Romanulu, octombrie 1887 (Anul 31)

1887-10-24

­i țină opera sea unică și inductivă, în tote zilele în conferințele învățătorilor, și a­­vând aerul unui haiduc care ’ți cere punga cu orî­ce preț pentru a ’ți da Abecedarul seu, când ’i vei fi furios supunând și a­­menințând pe cei ce nu-i recunosc munca sea neapărat, te gândesci, ce adică și o­­perile didactice să fie un mijloc de im­pusă speculă ? Pentru că cutare autor are copii și greutăți familiare urmează să-i cumperi cartea ? Dar bine, lăcomia și aerul acesta im­perios al unor autori, ne indi­gneza—iată un fel de jepcane la la care învățătorul este espus întocmai ca țăranul isolat și sur­prins de pungași! Pentru Dumned­eu­, în țara românăscă nimic nu remâne neparodiat, neplagiat, kieresturnat și neschimbat în interese de chimb­.­­ Și, deci contra acestei îndrăsnețe me­tode intuitive speculative, pricopsitare tre­­buesc luate măsuri. Acest nou soia de samsari, acestă nouă hordie de parveniți în literatura didactică, aceste prospere păseri răpitore, ciocoi pe punga dascălului sătesc trebue puși imediat la reson. Asia dér pentru a să garanta, demnin­­tatea, numele și creditul adevăraților buni și meritoși autori, pentru a să­pădii de atâtea întâi atacuri violente gunga teanului pentru a se pune un netrecut slă­vilor, ridicăriilor și bureților intitulate opere didactice intituitive și inductive: aceste sermane plasiaturi, sermane câr­peli­ și jalnice imitațiuni apărute cu surle și cu tobe de comedie a scamatorilor. ~­­S-inductiv adică una câte una pe sub ochii opiniunei corpului nostru didactic, a le arăta originea, fețele, metoda și folosesc făcându-le ast­fel oă nouă recomandațiune din cele mai sincere și mai bine-voitore-Incepem mai ântâi­i ca un Abecedar, cu Abecedarul cel mai nou apărut ca pro­prietate a d-lui Petre Arsenescu institu­­tore în Pîtescu. In prefața sa autorul ’1 declară de prea forte intuitiv, și cel mai complectat de­cât celelalte, și cu materialul dispus în chip original și potrivit pe inteligința copiilor, etc. etc. „Gând insă ’i ia lai cercetare/ce afli din norocire ? Că precum la târguri mari dinaintea prăvăliei gimnasticilor ambulanți, — a fer­mecătorilor cum dice Poporul, e toba mare urlând, e flașnetul cântător; corn fclarinet, sbierete și totă larma uimitore; iar înă­untru comediei ti­tăcei ' ,v' “ ■' totă 'ărăcia rângedă, ast­f e­ste efectul de la iv»­ : „„i tîte. Ca plan general, același învechit, ca ma­terial didactic, plus neștiința sea în ale­gerea termenilor de limbă, în construcțiu­­nea frasei, în lipsa complectă de ordine, de succesiune și de recapitulare! Acestea observăm în repeziciune privit abecedarul în cesită. Inchipuiți-ve câ, aveți dinainte­­vă: un abecedar de d. Barbu Constanti­­escu, unul de Nestorescu, altul de Haram etc. Luați din fie­care proporțional câte 10­­ — câte 8 , câte 20 file, puneți-le la un loc; după aceea puneți pe prima filă figura și numele oului, apoijormați întoc­mai după Haram 4 file consecutiv; schim­bați din loc în loc fila a 5-a cu a șaptea; mai intercalați câte un filă la două trei din ale lui Haram — de cei­l­alți autori. Mai puneți pe unde vi s’o părea că nu se bagă în somn și câte uă figură nouă: a­­dică pune desemnul unui rîmător și scrie de desupt urs ! pune desemnul unor copoi și scrie de desupt oi ■ pune desemnul a nu știu ce fără formă și scrie sub el frâu­l, pune desemnul unui brabete și scrie de de­supt duh ! Și tot așa mai nainte până ce numărul filelor de la partea I-iu a abece­darului zeu va fi mai mare ca în cele­l­­alte abecedare și, aci, te opresce, înșiră în partea a doua la început un terțelog de nume de ființe și de lucruri și-i dă numele că sunt aranjate după metodul intuitiv.— Pune apoi în locul proposițiunilor scurte pentru a fi înțelese , raportându­se la o­­cupațiunile copilului, pentru a’i fi plăcute, — puna cum face d. Arsenescu subiecte cu frase de câte 5—^ linii în lungime, ab­stracte și ntai$mn&fc pentru a complecta partea allondpc.Se va ia mai lua și de la­ alțî arb­ori.±#staiici s% face astă­ di uă carte DiZi^tieMi -7. •. Uzmedâ ♦a^smTnea 'șî 'cu partea a treia în cât ce veți introduce, să se cunoști^de sine ce fel de carte ai face, décá vea de unde împrumuta ! Și d. tocmai prin ce e productul sea^J-’ de studiat: căci iata ce cetim pe^E ' abecedarului sĕu . „Abecedar lucrat după metodul scriptolog și intuitiv. Cum adică abecedar intuitiv ? Cuvântul acesta și-a perdut adevăratul său Înțeles? Ori a ajuns ca etichetele pompose dupe mărfurile false? Sciam că metod intuitiv în­vățăment însemneza, a privi lucrurile n natură, a te impresiona­­ de ele și din aceste impresiuni-sensațiuni, percepțiuni, in­­tuziuni a dobândi apoi prin procesul psi­hologic cunoștințe. Dar pate autorul când zice intuitiv, înțelege figurile din carte, însă acestea sunt figuri și nu obiecte na­turale, — și învățământul prin figuri nu­mai intuitiv nu se numesce; și apoi aceste figuri nu cum­va să înfățișază ele chipul literelor? Cu tote acestea nu putem numi pe autor d’atâta îndrăsnnilă ; el a imitat ■eticheta altora crezând că e bine, și ni­mic mai mult! Păcatele isvorîte din neștiință și D-Zeu se iartă ! Iată însă ce însemneza metod scripto­log după d. Arsenescu.. învățătorul Țepeluș __­­Va.»cmaî. __ CHEZALIA Dă baladă în formă epita­lară (Estras din Konstitutionelle Vostadt Zeitung) I D-lui Fritz Langer, funcționar la Viena. Având în vedere paragraful 16 al statu­telor asociațiunei nostre de ajutor reciproc atingător de restituirea împrumutărilor, mă văd îndemnat, d-le coleg, a’ți face cunoscut că în contra celui d’al douilea chezaș al d-tale pentru datoria’ți de 300 fiorini există întemeiata bănuială de nesolvabilitate. Te invit dor ca în termen de trei zile să ne procuri în locul lui un alt chezaș. In cas contrariu vom fi siliți a proceda conform paragrafului 7 al statutelor. Cu colegială salutare, Casierul. I­ Iubite Fritz ! De ani caut ocasiunea a-ți dovedi rocmo­scința mea pentru numerasele servicii ce mi-ai făcut. Ia - -ți mo­mentul atat de mult dorit. Dar, vecii ironja sortei! uă oră înaintea primirea epistolei télé am ’contractat însu’mi de la abla­țiunea nostră un împrumut de 300 fiorini. Sunt al tei­ desperat Teodor. III Scumpul meu Fritz! Așa­dar, pentru acesta mă crezi destul de bun ?,dar de con­­siliurile mele îți bați tot­ d’a­una joc. De câte ori nu te am povățuit să te feresez de potrivnici, de femei și de datorii, și care are resplata bunelor mele intențiuni ? M’am luat în batjocură, m’aî numit] un bă­trân fără inimă, un ucigător al plăcerilor, un sugrumător al petrecerilor. Au, scumpul meu, pentru un flușturatic și risipitor ca tine nu mă puiu chezaș. Acesta te va în­văța minte. Bruno Murr. IV Nepoțelul meu­! Scii că sunt supărat pe tine ? Cum ai putut să te adresezi la nișce omeni străini ca să te scape d’uă calami­tate pecuniară ? Ce­­ uitase’și are adresa mea ? Casa bunului teț unchiu ? Propune­rea ta de a mă pune chezaș pentru tine îmi dovedesc c érast ușurința ta în cel mai larg înțeles al cuvîntului. Cum ai putut să-ți închipuesci că eu proprietar de casă, toptangiü trăind în cele mai onorate rela­­țiuni, censor la bancă, să mă puiu al doilea chezaș pentru că bagatelă ridiculă de 300 fiorini ? N’ar avea dreptate omenii să zică: „Pentru ce n’a deschis portfoliul său și’i T ROMANULU 23 OCTOMBRE a înmânat acea sumă mică ? bătrânul Ar­­pagon, sgărcitul! Sincerul tău unchiu Franz Stein. P. S. Poimâine este nasterea iubitei télé m­atușe; anul trecut ai uitat să’i faci felicităriile tele. " Cere de la mine ori ce ai vei voi, iubite Fritz, poruncesce’mi și voi s ’pătrunde cu infracțiune în privințele băncei ;‘ordonă’mi și voiu fura ministrului Dunajewski toți banii câți ’î au mai rămas în casa statului;" fetenii numai un cuvânt și sunt gata a pândi­t 5â t portalul poștei centrale eșirea facto­rilor cu scrisori încărcate; — dar pentru Dumnezeu­­ retrage cererea ta să d­eză­­șuesc pentru tine. In posițiunea mea trebue să mă feresc de ori­ce pas care ar putea să clătine creditul meu. N­. Z., oficial la vama centrală. VI Onorate d-le Langer­ deca până în present te am considerat d’un om cu tact care scie să observe buna cuviință, trebue să’m­î fac astă­zi imputarea că’mi lipsesce cunoscința de omeni. Cum se pare d-le, ca­­ [UNK] d-ta să pretimtî că eu să’mi puiu semni^,. tura de al douilea chezeși supt semnătura unui bărbat, care prin si simbolul credinței sale ultrage simțimintele mele cele mai­­ sacre ? Ai ales de ântăiul Z'tele chezaș p’un renegat, p’un catolic vechiu, caută’u­­der al douilea chezaș între păgâni la trupa Beni Zoug Zoug, dér ferescete a ofensa p’un onest creștin c’uă asemenea cerere. In orî-ce altă privință al d-tele neschimbat Florian Kirchner­­s, VII "i Dar omule­­ ai înebunit ? Eu, ce te’mi puiu mândria că nu datoresc nimănui un­ui crucerpeu care în vârsta mea de 50 de­­ ani n’am­ânca un fi de păr alb, eu să mă­­ încurc în afaceri? să’mî umplu din chiar­ senin capul cu griji permanente ? să- ab­ E sorb în fie­care pahar de vin gânduri snsil­picióse? Nu,­nu, amice. Vino mâine la beră­rie, vom fi uă companie de doui­spre­zece vom fi veseli împreună și vom­ plăti totă consumațiunea ori cât ar fi. Ce’mî pasă, viața e scurtă, să profităm de densa. Al ten Sh­an. vm Vechiul meu amic! Mă vezi desăvârșit gata a’ți satisface modesta cerere, dar trebue se’țî impuiü­ră mică condițiune . Soli ca se apropie plata chiriei și nevasta mea îmi tulbură esistența prin eterna s­a plângere că n’are în garderoba ei nici oă rochie bună de purtat. Până acum am tot refuzat propunerea unui amic al casei d’a ’mi împrumuta pe polița mea 3000 fiorini, fiind­că el făcea pretențiuni exagerate , dar acum n’am ce ti­ce. Daca vrei să’tî pui gix­o­r,e polița m­ea, sunt gata a chezășui și eu din parte’mi datoria ta. Vezi că amiciția nu e uă ilusiune. Al teu Emil Obenaus. XI Iubite amice! Cu tóte că de când șe­deam alături pe băncile școlei n’am aiulit nimic de tine, tot nu sunt eu omul care ar lăsa p’un camarad într’uă încurcătură ; tri­mitem­ înscrisul teu­ de datorie, sunt gata a’l subscrie cu ambele mâini. Robert Müller, căpitan­ X D-lui Fritz Langer, funcționar, Viena Referindu-mi la paragraful 16 al statutelor asociațiunei nóstre, te inform cu plăcere onorate coleg, că în contra d-lui căpitan Müller ca al douilea chezaș al d-tale nu există nici uă obiecțiune. Tot d’uă date ânsă trebue să’ți comunic cu părere de rău­, ca onoratul nostru membru d. Roman Krenn a încetat di viață. Fiind­că numitul domn figurase ca ânteiul chezaș pe zapi­­sul d-tele, te invit prin acesta conform cu sus citatul paragraf a ne procura un alt anteiu chezaș în locul răposatului, fiind"că la din contră vom fi siliți a proceda con­form cu paragraful 7 al statutelor nóstre. Cu salutare colegială. Casierul. XI Iubite Fritz ! Primește mulțumirile mele pentru ambcala­ta comunicare a preceden­telor Zece epistole. Mica ta încurcătură m’a scăpat de una mare, adică de grija cu ce să umplu forța m­ea de astă­zi- Déca vrei semnătura mea, ă că o. Isidor Fuchs. FELURIMI Efectul tragic nnei comedii.—Un amic al nostru locuitor la Viena, ne comunică urmatorele : La 14 Octombre asistasem în teatrul curtei (Burgtheater) la representa­­țiunea comediei lui Bauernfeld «din so­cietate.» Lingă mine ședea uâ domnu tre­cuta în vîrstâ, care, spre nespusa mea mi­rare, plîngea și ofta într’una mai cu semn la scenele cele mai comice. împins de cu­­riositate și de compătimire o întrebam între acte, care póte fi causa întristărei sale și pentru ce plînge atât de mult ? Ea cu respunsul ei : Cum să nu plâng V veZi domnule, am și eu uă fată la conserva­torii­ care se pregatesce pentru scenă, și fiind­că debutanta, domni?ara Kuhlmann joca rolul ei atât de prost, mi a venit în gând ca, dacá și fata mea va fi atât de ■onesta și va juca ca densa, atunci am sa­crificat îm­ desert economiile mele pentru învățatura ei, atunci ași fi făcut mai bine s’arunc banii mei pe ferestru. Esposițiunea universală la Barcelona pentru anul 1888.—Industriașii austriaci, cari s’au întors acum de la Barcelona, unde se duseră spre a lua informațiuni despre resposițiunea anului viitor, se pro­­nuncia forte favorabil în privința marelor progr­esi ce au făcut tote construcțiunile resposițiunei. De­și întinderea localului este f­oarte considerabilă și aprope îndouit de cea a ultimei epesosițiuni de la totuși postaiul principal este aprópe sildat. In tóte orașele mari ale Spaniei ț­?j;formai eomisiuni de organisare ; ad­­■HHatiunea domenilor coronei și tote . «• ETeriile au făgăduit concursul și coo­­­perarea lor. Străinătatea va fi representatâ pe uâ scară întinsă ; împărtășirea Austriei va fi numerosa , mai cu semn în privința postavurilor, covorelor, porcelanurilor și sticlăriilor ; firmele cele mai renumite ale acestor industrii figureza d’acum pe lista resposanților. ARTE. — TEATRE fi Astă-fără la Teatrul Național se va juca Grănicerul dramă în cinci acte. ft Trupa francesâ de la Teatrul Bule­vardului va juca La Fule du Tambour Majeur, operetă în trei acte. ft La Teatrul Dacia. Teatrul optic al d-lui Tom Dergis. ft Mâine Luni la Teatrul Orfeu, Aene­­u lui­ M.Hu, cu piesele i­urbu lăutarii, Paraponisitul, Serdarul Jșlic, și Gură Gașcă. ULTIME SOIRI Serviciul telegrafic al «Românului» Bruxelles. 22 Octombre. Le Nord Zi­cem că cestiunea bulgară perde din importanța sea pe cât timp nu­­ va atinge la securitatea și demnitatea Rusiei! Imperiul Țarului, adaogă organul cance­lariei rusești, nu va angagea cestiunea pe puncte secundare de tema de a compro­mite și de a întârzia viitorul care se pre­gătește. Unind St. Petersburg la Sama­­renda, s-a recunoscut că pacea era nece­sară­ pentru întinderea Rusiei în orientul asiatic. Pesta. Octombre. Budgetul ce a fost presintat de Ko­­laman Tisza presintă 345 milióne florini la recete, 326 milióne la cheltueli și se sepeza printr’un deficit de mai mult de 18 milióne­ floríni. In același timp, președin­tei consiliului, ministru de finanțe a pre­sintat proiectele privitore la mărirea im­­pozitelor indirecte. Petersburg, 22 Octombre. Nevoe Vremea vorbind de Polonia, zice că exsistă uă agitare anti-rusă periculosă printre nobilime. Sarajevo, 22 Octombre. Guvernul bosniac a primit pe emigranți din Muntenegru, pe cari îi respinsese Ser­bia și le-a dat tote cele necesare, și aju­tor în bani. Constantinopole, 12 Octombre. D. de Neu­dorf, ambasadorul Rusiei a fost pr­mit în audiență de M. D.Sultanul. Berlin, 23 ■­­ctombre. Principesa Olympia Bariatinowsky, care a fost deja însărcinată de Țarul cu mai multe misiuni speciale la Curtea Germa­niei, a sosit aici. Se vorbește din nou de posibilitatea u­­nei întrevederi între Țarul și împăratul Wilhelm. Berlin, 22f Octombre. In primele ședințe ale Reichstagului se aștepta ca d. de Bismark să facă a fi interpelat de unul din principali orator pentru a avea ast­fel ocasiunea de a se explica asupra Hrctiiei streine. Amânându-se procesul la curtea din Brăila, d-nu­ u. Vernescu, Fleva și G. Paladi, dimpreună cu alți mem­brii ai oposițiunii s’au dus la Galați unde au fost primiți într’un mod căl­duros de către cetățeni. La oă întrunire privată între mem­brii oposițiunei locale și personele de mai sus s’a­ hotărit a se ține în Galați oă întrunire publică în care să se protesteze în contra actelor ar­­britare făcute de guvernul actual și agenții săi. —x— Se vorbesce că d. V. Pogor s’a destinat de către foștii săi colegi din partidul junimist, și ar fi declerat că va lucra alături cu oposiția unită. —X — Escelența sea com­itele Goluschow­­ski, ministrul plenipotențiar al Aus­triei, se va întorce numai peste vre­­mă câte­va zile în capitală. Se zice că întorcându-se va aduce nouile condițiuni referitore la negociațiunile comerciale. ---X---­Telegraful Român din Sibiu, des­pre care vorbirăm mai zilele trecute, în numărul seu de ieri, tot mai in­sistă asupra cestiunei primirei mi­tropolitului Miron Românul la Cluj, susținând sus și tare că acela a fost primit de către tinerimea română cât se pate de bine. Noi ne am­­ îndoit de asta și dădeam a înțelege că slabi tineri români pot fi aceia, cari aduc omagii unui asemenea prelat. Nu nu am înșelat. Vă corespondență din Cluj a t­ribunel luminază ceștia. Ti­nerimea universitară în adevăr a ți­nut ședințe pentru a discuta asupra primirei prelaților români. Nu a fost cuse în hotârîre lor cuprins de a bine­­venta și pe Miron Romanul Cei pa­tru tineri cari s’au dus să’l primescu, s’au dus de capul lor și apoi erau bursieri, unii, iar alții aspiranți la burse. Iar asta se scie că mitropoli­­tul Miron Romanul póte mijloci câte un bursă, și mai târziu și câte uă slurbuliță. Deci?... — X — Astă­zi la orele 81/2 a isbucnit fo­cul într’un grajd al «Otelului de En­­glitera», proprietatea d-lui Garabet Va­­nica, din Calea Victoriei. Se zice că focul ar fi luat naștere în urma neglijenței visitiului, care a umblat cu țigarea aprinsă în podul grajdu­lui ce se afla plin cu fân. Pompierii venind la locul incendiului, au putut localisa focul, cu totă lipsa de apă ce și de astă dată s’a putut constata. Imediat ce a isbucnit focul pro­prietarul grajdului s’a arestat la sec­­țiea 18, care este în față, și a cerut ajutor, dar aci i s’a respuns că nu este nici un tulumbă. Grajdul era asigurat. Acest incendiu isbucnind într’un punct al capitalei forte popolat, pa­nica a fost mare. Din fericire nu s’a întâmplat nici un accident de persane. Se răspândise p­etinsă mișcare migraților bulgari Scirile sosite nimic hotărit in privința asta, de tot­ea de urma narilor. X — sgomotul despre uă revoluționară a­f­­la granițele Serbiei, mai noul spun că se póte afirma în­tre­ ce nu s’au pu­­mișcării revoluțio- BULETIN METEOROLOGIC 1887. Octombre 22 Bncnresci nor Slatina senin 2-f­âlemțlria * 6+ Galați » 5 „ pFe 7 » Giurgiu câț» 3 2» IoSrlad variab 7 » Irijî senin 7 » Botosani nor 7 » Iași , 5 » Brăila » 6 » M&gurele » 10 » Buzău » 8 » Mangalia » 5 » Gâlăragî » 7 » Petra variab 6 » C.­Long » 5 » Pitesci senin 3 » Caracal » 9 » Ploiesci » 3 » Constanța » 6 » R.­Sftrat »­­7 » Craiova ! senin 2 » R.Vâlcil » 4 * Dorohoiu nor 3 » Roman » 5 « Drăgușani » 3 » Severin nor 5 » Focșanî senin 3 » Sinaia senin 1 » BULETIN BIBLIOGRAFIC A eșit de sub tipar a doua edițiune din Cin­a practic de Gramatica limbei ro­mâne de N. Pană, profesor în Beriad. Se afla de venfiare la G. M. Barbu, li­brar în Beriad și la librăriile principale din teza. A apan^^^^litura librăriei Haiman. Feciorul popei de Const. Mills. Un ele­gant volum în 8.—Prețul i­dei. Docții de limba germană precum și traduceri din acesta limbă. A se adresa la redacționea Ziarului Românulă. D. B. D. Arvaneau, fost președinte de tribunal și consilier al curței Apelative din Bucuresci, îmbrățișând cariera de avocat, se însărcinăm cu susținerea proceselor înaintea tuturor instanțelor judecâtoresci din țări precum și cu dresarea actelor de notariat și de procedură de veri­ce na­tură. Domiciliul: Calea Victoriei, No. 14. De la 8 pope la 11 ore anti-meridiane. X>e importanță Postul de comptabil și corespon­dent în limba română, germană, fran­­cesă și engleză, doresce un tenor cu multă experiență comercială. Adresa: «1887» redactiunea Ro­mânului. ROLELE SIFILITICE Neputința barbatesea Vindecă după cele mai nouă metode, ra­dical , fără durere și împedicare, dupa experiență de 17 ani. Specialist în bóie lumesc­ Dr. THOR Strada Emigratului No. 3, din Calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. Consultațiuni de la 8 dimineața penă la 6 sera. Loc de aș­teptare separat pentru fie­care. No. 11. LIMBA ENGL­ESA Lecții și traduceri în acesta lim­bă de către uă persoană ce a făcut în această limbă studiul său special. Adresa : Englesa, redacția Româ­nului. DE ÎNCHIRIAT Un grajd cu șopron în strada Bre­­zoianu No. 47, lângă Tribunal. Do­ritori se vor adresa chiar acolo. DE ÎNCHIRIAT ȘI DE­VENSARE Casele cu No. 3 strada Fortuna, suburb. Cai­­mata, fosta scóla secundară de fete, având 1.5 încăperi, curte și grădină spafiosa. A se adresa la proprietarul dr. Maw­r, alături. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROM­ANIA Tipografia «Romanulu» Vintlă G. A. Roosetti, Strada Domnei No. 2. Tren. Fulger C­olcest din Giurgiu și Bucur. Mere. si Dum. și ajunge în Verciorova Jouia si Lunea. BUCURESCI-ROMAN Stațiuni Bucureștii Ploesci Buzeü R.-Sărat Focșani Mărășesci Bacău­ Roman ROMAN­ BUCURESCI i Acc.1 Persone PlăgAcc. Stațiuni _ [ Ace, tiers. Mixte Stațiuni] Fulgi Acc.| Perși Mixt sera dim. dim. dim. p­m. sera p.m. I dim. p­m. săra dim. p.m. pl. 11.00 8.50 7.30 6.3­8 4.40 Roman pi. 8.25 12.30 5.45 Bucur. 4.05­ 7.45 8.15 2.45 sos. 12.1810.2Ü 9.16 8.04 6.05 R sos. 9.20 1.40 7.20 Titu 5.07 8.45 9.38 4.07 ph 12.33 10.46 7.35 tíaCaU pl. 9.25 1.55 7.50 pit - 6.20 9.56 11.00 5.45 sos. 2.00 12.37 p.m. 10.30 s sos. 11.17 4.34 dim. 11.30p.m. 6.24 10.0111.23 pl. 2.25 1.02 1.10 6.10 1Uíird^8U pl. 11.22 7.40 12.12 5.05 «, 8.0411.42 1.20 sos 3.18 2.15 7.33 TM . sos. 11.50] 8.18 12.49 5.45 ölMma 8.10 11.50 1.29 pl. 3.23 2.25 7.48 i0C?a,U pl. 11.54 9.26 12.59 ■ 9 27 1.07 3.12 dim. sos. 4.20 3.38 9.20 R „„ sos. 12.46 10.45 2.14 wamva gg3 g_2? g_0() pl. 4.29 3.48 10.10 pl. 12.49 10.55 2.24 T w 12.04 3.51 7.02 1.17 SOS. 5.00 Ziua 4.25 11.00 p sos. 1.36! p.m. 12.00 3.26 12.06 3.53 7.19 1.40 pl. 5.10 12.00 5.15 a.m. üuzeu pl. 2.01 1.18 3.46 Vércior. 12.28 4.15 7.45 2.10 sos. 7.31 2.40 9.05 pw««? sos> 3.30 3.14 a.m. 6.04 séra a.m. dim. séra p.m. pl. 7.39 2.55 9.35 Joesu pl. 3.45 3.39 10.28 8.00 10.17 „ , r . _ ,, sos. 8.45 4.10 11.15­ București sos. 5.00 5.15 11.50 9.35 11.50 cioró“ Marfirsi Sânib si ajîngit dim, p.m. serai ______________ dim, p.m. a.m. seranopte Bucur, și Giurgiu Mercurea și Dum. BUC­URESCI-VERCIORO­V­A­dim. I p.m. p.m. Bucur. 7.00 Fetesci 4.20 Făureî 1.15 p­. m, 9.46 n. . . 5.26 Fetești 3.50 a.m. Crilnița 9­56 Ciilnița 06 Fetegci 1932 Fetesc! 1 1­09 Anrar S­ân T­iu­­­pi I 9. C­a­ dim. séra Titu 10.00 9.00 Térgoviște J 1.20 10.15 dim. Tergoviște I 6.551 Titu j 8.05; Tecuciü Bériad Vasluiü p.m. dim. p.m. Adjild 6.104.15 T.-Ocna 8.05 6.20 dim. p.m. T.-Ocna I 9.45 8.20 Adjad i 11.35 10.00 Costescu T.-Măgurel T.-Măgurel, Costescu а. m. б. 15 8.13 8.38 10.50 p.m. 5.50 7.45 8.05 10.15 p.m. 6.50 8.20 a.m. 9.20 11.32 p.m. 3.00 4.3­71 VERCIOROVA-BUCURESCI Stațiunii Fulgi Acc,­­ Perși Perș­i p.m. m­apter dim.j p.m. Vercior. 3.22 112.51! 8.00­ 3.45 T-Sever 3-44! 03! 8-26! 4.15 3.48 Lie! 8.40| 4.40 Craiova 3.50* 12.05 8.40 * 6.40* 3.58­ 12.33 sera Slatina 7.58* 1>-12-20. Slatina &0_1­5 24 2 30 Pitești 9-52 7-05 4.45 a.m. 9.57 7.11 5.13] 9.50 Titu 11.16 8.24 6.56 41.34 Bucur. 12.20 9.25 8.154 2.50 a.m.­­ a.m. sera­ p.m. a.m. p.m. p.m. a.m. a.m. Vasluiü 5.35 5.45 Iași *1.20 7.15 Ploesci 10.45 t­­ . 1 7.50 8.00 Unghen. 2.26 8.30 Slănic 12.40 p.m. 8.17 8.22 Unghen. 2.46 9.03 Slănic 5.00 Tecuciu 10.15 10.20 Iași 4.01 10.20 Ploesci 6.50 Cernavoda Constanța Constanța Cernavoda a.m. p.m. Bacau 7.51 3.09 a.m. PiatraN. 10.13 5.32 a.m. p.m. 5.50 PiatraN 10.56 6.25 [ 7.40 Bacäü 1.20 8.50 BUCUR-ESCI-GIURGIU Golesc! C.-Lung C.-Lung Golesc! GIURGIU-BU CURESCI Stațiuni Fulg. Pers. Stațiuni Fulg. Pers Stațiuni ~Acc.lPers íbftc ^ dim. dim. p.m. p.m. aim. séra séra dinu dia. Bucin’, pl. 540 7.10 5.30 Smârda pl. 2.25 10.00 8.15 Ploescl pl. 6.15 9.38 8.19 Filaret 7.40 6.00­­ Giurgiu 10.13 8.30 ? Câmpina 7.14 10.42 9.20 Giurgiu 9.25 7.45 Filaret 12.11 10.26 Sinaia 8.30 11.53 10.81 Smârda sos. 7.10­ 9.30 7.50 Bucur, sos.1­3.52 12.25 10.40 Predeal sos. 9.10 12.35 11.08 dim.1 p.m. séra dim. dim. p.m. séra Buzéü pl. 2.30 1.02 a.m. nópte Galați pl. 9.40 8.40 séra dim. Predeal ph 7.45 4.51 7.05 Brăila 5.03 3.58 6.45 11.30 Bărboși 10.20 9.19 8.30 4.00 Sinaia 8.21 5.32 8.11 Bărboși 5.40­ 4.36 7.30 12.15 Brăila 11.01 10.02 9.15 4.45 Câmpina 9.18 6.29 9.09 Galați sos. 6.15­ 5.10 Buzeu sos. 1.30 12.53 Ploesoi sos. 10.09 7.25 10.00 dim. nopte dim. p.m. nopte a.m. Galați pl. 7.45 11.40 Mărășel. pl. 5.26 4.49 11.35 Ploesci pl. 10.46 Bărboși séra 8.30 12.50 Tecuciu 5.50 5.45 12.34 Slănic sos. 12.40 p.m. ^ Tecuciu 10.35 11.14 4.05 Bărboși 8.15 3.53 Slănic pl. 5.00 Mărășel.sos 11.01 11.45 4.45 Galați sos. 1 8.50 4.35 Ploesoi sos. 6.50 a.ni a.m a.m. p.m. a.m. p.m. "aim. Corabia 8.40 R.-Vâlcel 7.50 Călărași 8.35 4.16 Slobozia 8.50 4.3­0 Câmpina 11.00 Caracal 1î.13 Piatra 2.15 9.37 5.17 9.30 5.10 Doftana 11.20 p.m. Piatra 2.10 Caracal 4.22 uumina 10.05 5.50 Uuimva 10.12 5.55 Doftana 5.50 R.-Vâlcel 7.30 Corabia 6.40 Slobozia 10.45 6.30 Călărași 11.15 7.00 Câmpina 6.08 PLOESCA-PREDEAL a.m. p.m dim. p.m . dim. sera p.m. săra 11.00 5.35 Roman 9.15 4.35­ Pășeani 10.417.16 Veresel 12.08 9.47 1.30 8.15 Iași 1.02 9.41fp.m. dim. Suceva 12.23 de­ o p.m. dim Botoș. 2.03 11.42 aim.p.m. 7.15 2.25 Iași 4.25 6.47 Suceava 4.50 6.44 Botoș. 5.09 3.05 9.55 4.54 Roman 8.05 11.45 Pășcani 6.31 9.30 Veresel 17.09 5.05

Next