Romanulu, iunie 1888 (Anul 32)

1888-06-10

586 inten d-lul procuror Costescu în afacerea de la Franzelaru. In urma celor petrecute în sala Fran­zelaru, România Liberă scrie următorele: Magistrații au rîvna ca, întru cât îi pri­­vesce, sa dispară din moravurile nóstre e­­lectorale odiosa întrebuințare a bătăușului. Cât pentru poliție, densa a luat disposi­­țiunea ca un agent al forței publice se se țină la disposițiunea presidenților de adu­nări electorale spre a înfrâna ori­ce ten­tativă de natură a împiedica libera întru­nire. * * * D. dr. Severeanu va inspecta în curând ambulanțele corpului al 4-lea de armată. * * * D. general dr.­­Severin a plecat peste Milcov în inspecțiune sanitară. * * * D. Gemineanu, fost director de prefec­tură în județul R.­Vâlcea este dat în ju­decată, fiind inculpat că a delapidat fon­duri publice. * * * L'indépendance roumaine spune că d. prim-ministru T. Rosetti, cedând dorințe­lor unui mare număr de cetățeni din Iași, a decis să înființeze și în Iași, un credit funciar rural. * * * Colonelul Maican va fi în curând ase­­ciat la Văcărescu spre a-și face pedeapsa. Se așteaptă astazi semnătura regelui pen­tru radiarea lui din cadrele armatei. * * * Colectiviștilor din­­ Craiova, vâclând că acolo coalițiunea se menține strâns unită, nu se-a dat mână, dice Apărarea, să pună candidații la alegerea delegaților colegiului II pentru comună. A eșit lista întregă a oposițiunei unite. * * * Din partea juriului esposițiunei din Cra­iova s’au împărțit urmatorele medalii la românii de peste munți: 1. Un medalia­­ de aur cu diplomă pe numele d-lor G. Moianu și Când. Mușlea pentru diferite producțiuni de îgalantăriă, de împletituri de m­ele etc. 2. Un medalia de argint cu diplomă pe numele d-lui Iacob Mureșianu pentru com­­posițiuni musicale. 3. Un medalie de argint cu diplomă pe numele d-lui G. Moian pentru manualul «Economia câmpului și grădinăritul*. 4. Un medalia de bronz cu diplomă pe numele d-lui Iosif Moian pentru confecțio­narea ramelor (sculptate în lemn). * * * Cu privire la regularea granițelor dintre România și Transilvania, eră ce citim in Tribuna din Sibiu de la 8 iuniu . Mâne se începe aici conferința pentru esecutarea regulării­­ graniței între Româ­nia și monarh­ia nostră. La acesta con­ferință vor participa, sub preșidența co­misarului reg., a comitelui suprem contele Andreiu Bethlen, comiții supremi ai comi­tatelor Bistrița-Năsăud, Ciuc, Fagăraș, Tre­­iscaune, Sibiu, Hunedoara,­­Caraș-Severin, și Brașov precum și inginerii ce au fost delegați, mai departe din partea miliției: generalul Fabini, maiorul de la statul ma­jor, Stroller și 6 locotenenți din statul major. La 15 i. c. își încep cele 6 secțiuni lucrările la fața locului împreună cu co­­misiunea română. Din Berna se comunică că consiliul na­țional elvețian a aprobat măsurile propuse pentru sporirea puterei armate și pentru grăbirea lucrărilor de fortificațiune pe St. Gotthard. * Ziarului Daily News i se comunică din Odessa : 600 de israeliți, cari nu erau supuși ruși, au fost dați peste granița de la apus. Alte expulsări sunt iminente. * Din Varna se telegrafiazâ : De­ore­ce în din urmă au sosit aci 400 de pioneri bulgari, cari au fost transportați apoi la Burgas, se presupune că este vorba de a se construi fortifica­­țiuni. La Varna au sosit și cantități în­semnate de material de resbel. * * * SOIRI DIN AFARA După cum se anunță din Belgrad linia ferată Belgrad-Sofia se va deschide la 15 Iulie. * Intre ducele de Aumale și contele de Paris s’au ivit crez cari diferende. Cel din­­tâia pretinde ca cel d’al doilea să renunțe la direcțiunea plebiscitară a politicei sale. * Peste câte­va z­ile se crede că se va putea ajunge la încheierea tratatului de comerciu serbo-turc. * Senatul rusesc a respins apelul lui Teo­­doroff contra sentinței tribunalului din Pe­tersburg, care l-a condamnat pentru că a calomniat pe d. de Villaume, atașatul mi­litar al Germaniei la Petersburg. * Generalul Boulanger s’a esprimat către un reporter că sgomotul cel mare din ca­meră dovedesce cât de mult se teme acesta de densul. Dar în marea luptă a viitorului nu va mai decide votul camerei, ci țara, care este pentru dânsul. * Impérat ! Brasilier va rămânea în Aix­­les-Bains vr’un patru septemâni și apoi se va îmbarca în luna lui iulie pe un cora­bie de resbel brasiliană spre a se întorce în patria sea. * Francmasonii din Paris și împrejurime, întruniți în congres la 3 iunie, au luat u­ resoluțiune antibulangistâ. * Poliția germană de la granița dinspre Francia s’a sporit în mod considerabil. Un comisar de poliție din Berlin, care a jucat un rol însemnat în marele proces al socialiștilor, este transferat la Strassburg. * ROMANULU 10 IUNIU SCRISOARE DIN BOLOGNA Corespondență particulară a­­ Românului* 6 iuniu­ 1888 Domnule Directore, Restabilit în sănătate ecu­me iar cu­­treerând sălile esposițiunei d’aci și relu­ând darea mea de somn, asupra obiecte­lor espuse. Sunt tot la pavilionul indus­trial, de care cu greu vine cui­­va ca să se despartă. Ori­cine intră în vastul pavilion al in­dustriei pe intrarea principală, vede des­­fâșurându-se ochilor săi un sală vastă și pătrată, decorată în modul cel mai bogat cu stofe și desemnuri și împodobită cu plante. Aci e despărțimântul unde sunt es­puse lucrările de ceramică. De jur împre­jurul pereților și’n mijlocul salei nisce piedestale înalte și armături în formă de piramide învăluite cu stofe. D’asupra se văd dispuse, cu un gust artistic, mii diferite obiecte produse de acesta industrie cari au dă valore mare artistică și face cinste in­dustriei italiane. Mai înainte de ori­ce voi vorbi despre produsele fabrice! Fermiani di Facula, cea mai veche din lume și care pentru nepre­țuitul său merit își impuse numele la tote lucrările de genul acesta. Ea a espus un cercevea mare de ușe cu reliefuri și ornamentațiuni din cele mai de gust, statuia Jean- d’Arc lucrată în basreliefuri, apoi un vas mare cu piedes­talul său, anfore, farfurii și vase mici, tôte d’ua frumusețe rară în desemnuri și colo­rit și’npreună artistice. In mijlocul unui părete este espus un mostra măruța de Minghetti din Bologna, compusă dintr’un serviciu de masă , po­runcit de ducele de Montpensier. El are nouă­ sute de bucăți, între cari se află pa­tru candelambruri mari și un jardinieră înalta peste un metru. Apoi e de remarcat fabrica de ceramică a lui Bulbiani di Sassuolo, care presinta uă varietate de forme, între cari se află două cadruri frumóse : Gladiatorii în circ și cursa santinilor, un vas mare la care se vede în efigie Aurora, și alte doué cari represintă pe Ed­en regele vântului și ofi­cina lui Vulcan. Pe lângă acestea se mai ved­e o colecțiune complectă de vase, cupe, rame etc. Casa Marobini e specială în portrete, remarcabile pentru lucirea metalică a smal­țului ; printre acestea sunt de observat a­­celea ale lui Saffi și Baccarini, cari se­­mănà grozav și pare cà stau sé vorbesca. In sfârșit, societatea cooperativă din I­­mola, una din cele mai renumite din re­giune, espune oă bogată colecțiune din terracottele sale. Terminată acesta sală, se trecem la Ar­tele usuale. Espunerile artelor usuale, și mai ales aceia a tapițerilor, în fața cărora se opresc tote cocanele pentru a le ad­mira, seduse de eleganța salonașelor și o­­dăilor mobilate complet, au isbutit mai presus de­cât se putea aștepta cineva. Printre orașele din regiune, primeză Fa­­ența prin numerasele sale produse de in­dustrie. Casa numită Casalini din Faența a espus nisce mobile artistice admirabile. Intr’uă sală espune uă mobilă lucrată din lemn de stejar în stilul din sec. V, mai are deosebite atacuri și oă colecțiune de mosaice de lemn pentru paviment. Rosa și Ferrara are un cercevea de lemn de dimensiuni mari, judecată de toți ca cel mai bun obiect de geniul său. Fr­ații Montanari din Modena espun mo­­bile de fier, mesclere, dulapiere, savatorii, jardiniere, etc. Printre lucrurile de fantasie sunt de notat între d’ântâiu acelea espuse de Bor­­doli și Sassoli din Bologna; în aceste cabi­nete mici de domnä, sunt asesiate scau­nele și fotoliurile capriciose, meseiare de lucru, îmbrăcate în plus sau garnisite cu paser) și flori. Unele din acestea au fost cumpărate de multe persone, poruncind facerea lor. De notat sunt asemnea paturile complecte a­le lui Eduard Mazzetti, între cari se află un pat nupțial îmbrăcat în atlaz alb și un le­­găn în atlaz albastru deschis. Vine apoi industriele de locuri, o­ co­lecțiune de obiecte de încăfț­t și bucătărie, sobe, cuptare și bucătării economice. La capătul galeriei se observă industria de paie, scaune, coșulețe, cutii și altele. De mai puțină importanță apoi urmeza industria de șelărie, de alămărie și fie­rărie. Obiectele de armurarie apoi sunt de un mare preț și de notat c­uă pușcă a loco­tenentului colonel Gamberini și pușcile de venit espuse de Zanotti. Nu mai pre­jos sunt espusele fabricii de bijuterie. Forte frumóse sunt și obiectele de tran­sport : Stages, landouri, biroccini, vittorie, failone și bakers. Pentru a isprăvi cu artile usuale se no­tăm și obiectele de îmbrăcăminte. Alături cu hainele espuse de principalii croiorii, dupe ultima modă de la Paris, se văd al­biturile de bărbați și femei lucrate cu un gust deosebit, pantofarie, mânuserie, pă­­lărierie și umbrelarie. Acestea fiind cele véfiute pân’acum, ră­­mâne a urma cu darea mea de somn după ce vom­ vizita și restul. Enso pentru a ter­mina scrisórea se va spun și ceva despre serbările sutei a opta a Universității de aci. Sâmbătă la nouă luni­, se va primi cu solemnitate representanții studenților, dim­preună cu butia de vin oferită de Turi­­nesi și boul de Padovani. Duminica, tragere în țintă, primire la U­­niversitate, conferința Panzacchi, curse, se­rata de gală în onorea ospeților­ studenți la teatrul comunal. Lunt, altă primire, descoperirea monu­mentului lui Victor Emanuel, concerte, cur­se și iluminațiune. Cea mai frumosa fii anse va fi cea de la 14, când se va celebra adevérata fii a serbărei universităței. La orele nouă de dimineță profesorii i­­taliani și streini vor porni de la Universi­tate cu pompă mare la Archiginnasio, ur­mați de studenți în costume, unde vor ce­lebra suta a opta a studiului bolognes în presența MM. LL. Acesta serbare se va isprăvi cu un ban­chet și un spectacol de gală la teatrul co­munal. După cum se vede Bolognia studiază, învață și petrece. Cu frățască dragoste. Flavio. Esamenele generale Esamenele generale pentru finitul anu­lui școlar curent 1887—88, an a se ține în modul următor : A) Esamenele se vor face : 1. Pentru elevii și elevele din scólele secundare, precum liceele și gimnastele clasice| gimnastele reale, seminariile, scó­lele normale primare , institutele pedago­gice, asilul «Elena Domna» și estem­atele secundare de fete, de la 6—22 Iunie in­clusiv. Prelegerile acestor scóle vor înceta cu finele curentei luni Maiu. Sculele pro­fesionale de fete vor ține esamenele de la 12—22 Iunie, conform regulamentului e­­sistent. 2. Pentru elevii și elevele din sculele primare urbane de ambe secse și pentru elevii orfelinatului de la Teiu de la 14 pené la 18 Iunie inclusiv. Prelegerile a­­cestor scóle vor înceta la 10 Iunie. 3. Pentru elevii și elevele din scalele primare rurale de ambe secle de la 16—22 Iunie inclusiv. Prelegerile acestor scóle vor înceta la 12 lunie. 4. Pentru elevii și elevele cari s’au pre­parat în particular, esamenele se vor face în conformitate cu disposițiunile regula­mentului publicat în Monitorul Oficial cu No. 38 din 19 Mai­ 1888. 5. In conformitate cu disposițiunile re­gulamentelor în vigore, esamenele se vor ține în intervalul fiilelor arătate, chiar Du­mineci și sărbători fiind, în cre ante și post-meridiane, destinate pentru secțiuni, și anume : a) Pentru sculele secundare de ambe secle de la 8—11 ore a. m. și de la 2—4 ore p. m.; b) Pentru sculele primare urbane de la 9—12 ore a. m. și de la 2—4 p. m.; c) Pentru sculele primare rurale de la 9—12 ore a. m. și de la 3—5 p. m. 6. Directorii și directorele sculelor se­cundare din Bucureșci formând, p­in în­țelegere cu conferințele profesorale respec­tive, programe speciale de fii­ele, orele și materiele de studii, care au a fi examinate în intervalul de la 6—22 Iunie , le vor înainta ministerului, în câte 2 exemplare, până la 30 Mai, curent negreșit , spre a se putea publica în Monitorul Oficial, d-lar inspectori generali ai sculelor în câte un exemplar și deosebit de acesta se vor și afișa pe marii sculei pentru cunoscința e­­levilor. Tot ast­fel vor urma și directorii și di­­rectorele sculelor secundare din Iași, tri­­mițând asemenea programe către di­rec­tor al Universităței de acolo. Nu mai pu­țin și cel de prin cele­l­alte orașe vor pre­­senta acele programe comisiunilor exami­­natore, de nu se vor putea publica ele și în câte­vă fere locală, spre scirea publi­cului. 7. Esaminarea lucrului de mâna la scu­lele primare de fete, institutele pedagogice, asilul «Elena Domna», estem­atele secun­dare de fete, cum și la scala profesională de fete di Bucuresci, se va face în­­ filele de 23 și 24 Iunie, în localele fie­căreia din sculele menționate, în Iași, în­­ filele și în localele ce se va destina di­rector al Universităței cu consiliul municipal; în Cra­iova, în­­ filele, orele și localele ce se va regula de director al liceului din Craiova, iar în cele­l­alte orașe în fidele și localele ce se vor hotărî de către consiliele comu­nale ca comitete școlare. 8. Esamenele elevilor și elevelor din scalele și institutele private se vor face în fidele și orele ce le vor indica spre acest scop direcțiunile lor respective, și anume: ministerului pentru Bucuresci, d-lul rector al Universităței din Iași pentru urbea Iași, în cele­l­alte orașe direcțiunilor de licee și gimnasii, pe unde se vor fi aflând ase­menea institute, iar în orașele pe unde nu sunt licee sau gimnasii, consilielor comu­nale. 9. Esamenele și producțiunile publice ale elevilor din conservatorele de musica și declamațiune se vor ține în fiile și ore diferite, conform regulamentului special al acelor institute, fiile și ore cari se vor pu­blica în urmă cu programele esamenelor. B) Comisiuni și delegațiuni de esamen 10. Esaminarea elevilor din licee și gim­­nasii clasice, gimnasii reale, seminarii, sca­lele normale primare, primare, precum și ale elevilor și elevelor din institutele pe­dagogice, afilul Elena Domna, estem­atele secundare și profesionale de fete, se va face, în Bucuresci, în presența personelor ce le va delega ministerul. In Iași, în pre­sența personelor ce le va delega di rector al Universității de acolo. Comisiunile de esamene la liceele, gimnasiele și semina­rele din cele­l­alte orașe se vor compune în conformitate cu art. 85 din regulamen­tul de licee și gimnasii, aplicabil și pentru cele-l­alte școle secundare, precum și în conformitate cu art. III din regulamentul asistent al seminarilor. 11. Comisiunile de examine pentru ele­vii și elevele scalelor primare urbane vor consista, în Bucureșci și Iași, din perso­­nele ce le va delega ministerul și di­rec­tor al Uuniversităței din Iași ca și pentru sculele secundare, iar în cele­l­alte orașe, din personele delegate de consiliele comu­nale ca comitete școlare. 12. Pentru scalele primare rurale, comi­siunile examinatare se vor compune din consiliele comunale, cari vor fi invitate, spre acest final, de învățătorii și învâțăto­­rele acelor scale, conform art. 78 din re­gulamentul esistent. 13. Pentru elevii și elevele din institu­tele private se vor numi delegațiuni, în conformitate cu art. 5 din reglementul de la 18 Mai­ 1888 publicat în Monitorul O­­ficial No. 38. Aceste delegațiuni, în conformitate cu art. 412 din legea instrucțiunei publice, se vor numi de minister pentru sculele din Bucuresci, de di­rector al Universităței din Iași, pentru cele din orașul Iași; în cele alte orașe de persone delegate, case de directorii de gimnasii și licee pentru scu­lele pe unde vor fi existând gimnasii și li­cee, precum și din delegații ce -l vor nu­mi comitetele școlare respective, pentru scólele private din orașele pe unde nu e­­xista gimnasii și licee. 14. Lucrul de mână al elevelor scóle­lor primare, secundare și profesionale se va esti­m­a de comisiuni speciale compuse de domne, cari în Bucuresci se vor dele­ga, pentru sculele primare, de d-na pre­ședinta a comitetului de inspectarea lucru­lui de mână, pentru institut pedagogic, a­­silul Elena Domna, esten­atele secundare și scala profesională, de minister, în Iași, pentru ambele categorii de scule, comisi­unile se vor delega de di­rector al Uni­versităței din Iași, în Craiova de d. direc­tor al liceului de acolo, iar in cele alte o­­rașe de comitetele școlare respective. C­onstrucțiuni pentru comisiuni și delega­­­țiuni de esamene 15. Atențiunea deosebita a comisiunilor și delegaț­iunilor în timpul examenelor se va purta asupra urmatorelor punte : a) La trecerea de către elevii si elevele școlei a materielor de studii sau lucru, câte le preved programele în ființă. b) La metodele întrebuințate de membrii corpului învețâtor în predarea obiectelor de studiu și lucru ; c) La progresul ce se va obține anul acesta în sfera instrucțiunei prin silințele și aptitudinea probate de corpul învățător; d) La căușele cari ar împedica resulta­­tele mai bune ale învățământului; e) La lipsurile, fie morale, fie materiale observate în mersul instrucțiunea copiilor și la mijilacele de îndreptare. 16. Aceste comisiuni și delegațiuni, for­mând raporturile lor separate, pentru re­­sultatul esamenelor, se vor adresa minis­terului negreșit până la 15 iulie 1888, înse : a) Primarii de prin comunele rurale, că­ror se vor da ordine precise din timp de către d-nii prefecți de județe din totă țara spre a asista înșiși sau prin delegați la e­­samenele șcólii comunale, asemenea ra­porturi le vor adresa d-lor revisori școlari respectivi de județe, pentru ca aceștia să le comunice, prin raport general, minis­terului, confor art. 80 din regulamentul acelor școle; b) Primarii comunelor urbane, ca pre­ședinți ai comitetelor școlare, vor adresa aceste raporturi d-lor revisori școlari pen­tru școlele respective, sau directe ministe­rului, conform art. 62 din regulamentul acelor scole, afară case de școlele primare din Bucuresci și Iași; c) Directorii de gimnasii, licee, semina­rii și al celor alte scole secundare, afară de cele din Bucuresci și Iași, vor adresa raportele lor direct către minister, în ve­dere cu rezultatele speciale de esamene ale diferitelor comisiuni profesorale, pu­tând a le însoți de observațiunile ce vor crede de cuviință că sunt de interes pen­tru instrucțiune; d) Pentru sculele secundare și primare de ambe­ sexe din Iași, di­rector al Uni­versității de acolo, însărcinat cu întocmi­rea comisiunilor examinatore pentru acele scule, dupe terminarea esamenelor, for­mând un raport general de starea instruc­țiune­­lor, după raportele speciale ale a­­celor comisiuni, îl va supune ministerului, însoțit de observațiunile ce va crede de cuviință a face pentru sculele din acel oraș; e) In Bucuresci, comisiunile și delegații cari vor asista la esamenele sculelor vor adresa raportele lor către minister, în parte despre mișcarea învățământului fie­carei scule la esamenele cărora vor fi asistat; 1) Delegațiunile de esamen pentru elevii și elevele din institutele private vor a­­dresa raportele lor către minister, pentru sculele din Bucuresci, și către directorii gimnastelor și liceelor, de la cari au ema­nat acele delegațiuni, pentru sculele de pe afară. 17. D-nii revisori școlari de județe nu vor sta în nelucrare în timpul esamenelor; ei vor revizui cât mai des și vor asista la esamenele scólelor primare urbane și pe cât se va putea și la cele ale sculelor rurale din circumscripția d-lor, spre a se convinge și în personă despre mersul in­strucțiunei, succesul elevilor și aptitudi­nile desfășurate de membrii corpului în­vățător. 18. Dupe terminarea eșaminelor, d-nii revisori școlari formând raportul general de starea instrucțiune­, conform art. 23 din regulamentul serviciului revisorilor școlari, ’1 vor trimite inspectorului gene­ral al circumscripțiunei pâne la 1 August. Câte­va cuvinte colegului de la Vas­lui și Galați in Cestiunea corpului telegrafo-postal. Dacă vé răspund este că nu pe d-vóstra voesc a ve convinge, cât pe colegii mei. In special pe cetitorii acelui fiiar, un voesc ar lăsa să creadă că s’au publicat inesactități, dânșii trebue să scie că pen­tru ca se public acel articol, am consultat pe mai mulți colegi, și probările primite de la acei ce n’au fost consultați, dovedesc justețea observațiunilor mele. Scriind acel articol nu m’am gândit ca d-vestre numai la frase pompose, ci m’am gândit a arăta, cât puteam mai bine, su­ferințele nóstre, și sâ înțelege de sine, că numai suferind te poți plânge, numai su­ferind ai dreptul să ridici vocea. Punctele ce am atins în precedentul meu articol sunt cari ne fac să suferim mai mult și lor se va datori decăderea corpulu nostru. Dar pentru ce amii grație celor puternici avem un om meritos în capul nostru, care de când a venit, se ocupă în continuă de noi. Să sperăm că se va ocupa atât de ridicarea prestigiului, cât și de îmbunătă­țirea sorței materiale a acestui corp. Nu voi căuta se ating totă replica d-vestre de óre­ce ar însemna că ’i dau prea multă importanță. Nu me vom­ atinge asemenea de frasa celui din Vaslui , că a pretinde ca d. director să nu se adreseze la diri­­ginți ci la inferiori, ar fi același lucru că a cere M. S. Regelui sâ nu se adreseze la miniștri, ci la cei mici.—Ce frumosa com­­parațiune ! O las cititorilor și colegilor să o aprecie fie. Spuneți în articolul d-vóstră că am scris cu invidie contra diriginților și ’mi am vârsat tot veninul pe ei. Ore n’am dreptate ? D-vostră singuri ’mi veniți în ajutor spuind «că sunt diriginți cari esce­­lefia prin severitate, și alți cari nu se simte fericiți, déca într’uă fii n’au făcut cui­va un reu, și că numai în urma unei ast­fel de purtări, aț putut căpăta oficiuri mai mari». Déca lucrul stă așa, îmi pare că am a­­vut tot dreptul când am spus că diriginții neprivind bine pe amploiații lor nu se vor ocupa de întrebarea făcută de d. director general, chiar colegul de la Galați dove­desce că dirigintele d-sele, care s’a mul­­țămit a arăta că acesta ameliorare stă în a se avansa doar la alegere și unul la ve­chime, aiii mi se pare, se chiamă trei la alegere, și tot e mizerie, prin urmare, iu­bite coleg, cu replica d-vnstru nu ați fă­cut alt­ceva de­cât a confirma observa­țiunile mele, căci nu cred să fiți satisfă­cut pe acel răspuns. Când am vorbit de diriginți să credeți că nu am avut în vedere diriginți ca cei dupe la Codrești, R.­Vadului, și alți de a­­cestă categorie, cari n’au ce mânca, din causa mizeriei localităței, aceștia sufer ca și noi, ci de cei bătrâni, de cei dupe la oficiuri mari (de cei cari ar trebui scoși la pensiune) cari după cum înși­ ve recu­­nosceți au avantagie de tot felul 1), prin urmare v’ați prea grăbit a vă constitui a­­parătorul tuturor. Când am spus despre diriginți că în pri­vința capacitatei sunt slabi, eu am înțeles că nu sunt în curent cu schința relativă la acesta ramură, iar nu imbecili­ și fără o­­nestitate! (cuvinte adaogate de la d-vostră) aceste espresiuni au fost departe de mine. Când am vorbit despre capacitatea dirigin­ților, am spus un adevăr pe care nu’l va contesta nimeni. Câți diriginți ar putea fi pregăti pe un elev pentru concursul de oficiant sau pe un oficiant pentru a concura la grade mai superiore ? Nu cred că ați putea să’mi nu­mărați mulți. Oare îmi veri veninul invidiei descriind starea de decadență a amploiatului ? Din ori­ce punt de vedere ați lua-o, ea emi­­serabila. Ar fi âncă multe de arătat, dar le trec cu vederea, lăsându-le a le da pu­­blicitatei cu un alta ocasiune. In ceea­ ce privesce esamenul, șefii noștri­ supremi sciu că amploiații în cea mai mare parte,—aceia ce­ l puțin cari țin la presti­giul lor, sunt pentru menținerea lui și sunt rugați că ocupându-se de cestiunea avansărilor se nu petda din vedere că mai intéiu trebue să îmbunătâțască sorta ma­terială a funcționarilor aceștia, fiind ces­tiunea cea mai importantă. In susținerea acestei cestiuni, colegul de la Galați îmi vine în ajutor, arătând că în alte state se primesc amploiați cu câte patru clase primare. Deci ar fi mers mai departe cu cercetarea să vadă cum este retribuit acela, și cum este amploiatul nos­tru care au intrat cu patru și alții cu șase clase gimnasiale, ar fi observat că din tote statele Europei, funcționarii telegrafo-poș­­tali din România sunt cel mai puțin răs­plătiți, și mai mult munciți în serviciu. Mi se pare asea dar că cu drept cuvânt pute pretinde să i se amelioreze posi­­țiunea. Dar d-vóstru nu spuneți nimic de aces­tea. V’ați mulțumit a arăta că esamenul cade de sine înaintea gradațiunii și a face polemică. Déca d-vóstra nu m’ați înțeles­ să fiți siguri că nu mĕ voiü obosi a vă explica, de­ore­ce nu d-vóstra sunteți din­tre aceia cărora am adresat acel articol, superiorii mei cred s’au înțeles destul de bine, și suveranii în atribuțiunile lor, vor ști să-i aprecieze, îmi spuneți ca sunt contra progresului, când vorbesc de gradațiune, și aiii avem avansări tot prin esamen, găsiți ,, vr’vă a­­meliorare în aceste avansări ? Cu destul regret văd colegii de câte 9 oficianți, și n’au nici gând ca vor fi chemați la esa­men. Daca ați fi citit articolul meu mai cu a­­tențiune, ați fi observat că eu am propus gradațiunea și esamen, ânsă una eliminată înaintea celei­l­alte, că și eu sunt pentru esamen, după mine cred că cel care este contrapivansărilor prin esamen, trebue să fie bătrân de etate și limitat în cunoș­­cințe. Dar a fi pentru esamen și a sta câte 10—12 ani in un grad, cred ca acesta nu ínsemneza progres, nu sciu cari din co­legii noștri! ar dori acesta ? (afară de cel din Galați). E lesne a spune în gura mare, esamen, dar se vedem cum se face el? Nu v’ați întrebat vr’uo dată «cum se face că am­ploiații din direcție sunt mai înainte che­mați, și siguri avansați ?» Numai că re­formă generală stărei actuale ne va duce spre progres. Cred că ’mi dă voie colegul de la Vas­­luiü ar face uâ întrebare: «M’ași înșela ore când ași crede ca sub anonimul unui telegrafist să ascunde pielea unui diriginte? Ceia ce mă face să cred acesta, este că de avansări nu vorbesci nimica, ceia ce însemneza ca d-v., ați atins apogeul avan­­sărei. Cu tote acestea mă bucur că prin arti­colul publicat, am dat impulsiune colegi­lor mei, și prin polemica făcută de unii, au atins ore­cari punte de îmbunătățire, cari merită atențiunea unor­ direcțiuni. Prin urmare felicitările mele. Un telegrafist din Oltenia. TESTAMENTUL LUI A. RADOVICI S’a deschis de trib. din Galați, secția I testamentul d-lui Alecu Radovici (Casapu) care a lăsat următorele legături : Lasă în plină proprietate comunei Ga­lați de la 23 Aprilie viitor 1889 moșia sea Șendrenii sau Serdarul din comuna Filești, plasa Șiret, județul Covurlui­, din a că­reia venit pe fie­care an”cu suma de una mie de lei să cumpere cărți didactice, hai­ne și încălțăminte pentru copii săraci de la scala primară­ comunală de băeți numi­tă Cuza-Vodă și altă una mie de lei tot în acest scop pentru scala de băeți tot a comunei No. 2, de pe strada Roșiorilor, una mie de lei anual rentă viageră suro­­rei sale Catinca Iacob Gheorghiu și ca­re­ 1) Cititorii să aibă în vedere, această mărturisire e făcută chiar de un diriginte. V

Next