Romanulu, ianuarie 1889 (Anul 33)

1889-01-01

4k ^J\NUL AL XXXiLE BUOURtSCI, 3UNDREA Crede?m­iei puflică, atjl când târgoveții, fiă aceia c­ar din clasele înalte, sunt îi posiția d’a cunosce adevărata stare a raidul proprietar de la țară, cind­­ grâul mai mult ca ori­când, i putut­u-și spună pă­surile fiă proprietarul, fiă arenda­șului — dacă cel dL,administra­tă ar lipsi a se interesa ce dânșii, — când atâtea tsia’e și ’h tote dilele dau tabloul cel mai încuioșător des­pre viața țâranului ron.jn, când e­­venim­'*v^­,=*- de astă pr­iâ­vară au putut sâ-l deștepte și k cel mai ne­păsător, credeau că n se voi­ mai găsi d’aceia, Ctrl se pună : «El, ce sâ le mai dai pământ pământ este­­ destul, sâ-l mincască numai.» D’aceia, car’ crede s’a sfârșit cu cestiunea agnra, c’am lecuit totul proclamând «tultura inensivă». Mărturisim că nu m dupa ce am citit în MoniUr, am «jut asta. Nu ne venea a crede ci. jUg junii con­­ervatori, cari proclami pe tóte că­ile că au lupt cu trentul, se mai sc d’aceia cari se mlțumesc cu ca sa arunce vina l’aceia dintre cari în adevâr pricü sâ facă de cât au fătat pentru în­ *­­ea celor patru milidii români de la țară, și el sâ­n terra ins­pirând că ’și fac­uă gloriă aplicăm numai ceia ce falșii liberali n’au apicat. Apoi nu-i așa. Lucruri și se schimbă cu -i ce trece. Și dacă nu vom înainte pas cu pas, di au o sci p<Sip -ne pomenim i’am râmas îndărâ­t, mult îndărăt. Și nu ’­I ciștigi nici un drept­­ la a deține puterea închizând ochii , la uă cestiune c­ât de gravă, la un r­d­­evâr atât de evident: țăranii n’< ia ydestul pământ ! ”Me ușor a face socolela, că a­­tâta pământ este în mâna sătenil* ir, că pe fie­care cap de familia ca de 10 pogone, că în Belgia cu 5 p­o­­góne un agricultor o duce admira­bil de bine. Dar atunci nu cunosc­ lucrurile, atunci nici n’ai vorbit macar cu a­­legătorii colegiului al treilea, atu­nci nu ai cunoscință nici de vraful de petiții de pe la ministere, nici ni J scil de ce se plâng cu sutele acei­­a dintre țărani ce sunt implicați î­n revolta din Martie și Aprilie trecu­t. Da, cultura intensivă, numai­­ a­­cesta ne pote scăpa de râul agra­r. Ensa până ce populația noastră ru­­rală va fi ajuns la acel grad de cul­tură d’a sei sé facă «culturii­­ inten­sivă», până ea i se vor da mijloa­­cele d’a face­ acesta, până ce marii proprietari ni se vor schimba și nu se vor pune el singuri să facă a­­cest lucru, pentru a servi de pildă, până atunci de pe multe vetre­­.­­■— lipsi mălaiul, multe plân­geri se vor Și nu ne este iertat a sta nepă­sători și reci la aceste plângeri, și cum suntem în posițiune d’a avea de unde să mai dăm, să nu lăsăm țăranul fără brazdă de pământ, fără sa palmă de islaz al său. Să n’aib­ă frică aceia, cari ar crede ă prin aciste s'ar slăbi proprietarii hai mari. Sunt debișeuri pentru toți, nu­na! produce să fie de vândut. Cât despre braț, de muncă, respunsul po­t fi : cu­tură intensivă ! Și’nțele­­gem sub aceste două cuvinte dă cul­tură unde ne servim cu mașini cari țin lacul a­­fecimi de brațe, și i de ce să nu acem economiă de brațe, când ne ilângem că ele n­u sunt îndestule?! Eci de ce noi acceptăm cu ne­răbdare ci să v­ă vă dată îmi discu­­țiă proiectil de lege­, care devenind fapt, să înproprietăreze pe atâți ță­rani cari până a­ ju­ nu’și au ogo­rul lor. I j­us va vedea cu acastă ocasiune și aceia, cari sunt adevărațir­amirt­ar sătenilc, ș’ai proprietarilor, se va ve­dea da dă, ér nu numai promite. A se dea telegramele în pagina Fancia și Rusia că tpese­dată din Bruxella ne aduce firea că guvernul francez a comunist țarului că este gata a spune șiretul armei Loebel și Ruși­lor, dec guvernul acestora s’ar în­voi ca pe comandele pentru armată să se iau în Francia. Pentu acest scop nouă principi rusescl a și plecat la Paris. Nu se scie însă răspunsul țarului ce acești trebue să fi transmis gu­vernului­rances. D’alt­fel în Rusia se fac mereu pregătiri de resbel. La granițele Po­loniei se fac cu mare urgență barace pentru 10 mii de militari și se a­­dună tot­elul de provisiune. EXEMPLARUL 15 BANI Regina Natalia în Rusia După cum se scrie din Odesa, re­gina Natalia a fost obiectul celor mai caldurose manifestațiuni din partea Rușilor. De la Ungheni, unde a în­­tâmpinat-o un adjutant al țarului, și până la Odesa, la fie­care gară a ve­nit să o salute mulțime mare, în ca­pul cărei se aflau autoritățile militare și cele civile. Mai strălucită a foat primirea la Odesa. Tot ce orașul are mai inte­ligent, s’a grăbit la gară. Femeile tate au adus cununi și buchete, însăși guvernorul provinciei a fost primul care a salutat’o. Primarul o­­rașului și președintele reuniunei slave i-au adus pe vă tavă pâne și sare. Cel din urmă în cuvântarea s­a a­­fis, între altele, ca D-zeu s’o ajute ca să se potă întorce éi îndărăt în «țară el orfană». Regina a fost atât de emoționată, în­cât a îmbrățișat și a sărutat pe mai multe dame cari i-au întins flori. S'a dat apoi un banchet, după care publicul în mijlocul celor mai entusiaste ovațiuni a petrecut’o la port, de unde a plecat apoi pe un vapor la Yalta, a cărei palat i s’a pus la disposițiă de țar. BATALIA DE LA SUACHIM Bătălia de la Suakim a fost atât de crâncenă, în­cât se pute asemăna cu cele mai însemnate bătălii con­timporane. Victoria englezii au câștigat’o în urma planului bun de ~ o ii Tăztull c»î îr» mume­ru­l corpului de armată egipt din negri. Ș’apoi bătălia a fost u­­tigată cu atât mai lesne, cu cât Ozman Digma n’a intervenit. Dervișii erau conduși de Naib, care d’altfel era rănit de câte­va­­ zile. Atacul s’a început dimineța la o­­rele 4, atacându-se de artilerie șan­țurile arabe. Tot în același timp un vas de resbel a înaintat până la Handabi și care n’a fost observat din causa întunericului. La țerm s’au făcut mai multe fo­curi de patrulă și s’au umplut mai multe uniforme cu paie, pe care pu­­nându-le la vedere, au indus în e­­rore pe Osman Digma, care a cre­­scut că sunt soldați și că atacul din acastă parte va veni. Artileria a ținut lupta două ore. Cei conduși de Grenfel au înaintat până la distanță numai do­uă milă de șanțurile arabilor, patronați fiind de focul artileriei. Marinarii englezi au început apoi a ataca șanțurile după uă mulțime, unde avea dece tunuri, cu cari au omorît ca la 300 arabi. Asta s’a în­tâmplat la orele 7. Puțin în urmă, corpul de armată egiptean a înain­­t­at Apoi, și cu baioneta a scos a­­fișă pe arabi din intăriturile lor. Câte­va sute de derviși s’au opus numai, majoritatea dimpreună cu in­triga armată a luat’o li fugă. Ca­valeria engleză s’a luat după el și în decursul urmărirel a mai omorît mulți arabi și derviși. (­actiunea vamală între Ro­mânia, ș­i Ungaria Iată ce citim la acesta privință în Ga­­§eta Transilvaniei. Me am ocupat într’unul din numerile trecute ale fotei nóstre cu ordinatiunea mi­nistului unguresc de agricultură, industria și tin­eret­u, privitóre la importarea vama­torilor din România în comitatele mărgi­naș­i cu ea. me O­rdinațiunea e forte laconică, spune­m­­că importatorii nu mai au nevoia să cera­tă încuviințare deosebita pentru cs se i óta importa rematori, numai ca a­ceștia sa fia senatoși și se constate séri­­tatea lor autoritățile de carantina din p­ac­­tele pe unde se face importațiunea. Odinațiunea e peste tot ast­fel alcduita, âncât omul e sedus a crede, că on­ ce greutăți s’au înlăturat, îndată ce se con­stata, că rematorii importați nu sunt atinși de n ici uă boia. S’a ferit dacă minis­tul a arăta condițiuni ce le cere importatorilor, și alte doi le a comunicat autorităților de caranticâ. Dacă ministrul a ținut se-și dea aerul, că e înclinat a îmbunătăți raporturile co­merciale cu România în vederea încheie­­rei unei convențiuni comerciale în cel mai » rvi *”» r,i----.1 -----o se mai slabesca din oposițiunea sea și, mai slăbind și cel din România, se se pota a­­junge la uâ înțelegere și se se incheiă convențiunea. Dar neesplicabil e, ca un ministru se­ vîre în foc pe contribuabilii statului, cari se îndeletnicesc cu comerciul de râmători, fâcându’l să ’și facă cheltueli cu călătoria până la autoritățile de carantină de la gra­nița, pentr­u a sé ia informațiuni și să se întorcâ apoi îndărăt de samâgiți, or alții !'“'—»a cheltuel cu călătoria în România, ca iacs*. cv . i­rs moi • »Părintesc» guvern!! pa&— —— deca ar fi alergat din dreptul în Romania să facă cumperavi. Nu seim deca vre-un neguțător de re­matori a ce óu în cursa ministrului, și am do­ri­­t la 'Inna se nu fi că­cut nici u­­nul, cam ce informațiuni avem de la neguțători cari au fost prevăzători și ’și au luat m­ai inteie informațiuni de la au­torității­ de carantina. Da, e permisă importarea rematorilor: ‘ _ 7 I deca importator va plați de fie­care râma­ j tor, au 25 fl. ca pene acuma, ci 12 fl. In j­aur­ama, ceea­ ce face vr­ua­­ rect fiorini. Cu alte cuvinte nu patruspre­ 1 ’ți mai ceri minns­tul sufletul, ci numai jumătate din si­chim­e cu putință în asemenea împre­jurat se se importe rimâtori din România? Lucrurile rémân deci tot ca mai ’nainte.­­­ntelegem ae se fi folosit ministrul de j­acoKia apucatura, ca se se insinue la cel­e din Vien, și póte și la cel din Bucuresci, ca solica e dispus guvernul din Pesta, ve­xând r­ale ce resulta din resboiul vamal, SCIRI D’ALE PILEI Consiliul general al județului Iași este convocat pe­­ film de 3 Ianuarie 1889 a se întruni în sesiune estraordinara. * * * Monitorul Oficial publică decretul prin care se esclude fostul general Angelescu Alesandru dintre membrii ordinelor româ­­nesci. * * * ■* D. Const. Plopeanu este numit inginer asistent la serviciul esterior al întreținerei cailor ferate. * * * D-nii C. Arion și I. Nădejde sunt însăr­cinați din oficiu ca se ia apărarea țărani­­lor implicați în revoltele de la Căciulați și Meri-Petchi. Sunt 62 de acuzați. Aceste procese vor fi judecate la 9, 10, 11, 12 și 13 Ianuarie st. v. * * * Punem în vederea celor în drept urmă­­torele: Elenzeh de la 21 Decembre se­ plânge pontra autorităților din România zicând, că acestea atacă adese­ori pactul încheiat la anul 1879,­ în sensul caruia de la­­ ioji o­­fpzii pu$­­­f >ritâți, agui’ésca a­duce un cal, spunând ca unui funcționar maghiar de la acea gară, nascându-i-se un fiu, fu provocat de primarul valah­ de la Predeal ca sa i se presinte și sa’i insinue lui pe noul născut. Fiind ca funcționarul nu s’a supus acestui ordin­, se pomeni cu uă noua citațiune din partea tribunalului român de la Ploesci, prin care tot­ în ca­usa acesta este provocat a i se înfățișă pe ziua de 15 Ianuarie. Ellenzek­ cere inter­­venirea guvernului unguresc. * * * D. Duca, directorul general al căilor fe­rate, a luat măsuri ca la primavera se se dea circulațiunei tunelul Bărboși. * * * Eli trebuia sa se alega un președinte și trei membri în consiliul de disciplina al baroului bucurescean, dar nu s’a ales, ci s’a amânat pentru 29 Decembre st. v. * * * D. G. Sehm­a, președinte de secțiune la Curtea de apel din Bucuresci a obținut un concediu de 2 luni pentru a’și resta­bili sanătatea. * * * FOIȚA RO­MANULUI 1 IANUARIU OMUL CU DIAMANTU DE P. CONDELLE IV In care un nou­ și interesant pers imamii intră în scenă Erau șase cosuri, băcanul din drupt ai­­dinijond, iar [cel din stânca mal­t»n­d­ânca deschis, numai avem ce sg m­ai ezit. Me dusei așa­dér la l^atul Cu pizza de poet inspirat­, care, sprijin,t (0) de dru­­mul său, privea paralelele fo­rate de firele telegrafice și’l cerul 200 de stridi. Foile îndatoritor și încântat d’a fi lasît in sfîr­­șit un cumperâtor important mi le sase din cele mai mari și mai frumóse. Apoi mé dusei a­casâ împreuna cu iso­­iuscile și trei butu­ci d’un vin minimal pe care le cumpărat, închisei ușa cesei răsu­­cind de doué ori cheia. Me uitai la ceasornic, erau septe céstri; la miezul noptei tocmai, îmi vc aici. Privirea’îmi cădu pe­ ce­i­­ < le încărcai cocoșele de le p entru a nae asigura •1. P mers. Imi , strivit­­ era în templă, voind a ] me obicina­­ cu racéla metalului. In tim­pul acesta exerciu­l, resortul unuia din pistole sărată’arată din serviciu și nu­mai avem o armă de foc la mine de cât al doui pistol, căci pentru apăra­rea mea pe masâ nu mĕ servem de cât d’un box. Unei me gândii eu, va trebui să pun douelonts în loc de unul și se îndoiesc inc,lătura de pulbere ; fără a mai pierde ticul, încărcai arma cu cea mai mare griji Din întâmplat, n’avem­ nici un petic de hârtie lângă cap. Preumbla­ privirile în jurul meu. Nîcun plic, nici chiar uă bu­cățică de chiar tăcită pe sub scaun sau prin vr’un colț Servitorul, căruia ’i dă­­u­sem uiuirii Ai ajun, măturase și aran­­giase totul ,­o îngrijire. Sermanul băiat me părăsise plângead; era de trei ani în ser­viciul meu și'i dădusem ca mo­iv d’a 1 concedia eff­ers sé , loc intr’un calatorie lungă, lucru care de alt­fel era adeverat. Scotocii irin buzunare, nimic , nimic care să’ms pită servi de dop , dop indis­pensabil penti a’mi încarcă pistolul. Me sculai și fârâise­ bine pentru ce motiv, me îndreptai pe uă masă pusă într’un colț al odăii I­le­ ~ dubile ! cari nisce titluri din cele mai puțin ati igătore. Zării un colț de hârtie îngălbenit, care eșea din grămada terfelógelor. O apucai ș’o trăsei. Era n un semn care formea în­ tre doua pagini de un'­Z jnmeiate de sigur. Printr’un sentimer cur'os'' tate banală, o desfâcul ș’o esaminai la lu­mina lampei. Era un petic păzit în secolul trecut, percut­a­nt un ^‘ar’ ractere mari și reü formate, urmeza :­sei aceste ca­ii citi ceia ce «La 14 Maiu 1741, vasul ital. del Cielo a făcut naufragiu pe banca­ vest din Long Island. Nava s’a pierdut tot echipagiul său, afară d’un marinar, care stete trei d'le agâțat d’un drug și care fu găsit ast­fel d’un pescar din New Brunswick. El dete amănunte ,asupra as­fragiului ș’asupra bastî,nentu­m. Acesta d urma ca comandat d’un italian care, v­rea sa ,s­i fiiseze in 'Canada c’­' colosala. Tóta acésta avere .»• în flancurile vaporului S consta r­i­muit in mon­ bied­e artă <*a preț d’un flarinarul, scăpă da naufragiu, susține și scie că unele diamante ale căpitanului său, prețuiau fie­care 109,000 dolari. Stă fâetura cu forfeca întrerupea aci ar­ticolul din vechiul disc. Lucrul m6 interesa forte puțin case și vârî hârtia îngălbenită în țeva pisod­ului met. V. feJeaiWr- Alfred Jackson face inducții" A și deducțiuni d’uă logică neresistib ori­cari, fi tri suflet , plecând fără durere, singura suferin simt­e că nu’l am luat remas bur­gari prieteni ce am. Ce vor glice ei de mu­lași ? Nu, căci sunt deștepți, și vor înțep­­e și nu o vor fletul lor vor bine , ca,c ^ Si ian Stella l word­en 1 bmJ^^T^IANUARIU 1889 Curtea cu jurați, în ședința de Sâmbătă, a condamnat pe Iuliu Kröll, fost funcțio­nar al Bâncei România, pentru fals în acte publice. * * Noua comisiune chimico-farmaceuticâ de pe lângă ministerul de interne voiesce să introducă mai multe modificări în tariful medicamentelor. A apărut Buletinul societăței de medi­cină din Bucuresci pe anul 1887—88. In DuUiaui va apare la fie­ care trei luni. Ori-ce cereri și corespondențe sé se adreseze domnului dr. Manolescu în Bucu­resci. * * D. locot.-colonel Langa din Iași este ho­­tărît să îmbrace 60 de copii de la sculele primare din Iași. * * * Curtea cu jurați din județul Teleorman este chiemata sa judece astă-isi procesul fostului polițaia în Turnu-Măgurele, Vla­­dușescu. * * * Consiliul comunei urbane Odobescu a a­­les primar pe d. G. Mititelu,­­in locul d-lui C. Gheorghiade demisionat. * *1* * Comitetul balului Român din Viena s’a constituit și acum sub președenția domnu­lui doctor St.­ N. Ciurcu. * * * M. S. Regele a primit din partea d-lui Hammer, vice­președinte al Confederațiu­­nei elvețiane, un scrisore prin care ’l no­tifica, în numele consiliului federal, înce­tarea din viațâ a d-lui Guillaume Frideric Hertenstein, președintele Confederațiunei elvețiane. * ♦ * Vineri s’a făcut alegerea jjjpmkrilm» consiliului județian al colegiului al^u ° fiea­­rra JOSI ae cat lista guvernamentala. Aleșii sunt: Romulus Scriban, Gr.­ Se­­maca, I. Anastasiu, Marin Tecuceanu, Har. H. Dracu, N. Bordea, Stavru Mantu, An­­doni Marin. * SOIRI DIN AFARA In Podolia și Basarabia se semnaleza din noe mișcări de trupe rusești. Piarului Times­i se telegrafia­­zibar ca vaporul «Leipzig» nou ua corabie plină de veritoril. S’au putut scapi s’au prins mai mulți arab' Ua patriotă cehă se sei numele, a mii de florini. In Hidepah­ lit dile!" a" S’aü sir

Next