viitorul institutor va lucra trei ani sub conducerea profesorilor pentru a fi apt să profeseze la rândul său. Tocmai pentru desvoltarea aptitudinilor viitorului institutor și pentru seriositatea studiilor sale, comisiunea cere cu drept cuvent ca aceia cari vor fi profesori la scala normală de institutori să nu flă «luați dintre cei d’ântâiți ce ne cad în mână cu uă cultură pre care și cari vor fi adulmecat puțintel prin școle și ei practica învățământului primar», ci dintre licențiații facultăților respective, având în același timp un seriosă f ( pregătire pedagogică, nu numai teodică ci mai cu deosebire practică. , După aceste lămuriri prealabile, privitore la profesorii școllei și la candidații cari vor forma populațiunea școlară în cursul celor trei ani ai școlei, raportul comisiunei dă diferite deslușiri asupra programelor de admisiune și de studie ale școlei, asupra cărora nu credem de folos a stărui. Necomunicându-se presei discusiunile ce se fac în consiliu asupra raportelor ce i se presintă de comisiuni, nu putem sei în mod oficial decât forte târziu schimbările ce se aduc propunerilor făcute în raportele comisiunilor. Oricum ar fi și oricâte ar fi schimbările ce se vor face celor două raporte ce ni s’au comunicat, cu privire, cel d’ântâiu, resumat de noi filele trecute, la organisarea în ] ț vetimêntului rural, și acesta, al doiliea, la organisarea scolei normale de institutori,—rĕmâne bine hotărît și de toți recunoscut că aceste două cestiuni corespund într’adevăr la adevérate și simțite trebuința ale învâțămentului nostru. Astăzi, ministerul póte să aducă ‘ la îndeplinire prin regulamente și de ‘ cisiuni ministeriale, prescripțiunile și indicațiunile ce rees din aceste studie și raporte ale consiliului general al instrucțiune!. ‘ " ' a primit și mențiune !;; k B Proposițiunile principelui de Bismarck, în vedere de a aplana acest conflict nu sunt încă cunoscute, dar ceia ce este siguri este că va acorda satisfacțiune reclamațiunilor Franciei. Pentru a menaja susceptibilitatea Germaniei, Francia se va raporta la cabinetul din Berlin, asupra subiectului soluțiunei de dat acestui conflict. Belgrad, 29 Septembre. Cei doui candidați ai partitei guvernamentale coalisată, d. Krsmanovitsch, liberal și d. Milenkovitsch, radical, au fost aleși în unanimitate. Agenția Liberă. AGITAȚIUNILE RUSESCI IN BULGARIA Cu privire la agitațiunile rusesc în Bulgaria ziarului Neue Freie Presse i se comunica din Bucuresci, că Rusia își a îndreptat totă atențiunea asupra armatei bulgare. Din Galați și Giurgiu s’a râspândit uă procl ynațiune revoluționară printre trupele bulgare, în care se fice între altele . Sângele vărsat pentru liberarea Bulgariei, tusei bine soldatule bulgar că a fost sânge rusesc. Eroismul pe care Tai dovedit,față cu dușmanul, ți-a fost insuflat de Ruși. Astăzi este victima nenorocită a intrigilor englesesci, șvăbesci și maghiare. Acum, locotenentul maghiar, Ferdinand de Coburg, voiesce se reducă în contra armatelor Țarului. In momentul, în care marele protector al Bulgariei se va hotărî să libereze încă vădată pe iubitul său popor de sub tirania șvabo-maghiară, atunci, soldatul bulgar, vei merge înaintea liberatorilor tăi, nu ca dușman, ci cu brațele deschise și cu lacrime de bucurie în ochi. • Acestă proclamațiune este semnată de: Comitetul de la 19 Februarie. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Berlin, 29 Septembre. Principele de Bismarck ar dori ca d. Miguel, membrul Reichstagului sa facă parte din minister. Pesta, 29 Septembre. Dieta s’a deschis era la orele 12. Discursul tronului, accentuând necesiitatea unei economii absolute, dice cărei rațiunile cu tote puterile străine sunt est celente; cu tote acestea, situațiunea politică a continentului nu este de natură a ne face sa uităm cu totul de a concentra atențiunea nostră asupra înarmării și asupra întărire! puterei nóstre militare. Guvernul va urma de a lucra cu zel, astfel ca se isbutesca a menține pacea, după cum a putut fi menținută pâna acuma. I Paris, 29 Septembre. 1 Cabinetul german a manifestat intențiunea sea de a închide ,cât se va putea de ] curând incidentul de la frontieră. C Conflictul de la granița franco germană In acesta privință Neuse freie Presse primesce cu data de 27 Septembre următoarea telegramă : Astăzi înainte de amiazii s’a ținut un consiliu de miniștrii, despre care o notă oficioasă raportează următorele : Ministrul de externe, d. Flourens, a comunicat consiliului de miniștrii resultatul conferințelor sale cu ambasadorul german, comitele Münster, precum și scirile pe care le-a primit de la Berlin în privința incidentului de la granița franco-germană... Din aceste informațiuni reiese că guvernul german a declarat că nu pate îndestul regreta nenorocita întâmplare din Sâmbăta trecută și, îndată ce faptele ce se impută vor fi recunoscute ca juste, va da orice săisfacțiune, care se pote cere în nod real. Tot din Paris se mai comunică următoele : Un funcționar german a trecut dincolo de graniță și a visitat, în pnsința procuratorului general francis, locul unde petele de sânge aflau că au fost nemeriți locotenenți de dragoni Wangen și gonaciul Bignon de glonțul vânătorului Kaufmann; Biațele francese spun că însuși Kauffmann s’ar fi esprimat : «Am împușcat doui francesî». Se crede că afacerea în două sau tre)fie va fi respirată cel puțin în princpiu. Ministrul de externe s’a estrimat către ambasadorul francez la Berlin, d. Herbette. Impregiurările sunt de așa natură, încât cred că fam nevoie de a vă mai ruga ca să vă reîntoarceți la post mai nainte de "015 srarea" concediului. UN DISCURS AL D-LUI CHAMBERLAIN D. Chamberlain, șeful aripei radiale a uniunei liberale, a ținut mai acumt câteva fiile un discurs la Birmingham. Conducătorul radicalilor a vorbit ca președinte al meetingului, pe care l-a convocat consiliul efecuiv, instituit de uniunea națională a cuhurilor radicale. Dânsul a aprobat pe deplin politica energică irlandeză a cabinetului și mai cu sumă suprimarea adunărilor populare din Ennis și Mitchellstown, acesta fiiind uă necesitate în interesul menținerea legei. Oricare radical adevarat, în lupta dintre ligă și guvern, trebue să se dea de partea guvernului. D. Chamlain a declarat în fine că guvernul conservator cât timp va menține legea și ordinea, se va bucura cu sprijinul sau. SCIRI D’ALE PILEI D. Statescu, ministru justiției a plecat abia la Paris în concediu de 15 file. Procesul d-lui Balș s’a amânat pe motivul că citațiile nu s’au înmânat cu 3 file înainte de termen. * * * Consiliul comunal al capitalei este convicat pentru disera. * * * Alaltăieri nopte s’a spart în gara de Nord un lada de fier transportabila dintnn vagon de bagaj după linia Câmpulung-Bucuresci și s’a furat suma de 2000 lei Lada a fost aruncata în dosul garei de Nord. * * * Președintele curței cu jurați a condamnat la câte 1700 lei amendă pe jurații Gogu Ștefanescu și Petrescu, cari nu s’au presentat nici la al treilea apel nominal. * * * M. S. Regele a conferit medalia Serviciul Credincios clasa I, d-lor Duduică Nicolae, Negruți Vasile și Tironovici Teodor, comercianți din Iași. Clasa II : d-lui Călin Ion, comercianți din Iași. * ♦ * La 19 Octombre st. r., se va ține licitație la eforie pentru darea în întreprindere a esploatărei stabilimentului de băi de pe bulevardul Elisabeta , cuprimând băile calde și baile de vapori în timp de iarnă și vară, precum și piscina pentru bai reci numai în timp de vari. * * * La 10 Octombre st. v., se va ține licitație la eforie pentru dărîmarea clădirilor vechi ce au mai rămas în ființă la spitalul Colțea, precum și a casei din colțul stradei Pensionatul, dependințe tot de acest spital. * * * Consiliul județului Brăila voea ce să înființeze u scolă practică de agricultură, pentru care scop a și cerut ministerului agriculturei să-i vie într’ajutor. * * * D-na Nelidoff, soția ambasadorului rus la Constantinopole, care a petrecut câteva zile printre noi, a plecat la Constantinopole. * * * Cele 8 baterii nouă de artilerie, prevădute în bugetul anului acestuia, se vor înființa la 1 (13) Octombre. * * * * D. N. Donici, sub-prefectul plășilor întrunite Șomuz-Moldova din județul Sucéva, este autorizat sé indeplinesca funcțiunea de director al prefecturei acelui județ pe tot timpul absenței de la post a titularului, în concediul ce i s’a acordat pentru cântarea sânătatei. * * * D. Octavian I. Nacianu a susținut cu succes la 17 (29) Septembre tesarea de licență, despre adopțiune în dreptul roman și român. ♦ * * Duminecă se va celebra, la Sinaia, căsătoria d-sorei Balacenu, copila ministrului plenipotențiar din Constantinopole, cu d. dr. Romalo. Diséra la ora 6, toți rezerviștii cari sunt concentrați, trebuesc sa se afle la regimentele lor unde vor sta concentrați douăzeci de zile. * * * Inelele de 4 și 5 Octombre st. v. va avea loc în localul comandamentului flotilei din Galați examenul pentru admitere de elevi în școla copiilor de marină. Condițiunile de admitere se pot vedea la comandamentul flotilei.* * * Statua lui Miron Costin se va ridica în Iași. Pentru acest scop la redacțiunea Ziarului piberalul se afla depusă pă listă de subscriere. * * * SAMBATA, 1 OCTOMBRE 1887 ficarul grec Efimeris din Atena spune că domnul Dragomir Dimitrescu, profesor la tribunalul din Iași, care este trimis de ministerul de culte în Germania spre a studia diferitele sisteme de învățământ, s-a dus și pe la Atena unde a obținut titlul de doctor în teologie pentru diferitele lucrări în acesta ramură. * ♦ * Cu privire la domenul Brailei, care este luat în arendă de domnii G. Basarabeanu, P. Alecsandrescu, Zamfirescu deputatul și alții, deși în fața statului este recunoscut ca arendaș numai d. Basarabeanu, cea ce citim în Lampa din Braila . Când statul este în suferința cu încasarea ratelor arendei nu póte urmări decât un singur om, pe d. Basarabeanu care are grija sa fie totdeuna casa gale. Ce face oase guvernul cel iubitor de țărani și de sorta lor ? Scrți ce face ? la de la domnul Basarabeanu liste de datorii și urmaresce pe țărani cu legea de urmărire prin pesceptorii de circumscripțiuni ! Cu modul acesta, guvernul se face sluga arendașului și’l scutesce pe acesta de orice cheltueli de administrațiune, iar țăranii, datori ori nu, li se vinde căldarea de mămăligă. Și sunt mii de țărani de pe domeniu care suferă urgia acestei măsuri. * * • Relativ la mostenirea după Ion Dorea brăileanul, mai citim în România libera : D. procuror Costescu a fost la casa decedatului, unde chemând pe rudele aflate în capitală, le-a interogat în privința moștenirii rămase. A constatat ca casa de bani s’a deschis nu numai de două ori după cum am 7is» ci de patru ori. Moștenitorii, două frați, care au fost la mortea fratelui lor, au declarat ca ei nu sciu să existe alte rude, și pe când declarau acesta, d. procuror se pomenesce ca sosesc alți doul din frații mortului venind din Transilvania și cari pretind și ei parte din moștenire. De alta parte un frate al răposatului declară în numitul Z^r că este în posițiune a afirma și a desminți pe reul informator ca fratele său n’a avut nici un copil, și ca singuri moștenitori sunt două frați și două surori. Averea rămasa de la decedatul stă astfel : 29,000 lei în efecte, 2.800 lei în numerar și imobilul din strada Basarab. * * * Unirea Inregistreza următorul scandal întâmplat pe strada Oțetari : Pe când două tineri, d. T... și d. M... acest din urma student în drept, vorbeau împreuna se pomeniră dejadată cu d. C..., sub-locotenent ín eg. 6 de dorobanți, ca da un pumn d-lui M... Acesta ridica, spre a se apara, un bastonaș subțire ce avea în mână. Sub-locotenentul G... scose sabia și începu să dea cu densa în tânărul M. facându’l mai multe râni pe figură, tahidul chiar la cap și la mână. Cu intervențiunea sergentului de stradă, d. M... a fost scăpat din mâinele furiosului sub-locotenent, care nădăjduim că va fi destul de aspru pedepsit. FOIȚA ROMANULUI 1 OCTOMBRE DUMINICELE RISETTE ȘI NUVELA DE Pierre Zaccone — D-tea nu scil, urmă el cu foc, ei bine eu, Risetto, ea din dina în care te-am vâdut, din diua în care privirea d-tele a întâlnit pe a mea, te-am iubit... Imaginea d-tele e săpată adânc în inima mea, și astazi, o simt, că daca ar trebui sâ renunța d-tea, ași remâne singur pe lume și viața mi-ar fi amară. Risetta era și ea tot atît de mișcată ca și între vorbitorul ei, și nu scia ce respuns sâ’î dea. După puțină gîndire ânsa ridică ochii în sus și s pironi asupra tânârului parînd că voesce a’l ghici gîndirea. — Demersul d-tele atestă amorul de care vorbesci, respinse ea atunci, dar eram departe d’a ma aștepta la acesta și deci nu’ți pot respunde acum, fără ca mai ântei se ma gîndesc. Eu, domnule Octav, n’am nici tată și nici mamă, am puțini prieteni, n’am cine sé ma sfătuiască, am trăit singură pîn’acum căci nu cunosc pe nimeni în lume. Acest respuns ce’mi ceri, este viața mea întragă, și cineva nu se hotărăște așa repede asupra punctului acesta., Nu diem, nu die ânsâ nici dar vreau sâ mâ sfătuesc cu rațiunea și inima mea, și ’ți făgâduesc că voi face cum mâ vor sfătui ele. Așadar nu te voi supăra de timpul ce’ți cer, înțelegi motivele cari mâ fac sâ procedez astfel și vei aștepta... S’acum d-le Octav, lasă-mâ , am obiceiul d’a mâ duce acasă fără tovarăș de drum. Peste câteva d*le ne vom întîlni și pr care va fi hotărîrea mea ’ți-o voi spune, sperând că d-tea ’mi vei păstra prieteșugul ce’mi arăți și de care sunt mândră. Jucând aceste vorbe, Risetta salută pe Octav, și dispăru repede , lâsându-l cam încurcat de efectul ce produsese demersul său. După cinci minute, Risetta sosi acasă dar nu ajunse la capătul surprinderilor sale, căci în momentul în care pusese piciorul pe scara ce conducea la mansarda ei, audică voce bine cunoscută, aceia a portarului ei, strigând-o, și alergând după ea pentru a-i da un bilețel ce-l primise în timpul bilei. Risetta desfăcu biletul repede și-l citi ; el era subscris : Marcel. Marcel nu îndrăsnise a-i vorbi și-l scria. Risetta citi scrisorica lui cu duioșie . Marcel reproducea în alți termeni cererea deja făcuta a lui Octav. Scia bine, dicea el, că demersul lui era nebunesc, căci Risetta nu-l putea iubi, ca dânsa nici nu se gândea măcar la el etc... dar că era prea nefericit din causa nesiguranței în care îl ținea ilusiunile sale și astfel voia sâ iasă din acea situațiune. Era hotărît la totul : a pleca, a se face soldat, mai bine decât a sta la Paris, dăcă Risetta ar trebui să fie a altuia... Când Risetta se depărta, în dimineța următore, avea scrisorea lui Marcel în buzunar și suvenirea cuvintelor lui Octav în cap. Ea era și mai nehotârîta decât în ajun ; era palidă , îngrijită , preocupată. Fericirea, este lucru grav, a fis un poet din timpul nostru. Risetta én se afla acesta pentru prima oră pe socotăla veseliei și nepasărei sale. Ea luă trenul de Versailles și pleca la Viile d’Avray, unde se opri. Acolo se ducea în tóte Duminicele, fiica era superbă ; cerul își întindea d’asupra capului sau strâlucitoreasea mantie albastră, presărată de norișori albi. Sorele eșea scânteitor de după înălțimele vecine, și adierea răcorosâ a dimineței scutura rouă după frunzele arborilor și o presăra, pe drumuri. Acest spectacol păru că înveselesce inima Risettei, făcând să apară seninătatea pe fruntea ei palidă. Ea se apropia de gardul viu înflorit ce se întindea pe laturea drumurilor, smulgând ua ramură de ghior-jhine roșii, apoi își reluă drumul, grăbintu’și pasul. Ea era atât de preocupată încât please din gară fără ca să se mai uite décâ ea urmaritâ de cineva. Cel mai mare evniment ține adesea de cele mai mici cruse. Décà, Risetta ș’ar fi întors numai pivirea în momentul când se departă, ar fi putut recunosce pe Octav și Marcel, cari se scoborîseră din tren în același timp cu dresa , recunoscându’i i-ar fi oprit, cerându-le esplicațiune ș’apoi obligându’i se plice. Risetta énsé nu se uită și nu se întânplă nimic din tóte acestea. Cei două tineri cari nu se văzuse nici ur dată, luară același drum, fără ca să see c’aveau același scop, și mersera timp deâ jumătate de ces, unul înaintea celui cit, asemenea îngrijați și turburați, mergind la voia întâmplărei, ici colea, și căutând un drum ce cineva le arătase réa de sigur. Cu tote acestea, cu cât s’apropria de termenul cursei lor, că aceiași bănuiala se mărea în capul lor. Marcel se gândea c’acest tener elegant care’l preceda era fără îndoială acela care atrăgea în tote Duminicele pe Risetta la Vile d’Avray, pe când Octav crezu, din parie’l, c’acest lucrător care o urmărea erl pate secretul ce fetița ascundea cu atât grije. Apoi, cum ei se crezura jucați unul și albi, aceiași idei, le veni în cap și văz^id uă fermă la uă mică depărtare, în mijlocul unui buchet de arbori, iuțiră pasul și ajunseră aprope în același moment pe pragul ușei. Octav, cel d’ântâi; Marcel la câțiva pași pe urmă. Atunci un spectacol singular isbi privirea amândurora.—Risetta sta acolo pe un scaun, aprope de ferestra deschisă, legănând pe genuchii săi un copilași mic frumușel desfășat care’i întindea, surîZând, mânușițele sale grăsceane. împrejurul cercevelor de ferestra se agățau câteva plante vii, și razele sorelui, strecurânduse printre frunzișul verde al lor, forma un fel de aureolă împrejurul capetelor lor încântatore. Acest tablou se prezintă înfășurat d’un atmosferă de pace și liniște, de care cineva se simțea pătruns fără voie’s. Aerul era încărcat de mirosuri parfumate pe care le aducea vântul din vale ,J iar pasurile zgomotase sburau cu veselie în giurul acelei ferestre. Risetta vâzuse venind pe cei două amorezi, dar nu se mișca din loc. Atât numai că atunci când zări pe Octav în piciore și surprins pe pragul ușei, și întreveau în dosul lui, chipul trist și desconcentrat al lui Marcel, ea ridică fruntea și salută silindu-se a zîmbi. Octav făcu câțiva pași. — Iartă-mâ, Risetta, bolborosi el căutând a-și face curagiu, nu voiam să fiu importun. — Nu ești nici de cum, precum asemenea nici Marcel, răspunse Risetta. — Speram să te găsesc singură, insistă Octav. — Ei bine! cine te supără ? — Copilul acela. Risetta începu a rîde cu hohote. — Oh! cât despre copilul acesta, Z'se ea, e d’abia de opt-sprezece luni, este frumos nu e așa? și vioi și deștept. Se pote spune orice în fața lui, nu e pericol cât și va trâda pe mama-mea. Și vorbind astfel obrazii săi se roșiră, — Mama lui! Zise Octav îngâlbenindu-se. — Fără îndoială. — Copilul acesta e al d-tale ? — Al cui vrei să fie ? — Te calomniezi! — Pentru ce ? — Oh! Risetta! Risetta! fi-va őre posibil ca se mă fi înșelat astfel ? Risetta nu răspunse, dar lua pe copil în brațele sale, și’l săruta cu duioșie, iar Octav se lasă se cada pe un scaun ce era lângă el. Secretul Risettei era cunoscut; îl mărturisise singură; copilul acela pe care-l devora cu mângâierile era al ei. (Va urma),