Romanulu, august 1889 (Anul 33)

1889-08-05

778 știa însă unii din societari vor persista a , pune candidatura d -lui Gheorghian, care e­­ cu putința să cadă, fața cu modul de pro­­­­cedare al guvernului. Lipsa unui om de­­zinteresat și cu deseverșire onorabil, a în­ceput a fi simțită, și din acest punct de vedere, e de negretat deciziunea d-lui V. Gheorghian, luata din considerațiuni de or­din cu totul personale. D-l Gheorghian in­spira, negreșit, tata încrederea societarilor, lâsându’l a spera ca va scote Creditul din impasul, în care actualmente se afla. Continuarea anchetei V’am fost scris ca ancheta continuă și ea nici nu pare a se termina degrabă. Prevederea mea se adeverește. In adever, pe lângă tabloul tuturor împrumuturilor, fă­cute de la înființarea Creditului până acum lucrare forte grea, care ocupa aprope exlu­­zia pe toți funcționarii Creditului și care trebue sa fie anexată la dosarul cercetă­rilor, acuma In urmă, ancheta a luat ho­­târîrea de a cita înaintea sa aprope 200 de martori ale căror deposițiuni, înțelegeți bine, vor da loc unei prelungiri a cerce­tărilor, ce nu se pote prevedea. Ceia ce e sigur este că ancheta va con­ti­nua mai m­ult de­cât până la sfârșitul acestei luni când urmeza a se face adu­narea generală a societarilor. Acesta ar fi neapărat forte reü, de­ore­ce hotârîrile ce s’ar lua de adunare n’ar putea fi bine cal­culate și ar fi pute lovite chiar de nulitate, necunoscându-se încă situațiunea adevara­­ta a Creditului. Tocmai de aceia ziceam ca membrii co­­misiunei de anchetă sau ministrul respec­tiv, ar face bine să dea, sub forma unui comunicat, niște lămuriri asupra statei Cre­ditului, cel puțin atâta cât se pute cunoș­­te în urma cercetărilor făcute până acum. 1j.Din fericire însă, conform statutelor Cre­ditului, nici o deciziune mai însemnată nu pate fi luată, ci numai anunțata la întâia adunare generala, remâind ca deciziunea definitivă să fie luata peste 30 de­­­ile de la data acelei adunări. Societarii, au deci speranța, că trecând acele 30 de zile de la 30 Iulie încolo, adică la 1 August vii­tor, resultatul anchetei va fi cunoscut, și numai după acesta vor proceda la alege­rea noului consiliu de administrate. Acesta prelungire va fi de altmintrerea forte ne­cesara, de­ore­ce în timpul acesta socie­tarii vor putea cugeta serios și de aprope asupra candidaturilor, ce trebue să susție. O altă întrunire Duminică 23 Iulie se va ținea o altă în­trunire a societarilor tot l­i­otel Traian. Vom­ lua parte j și la acea întrunire și va vom­ scrie. Reporter. Ziarele austriace despre gu­vernul d-lui Catargi, Zi­arul vienez Allgemeine Ziteung primesce din Bucuresci din isvor auto­­ritat, scriea că guvernul d-lui Catargi își trăiesce ultimile solile, de­ore­ce, i se depeșăză numitului Ziar, este im­posibil ca starea actuală de lucruri din guvern să­ dureze mai mult de 2 săp­tămâni. Faia germană este mai departe informată că d-nii Lahovary și Manu ar fi declarat deja d-lul Catargi că numai pot sta alături cu d. Vernescu și ast­fel o schimbare de cabinet este inevitabilă: îndată ce regele se reintorce din străinătate, cabinetul va demisiona și după cât crede sota austriacă, d. Dumitru Brătianu va fi însărcinat cu formarea unui cabinet, în care ar lua parte și d-nii Manu și Lahovary. Presa franceză despre gene­ralul Boulanger La Justice scrie: «Un om s’a pus să încerce dar d’o putea trage vr’un folos din plebiscit. Intră în lupta algerilor care au pus în mișcare jumătate de Frand­ă. Era sprijinit de toți reacționarii, și lepădă­turile de anarh­iști, socialiști și alți bandiți.... Dispunea de milione, arun­ca aurul cu două mâini. Credea că are să ce cutremure tota lumea.­ El, și ce s’a întâmplat. Fu ales deputat în Aisne, Dordogne, Nord, Somme, Charent-Inférieur și în cele din urmă în Paris chiar.... »Dar acum?!.. S’a întors ruta și merge spre râu. Abia s’a ales în 12 cantone și a caplut în mai mult de o sută Le Siecle. »Francia cistită și liberală s’a ușu­rat mult. Banda de speculanți și cava­lerii de modă, care a crezut că va reuși să ia destinele țăr­ii în mâinele ei mur­dare prin minciuni și bani, a suferit oă înfrângere colosală chiar la primul atac». Mot cVOrdre : »Cesarul și aderenții săi nu au sufe­rit nici o înfrângere, dar au fost cu desăvârșire zdrobiți. Politica urmată In ultimul timp, s-a dovedit că e bună, faceți și pe viitor tot așa». Parti National: »Să nu uităm că radicalilor avem a le mulțumi boulangismul, și modera­ților că era boulangismul a fost pră­pădit». Figaro scrie : »Alegerea în opt­zeci de cantone ar fi fost un ce forte frumos, dăcă­ ele ar fi reușit.... Nu mai încape vorbă, ș’ar fi o copilărie să tăgăduescl că Zéü, boulangiștii au pățit’o, și ori ce s’ar spune despre numărul voturilor ce a primit­ generalul, despre intimidările și tóte mijlocele cu care a luptat adminis­trația, trebue se recunoscem că gen. Boulanger a pățit’o.... Din 80 de locuri unde ’și spusese candidatura, ar fi tre­buit să iasă cel puțin în 60 locuri. SCIRI D’ALE PILEI Ieri lucrătorii fabricei de Mantale imper­meabile de Cauciuc din strada Smârdan, s’au pus în greva, nefiind mulțumiți cu condițiunile. Proprietarul însă va trebui să se satisfacă cererea, spune Lupta, fiind­că în acesta branșă nu sunt de­cât 14 lucra­tori în acesta țară, și toți acești sunt con­centrați în sus numita fabrică. * * * Regele și regina se vor afla la castelul Peleș de azi într’o sâptămână, îndată după sosirea sa, se va lua hotă­râri asupra remanierei ministeriale. * * * Lupta află cu Comitetul tinerim­ei române din Fâlticeni, constituit spre a spori fon­durile necesare pentru rădicarea unei sta­tue nenenocitului poet M. Eminescu, a de­cis darea unei serate dansante pusă sub patronagiul mai multor Doamne din socie­tatea locală. Acesta serată, va avea loc Duminica 23 Iulie c. orele 9 p. m. în salonele d-lui M. Last. Comitetul organizator al acestei serate­­ e compus din d-nii U. Cariadi, Al. M. Ja­­comi, I. Dumitrescu, C. Nădejde, St. C. loan, Gh. D. Stamati. * * * E vorba, dar o dăm sub reserva, că d. G. Manu, director general al regiei monopo­lului, va primi în curând o altă funcțiune importantă în administrație. * * * Lista liberalilor-conservatori a trecut cu unanimitatea voturilor 109, la alegerea de ieri a colegiului I pentru consilieri județeni la Râmnicu-Sărat. Ni se spune ca Consiliul de administra­ție al casei de depuneri, e convocat pen­tru ziua de 5 August* * * Suntem informați că D. Burada, procu­ror general al Curței de Apel, va pleca în concediu în primele zile ale lunei Au­gust. Locul de procuror general va fi ținut probabil de d. procuror de secției, Budiș­­tenu. *­­ Autoritățile au pus mâna pe niște indi­vizi, bănuiți de a fi luat parte la omorul din Fundeni-Gherassi. * * * Citim în Lupta de eri seară ca numir­ea d-­ul deputat Epureni în funcția de secre­tar general al ministerului de interne, este privită ca forte sigură. Numirea acesta va deveni un fapt înde­plinit, îndată întoarcerea regelui. # 1 * * CUIERUL BĂILOR (Corespondență particulară a Românului) Slănic,­­Bacău, 18 ia­ie 1889. D-le Directore Până la anul 1852 Slănicul au aparținut domeniilor Statului, de la care dată au trecut, in urmă în posesiunea Epitropiei Sf. Spi­ridon, în basa votului obșteștei Adunări a Moldovei din 1846, și a Hrisovului Grigore Ghica V.V. din anul 1851.) Se duce ca întârzierea făcută de guvern cu predarea Moșiei Slânicului in posesiunea E­­pitropiei, au­ contribuit forte mult ca aceasta să nu puta aducă mai curînd înbunatațirile cerute pentru organisarea sistematica a ace­stor bai. Dacă Stanicul remânea și astăzi un Do­meniu al Statului, de­sigur nu s’ar mai fi imputat Epitropiei îmbunătățirile ce se re­clam pe o scara destul de mare aZi, caci Statul ar fi avut în vedere interesul comun­­ cultivândule, și nici de cum un interes pa­­r­ticular, ca sa-1 numesc astfel; și daca s ar fi cheltuit destul de mult încă, pentru a for­ma o adevărata stațiune balneară. Statul n’ar fi uscat nimic, din contră s’ar fi putut cu timpul asigura un venit destul de bun și sigur, căci mare parte din sumele cari se risipiau altă dată în streinătate, se vârs­a dî in Slănicul nostru, în schimbul cârora visitatorul nu are de­cât nemulțumiri, și re­­mâne cu un regret de banii cheltuiți cu­m ari s’ar fi putut duce la ori­ce băi în țară streină, și încă fără a se mai expune la atâtea neajunsuri, cari aoi nu provin de loc din partea administratorilor acestor bai, ci din aceia a unei administrațiuni nealcătuite ROMANULU­I AUGUST unui sistem de băi atât de importante ca aceste din Slanic. Lipsa omenilor speciali în ori­ce ramura a fi, se pune numai de­cât în evidenta prin faptele relelor urmări. D-nu Haiban care, atât ca epitrop al Eforiei, cât și ca om cu multa bunăvoința pentru toți, nu’i pate ni­meni contesta îndemânarea și capabilitatea sa în conducerea administrației băilor. Dom­nia sa de și a găsit un bun secundant în D-nu D-r Pastia, totuși, sarcina de sigur trebuie se-i se pară prea grea, când nu pote avea mijloce complecte și necesare, de unde reese mulți alți, fiecare special în genul sau diferitelor necesități ce reclamă o stațiune balneară. Nu se pote tăgădui că Slănicul în timp de zece ani, nu au luat o mare schimbare dar nu-i mai puțin adevărat câ e de­parte de o organisație și administrare sistema­tica și corespundatore unor băi atât de im­portante din punctul de vedere al bogați­lor nesecabile ce conțin în sinul lor. Nu vom­ propune mijloce, dar mai târ­­ziiu voi căuta a arăta felul și origina nea­junsurilor. Ca să nu sfârșesc insă cu neajunsuri în ochii cititorilor, adaos cu lumea numai obo­sește pe aici. Se organiseaza și se fac pe fiecare di partidi de plăcere și escursiuni prin munți, și cu tote astea în parc după masă, precum și sara în salon întâlnești tot pe aceiași și aceleași, pe cari i-ai ved ut deja Ziua, în munți or după dejun la cas­cadă sau Isvor. Asprá pe cósta muntelui­ Treiciuel, a avut loc o frumósa petrecere pentru copil, sub formă de serata venețiană- Asta sară, pe neașteptate în salon, s’a dansat cu plăcere și neoboseală. Mâne se organise­­dâ o mare partidă de plăcere spre Șarja și Poiana sărată (Pasul Oituz), pe jos și călări. Printre familiile cari vor lua parte, vor fi și acelea a D-lor: Inginer Poteca, Maior Mihaescu, D-na Eustațiu cu domnișorele, D-na Apostolescu, D-ra Teodoru, D-ra Fran­­ciucii, D-ra Nicolau și altele, precum și o mulțime de cavaleri. Poimâne seară mult așteptatul bal ca de obiceiu. Timpul e prea plăcut, sara și dimi­­nața e bine recare ; hainele grase sunt de ri­­gore. Bonjour. P. S. Poimâne 20 Iulie mare hram la bi­serica da’oi; preparațiile de armaroc (bâlciu) promite o frumósa serbatóre. Constanța in 21 Iulie, 1889. Iubite d-le Directore, Iată și a doua a mea epistolă , nu te aștepta însă la multe, câdi puține șmp și­­trecut în timpul, de când nuk^Bmai scris. Află mai întâia că joia trecuta, TM pe la orele 5 Ziua, a început se sufle cu tărie un vânt, di­nspre Nord. Nu-ți voiu face o des­criere complecta de cele ce au însoțit și cele ce s’au petrecut în timpul tempestei. . Iți voiu spune ca mai întâia au început a se ridica nori mari de praf din stradele laterale, nori negri și mari au început a se îngrămădi pe cer. Se fi vedut marea, din calmă ce era mai înainte, cum a început se spumege și să isbesc" talazurile ei" de maluri. Coline mari și înalte de apă se faceau, se ridicau și recadeau la moment. Pentru puținele persone ce sunt în vara acesta la Constanța, era ceva curios, ne­cunoscut, în acelaș timp și impunător. Apa, din limpede ca cristalul ce era mai înainte, se făcuse negru ca cernela. Vân­tul mugea din ce în ce mai tare și ducea colóne întregi de apă de ale marei la zeci de metri. Dar cea ce a fost mai remarca­bil era temperatura apei, din 25—30 grade centigrade cum a fost mai înainte, se ra­cise la 20 și chiar mai jos. In acest timp nimeni nu se scălda în mare. Peste nopte vântul a încetat să sufle, marea s’a liniștit, a început sa ’și recapete colorea ordinară și apa a început a se reîn­­căldi. Tocmai acuma e cel mai favorabil timp pentru băi, atât pentru bolnavi, cât în pentru sănătoși. Puține familii sunt în anul acesta aci, nu ca în alți ani, când veneau cu decise. Dar, ce ’i dreptul, petrecem de minune și fără să ne coste scump. Teatru, după cum ’ți scrisei iubite di­rectore în scrisorea mea trecuta, avem Din trupâ fac parte d-na M. Marinescu și d-nii G. Petrescu și P. Ionescu și alți mulți și multe, dar numai acești trei cari ți-am nu­mit, au ore­care talent, până acuma dânșii în mai bine de o sâptâmăna,—apropre 10 zile—ne-au jucat urmatórele piese: «Doua mede albe « comedie în trei acte, «Cim­poiul dracului «comedie cu cântece în doua acte, „Parole de trei și cinci marți“ co­medie într’un act, „Portărelul din Paris“, tot comedie și „Damna e la bal» o comedie într’un act. Ei ce dice iubite directore, 5 piese nu­mai în dece zile, așa câ n’avem de ce ne plânge? Și dacă ai știi câ încă cu destula reușita. Cea ce e regretabil însă, e ca oră­șenii din Constanța nu încurajează de­loc acesta trupă. Se vede ca gustul pentru artă nu e desvoltat inca la dânșii; să sperăm însă în viitor, dar până atunci d-Iar con­­stanțieni mai multă considerație pentru bie­ții artiști! In curând trupa va juca Nanat, revista cu cântece de d-nii Negruzzi și Rosetti (Max). Se pare o scrisare fără de politică? Nu, și mai cu sema când al onorut ca primul ministru sa ț; viziteze orașul. D-l Lascar Catargiu, în inspecția sa, a ajuns și până la noi. D-sa a venit ori sora la noi cu trăsura din județul învecinat. De­sigur, că ministrul a fost întâmpinat de d nul b­arozzi, prefect de județ și de d-l administrator al plășei Constanța, d-l V. Cogâlniceanu. Orașul cât și vaporele ce ancorau în port au fost împodobite cu stogul tricslor Vasele streine au arborat bandresele țârei lor, în semi­ de onore. Mǎ grăbesc și voiu sĕ íncheia acestá scrisore, și tocmai pentru acesta nu va servi resultatul inspecțiunei d-lui Catargiu, re­­servându-mi dreptul a face din acesta su­biectul unei alte epistole. Știu câ mĕ era, înainte de a închea îți mai fac cunos­cut că în portul orașului nostru a sosit, venind din Sulina, unul din torpolerii no­­­tri numit Smeul. Pe bordul lui se­­ află mai multi ofițeri. Inca una și incheiați: S’a prins și au fost arestati mai mulți contra­bandiștii turci cari incercau sa introducă în orași mai mulți saci cu tutun bulgăresc de ca­litate superiora. Sergentul de oraș a avut mult a se lupta cu acești contra­bandiși până ce i-a prins. Ne­având ce sâ -ți mai scria, îți trime iubite directore o strângere de mână. Al D-tale, Șerban Medicina populară de Prof. Dr. G. GRIGORESCU XX Funcțiunile de nutriție (Urmare) Respirația cuprinde inspirația (trage­rea suflării) și expirația (darea afară a suflării). Inspirația are de scop să ducă aer înnăuntrul plămânilor. In timpul inspirației, coșul peptului se mărește în tote părțile lui, întocmai ca fem­ie când­­ l întindem; în acest timp, plămânii se întind și ei ca băși­ca din fele, despre care am vorbit, iar cerul năvălesce și merge până în beși­­nnțele plămânilor. Acesta mărire a co­șului peptului se face ast­fel: Mușchii care slujesc la inspirație (mușchi inspiratori­ se contractă și ri­­dică căpătâele din nainte ale castelor, împreună cu osul peptului (sternul) cu care ele sunt unite, de aceia ve­dem că peptul se ridică, când cine­va resuflă greu; tot de o dată, castele se ridică și în lături, lucru care se vede fórte lesne la tote animalele. Afară de caste, mușchiul diafram lucreza asemenea în inspirație. Dia­­fragmul (care desparte coșul peptu­lui de pântece) este un mușchiu­lat care, când stă în nelucrare, este ca uă boltă cu ridicătura îndreptată în sus, adică în coșul peptului; iar când se contractă, ridicătura se șterge și el rămâne drept, și pe urmă când inceteza contracția, el iară se ridică. De aceia contracțiile acestui muș­­chiu măresce și ele coșul peptului în jos. Ast­fel, pe d’o parte mușchii ins­piratori și costele, iar pe d’alta dia­­fragmul, măresc coșul peptului în timpul inspirației și fac ca aerul să intre în plămâni. Când respirația este liniștită, cum este la omenii sănătoși, mai că nici nu băgăm de somn inspirația; însă, după uă muncă grea, după uă fugă, precum și în unele bole cari tulbură circulația sângelui în plămâni, cum se vede la ofticoși, la cel cu aprin­dere de plămâni, la cel cu bule ale inimei, și altele, atunci, vedem că omul inspiră cu putere în­cât aui­im, cât de colo, sforăitul aerului când intră pe nări, și vedem că peptul se saltă cu iuțâlă ne­obicinuită. Unele bule, cum este junghiul, dureri­le, sau inflamațiile care ating mușchii inspiratori, și altele, fac ca inspirația să fie trămurândă, adecă să fie între­ruptă de mai multe ori, și să se prelun­­geșcá. Expirația are de scop să dea a­­fară aerul din plămâni, care a intrat în timpul inspirație. In timpul expirației, coșul peptu­lui se strânge, ca și feleie, și, strân­­gând plămânii, gonesce aerul în a­­fară, mușchii expiratori lucrază în contra mușchilor inspiratori, și trag castele în jos împreună cu osul pep­­tului, iar diafragmul, încetând de a se contracta, se bolteza în sus împins fiind de stomac și mațe cari coprind gaze și fac un fel de pernă elastică pe care este rezemat diafragma. Afară de mușchii expiratori și dia­­fragm, plămânii, prin elasticitatea lor, ajută forte mult la expirație, pentru că el caută să se strângă, ca și bă­șica de gumă­ elastică, când a încetat inspirația. Prin urmare, expirația se face de mușchii espiratori, de diafragm și de elasticitatea plămânilor. In tulburările respirației, despre care am vorbit, expirația este scurtă și forte repede, mai repede de­cât inspirația. Ast­fel îndeplinită respirația, prin inspirație și expirație, premenesce mereu aerul din plămâni, întocmai cum el se premenesce într’o casă la care deschidem ferestrele, s’au la care sunt guri deschise pe unde aerul se vântură neîncetat. Vânturarea aerului în plămâni face două trebi, pe d’o parte, duce în plă­mâni aer curat, care cuprinde oxigen iar pe d’alta, scote afară aerul în­cărcat cu materiile lepădate de sân­gele venos în bășicuțile plămânilor. Oxigenul aerului curat, care intră în plămâni, trece cu mare înlesnire din bășicuțile plămânilor în sângele venos ce se află în capilarele plămâ­nilor spre a-i face sânge roșia. Acesta trecere se face prin puterea amestecării gazurilor cu lichidele, după cum am arătat când am vor­bit despre absorbție, și mai ales prin puterea ce are materia roșie a sân­gelui să tragă oxigenul. Materia roșie a sângelui se chiamă emoglobină. Ea se află cuprinsă în globulele roșii ale sângelui, adică niște părticele rotunde, forte mici. Globule sângelui sunt de două fe­luri : globule roșii și globule albe. Globule roșii nu se văd de­cât cu microscopul, ele sunt turtite și pline cu materie roșie care sorbe oxigenul din aerul ce vine în plămâni. In tot sângele unui om sănătos și de 65 kilograme, numărul globulelor roșii este ca la 25,000,000,000,000. Prin urmare ele absorb forte mult oxigen din aer, când trec cu sângele prin plămâni. La bolnavi numărul globu­lelor roșii scade potriv cu greutatea bulei; de aceia, omenii bolnavi re­suflă greu când ostenesc puțin, pen­tru că n’au destule globule roșii care să tragă destul oxigenul din aer. Când globulele roșii din sângele se împu­­ținăză până pe la 100 milione, omul nu mai pate trăi. Globulele albe sunt rotunde, ele se mișcă ne­încetat. Ele sunt albe și se află în tot sângele unui om sănătos, de vr’o 300 de ori mai pu­țini de Giim­ai^e curăță sângele de materiile streine ce intră une­ori în el, cum sunt micro­bii, sau deosebitele pulveri In ase­menea c­asuri, ele se întinde asupra microbului, ’1 înconjură peste tot și ’1 țin înuntrul lor până ’i omora și chiar­­ 1 mistuesc. Ast­fel luptă natura omului in con­tra bulelor produse de microbi, omo­­rându-i prin ajutorul globulelor albe ale sângelui, căci microbii bulelor intră în sânge. De aceia, când omul are sânge bogat în globule, de­ multe ori bulele microbiene nu se prind de el, pentru că microbii abia pătrund în sânge și ei sunt omorâți de glo­bulele albe. Aceste globule au și alte roluri despre care nu putem a ne ocupa în medicina populară. Materiile lepădate de sângele vâ­­nos în bășicuțele plămânilor, sunt de mai multe feluri, dar materia cea mai însemnată este gazul numit acid car­bonic. Duherea care ese din must când fierbe și care stinge lumânarea și ne opresce resuflarea, este, acid carbonic, el­ese din tote materiile cari putre­zesc, și din tote animalele cari vie­­țuesc. Acidul carbonic se face in țe­săturile corpului, iar sângele se în­curcă cu el și­ făcându-se sânge vâ­năt, merge în plămâni de­­ 1 aruncă în aerul din bășicuțile plămânilor, care la rândul său ese afară în tim­pul expirației. Omul sănătos respiră de 17-18 ori în­tr-un minut, adecă, face de 17-18 câte o inspirație și o expirație. Copii respiră mai des, până la 25- 30 de ori, pe minut. In bulele ini­mei, ale plămânilor, în friguri, și al­tele, respirațiile se îndeseza forte mult și pot ajunge chiar la 40—50 de ori pe minut. Dacă punem urechea pe laturile coșului peptulul aur­im două feluri de zgomote după cari doctorii cu­nosc bulele din năuntru. Respirația ajută forte mult circu­lația sângelui și a limfei, pentru că, după cum plămânii se întind în tim­pul inspirației (ca bășica în fele) tot așa se întind venele și arterele cele mari aflate în coșul peptului, și sfer­turile de sus ale inimei care au pe­­­­rete subțiri și pot să se întindă pu­­­­țin. De aceia, în timpul inspirației,­­ sângele venos din mai tote părțile­­ năvălesce cu repeziciune spre inimă iar în timpul expirației el se ince­­tineza puțin. Sângele arterial nu -și schimbă mult mersul, prin respirație, pentru că el este supus mai mult puterei inimei. Femeile doctori In Englitera Ca cine­va să-și puta face ideie despre progresul ce se realizeza pe terenul cultural de către femeile en­gleze, vom spune că pâne în present în Englitera sunt 73 de femei doc­tori. Dintre ele 22 stau la Londra, 16 în cele­l­alte orașe, 17 in India; res­tul voiagiere. In unul din numerile foiel Se­­maine Médicale doctorul Kessel scrie un articol în care se ocupă de a­­ceste femei doctori, și zice, între altele . Este mai nainte de tóte d-na Scharlieb, femeiă ca de 40 ani, și prima care a luat la facultatea din Londra doctoratul. La 1884 a fon­dat, în India spitalul Royal Victoria după care s’a reîntors apoi în țara, unde într’un spital de femei dă lecții studenților. După densa merită să menționăm pe d-na Garett-Buderson, care a luat doctoratul în 1870 la Paris. A câști­gat mari merite lucrând pentru înfiin­țarea unui spital de femei în Lon­dra, unicul în felul lui. Tot aici ea dă și lecții. O ascultă mai multe sute de studenți și studente. BĂILE NOASTRE SILnic 18 Iulie 1889, Domnule Director Deca tote Ziarele ar ridica vocea la sprijinirea desvoltărei băilor din țară ca Ziarul d-vóstra, nu mai încape Îndoială cu scopul s’ar atinge; din nenorocire ânsa nu este tocmai așa. ) „Administrațiunile căilor ferate,—Zice-ți d-vóstra,—cele județene, cele comunale , ad­minis­­rațiunile chiar ale băilor. In unire cu statul sunt cele d’anteiü cari pot pro­voca și invita lumea a merge la băi. Presa etc.“ Sânte și adevărate cuvinte! Dar... In adevar statul prin diferite măsuri și legi a făcut ceva în favorea desvoltărei bailor din țară, dar pare ca este un făcut că vin în cele­l­alte soiuri de administra­ LiSiua^la fi^se „%a și „ele tot așa ceva, din contra pun piedici de tot felul pentru a sfărâma și cea ce face statul. Un exemplu dintre altele : Statul face o lege „pentru încuragiarea și desvoltarea băilor din țară“ care la art. IV zice curat ca administrația drumuri­lor de fier, prin un regulament ce va face va pune la disposițiunea publicului bilete cu prețuri reduse, pentru ducere și Intor­­cere la băile din țara, de la 1 Iunie pâna la 15 Septembrie. Administrația căilor fe­rate ce face prin regulamentul sau privi­tor la aplicarea acelei legi ? Stabilește la art. II, ca acele bilete de băi se incepa a se vinde de la Vig Iunie, dar numai pâna la 29 August (10 Sep­temvrie st. nou). Și la art. IX Zice ca bi­letele n­u se pot restitui pentru Intorcerea, mai târziu de >/13 Septembrie, lăsând ast­fel doua Zile de parcurs pentru întorce­­re. Adică administrația căilor ferate se preface că nu înțelege că legea în cestiune trateza dupa stilul cel vechia al țerei, și ’l place a lua de norma stilul cel nou dupa care se conduce ea; acesta áase numai in ceia ce privesce sfârșitul periodului balnear căci începutul îl vedem luat de la 1 Iunie st. v. (V18 Iunie), nu zice 20 Mai 1 Iunie, cum ar fi urmat se­rică daca ar fi înțeles stilul nou în totul. Iată o rea voința dovedită. Alta. Statul face sa se voteze și sâ promulge o lege speciala pentru băile Slanicului cu cele d’antain din sera, prin care se acor­da Epitropii proprietara acestor băi, se faca împrumut de lei 2,800,000 pentru îmbunătățirea și înfrumusețarea acestor bai conform planului aprobat de consiliul teh­­nic al Statului și în vedere că puna la terminarea acelor mari lucrări, venitul ac­tual al bailor, nu este suficient se acopere procentele împrumutului. Statul platesee Epitropii o subvențiune anuala de 50,000 lei în timp de 5 ani. Ce face acm­inistrațiunea băilor, adica Epitropia Sf. Spiridon? In loc se faca lucrările dupa acel plan convenit, se mărginește la nisce repara­­­iliști a lucrărilor esistente și pre­cari lu­crări noi, ci altminteri bine făcute ce ’l drept, dar nu le putem numi mai mult de de­cât nisce cârpei), in comparațiune cu marele plan. Subvențiunea de la Stat ânsa o primesce intrega și pe d’asupra a mai ridicat și taxa de cură și de musica la 46 lei de familie din 14 lei cum era pâna acum, și la 30 lei de persona, din 10 cum a fost, și prețul unei bai calde minerale de la un Leu ’1 a urcat la 3.20; dușele de la­­ 50 bani la un leu etc. etc. Ba âncă

Next