Romanulu, noiembrie 1889 (Anul 33)
1889-11-01
JL ANUL AL XXX1II-LE NI- Pe lângă Tipografia Românului instalându-se cu începere de la Sf. Dumitru un atelier de legătorie și localul actual ne mai fiind încăpător. Redacțiunea și Administrațiunea Românului, precum și atelierele nóstre de tipografie, stereotipie, galvanoplastie și legătorie de cărți, vor fi instalate în casele din strada Brezoianu No. 16 și 18, și strada Sf. Ionică No. 9. (In dosul teatrului Național). Grație îmbunătățirilor introduse, Tipografia Românulu este In posițiune să efectueze, în condițiunile cele mai avantagiose, lucrările ce i se vor încredința de particulari și autorități, și Românulu apărând în modul cel mai repede, scriile sale vor fi cele mai mioi. Aducând acesta la cunoscința publicului și a corespondenților noștrii, îi rugăm ca cu începere de la 27 Octombre, să ne adreseze comandele și corespondințele lor, strada Brezoianu No. 16 și 18, și strada Sf. Ionică No. 9. BUGURESCI, 31 BRUMAR Nu prin înscrierea în program a partidei liberale a câtorva utopii, spun unii, s’ar putea da partidei liberale un nouă virginitate. Cum aceia cari vorbesc astfel exprimă speranța că liberalii vor avea înțelepciunea să nu se arunce în aventurile colegiului unic, susținut de noi, suntem în drept să considerăm observațiunile ce fac, ca privindu-ne și pe noi, pene la un punt órecare. Deci, prin utopii, înțeleg și ideile nóstre și astfel fiind, datoria nostru este să ne apărăm. Cuvântul utopie, este fórte elastic și fórte nemerit pentru cei cari nu găsesc argumente spre a combate uă ideie. El mai póte fi întrebuințat, cu totu sinceritatea, de către spiritele înguste pentru cari ideile mari, ideile moi, sunt lucruri cu totul nerealisabile, aceia ne putând corege decât cea ce au vâ jlut deja. Ne place a crede că protivnicii noștri nu intră în acesta categorie și de acea așteptăm de la el să ne dea motivele pentru care colegiul unic, spre exemplu, este un ce nerealisabil, vă utopie. Până atunci se ni se dea voie a spune că se pute privi ca să utopie numai ideile care s’ar fi născut în mintea nostru și n’ar fi fost încă realisate nicăerî. Nu astfel pute fi privit colegiul unic, care departe de a fi produsul minței nóstre, este fructul cugetării omenilor celor mai serioși, este un ce care a fost și este încă esperimentat de crile cele mai civilisate și care a dat rudele cele mai bune. Stim că sunt unii omeni cari dau un alt sens cuvântului utopie, acei parveniți satisfăcuți, cum Îl numea d-na E. de Girardin, pentru cari cei cari se devotază interesului poporului sunt nisce utopist sedițioși, dar nu putem crede că bărbații noștri politici au ajuns a merita acel epitet și de acea credem că numai extrema prudență îl fac să se târnă de colegiul unic sau de alte principii înaintate. Tomansé nu ne pute opri în cale și rugăm pe cei cari resping unele idei cu acea nespusă ușurință, se cugete mai matur înainte de a se tacsa de utopii căci riscă a se face de rîsul generațiunei viitóre. Ne aducem aminte că pe când țara nosträ era tributară Turciei, acea mână de bărbați, cari luptau pentru drepturile ei, erau tacsați de visători, de utopiști. Pe la acea epocă, nebunii erau cei cari vorbea de independența României, nebuni și utopiști cei cari cereau libertățile înscrise ai Ji în constituțiunea nosträ, și cu tote acestea înțelepții din acele vremuri au recunoscut că dreptatea era în partea nebunilor de atunci și ei se fălesc atțli, pentru că au primit acele reforme. Se nu uite cel cari taciază de utopie, reformele pe cari nu le înțeleg, că utopia de erl a devenit adevărul de atil și că utopia de azi, pate să fie adevĕrul de mâne. La 15 octombre, consiliile județene din totá éra s’au întrunit, conform legei, în sesiune ordinară. Ca în toți anii, credem că ne împlinim și de astă dată datoria, atrăgând seriosa atențiune a represintanților județelor asupra îndatoririlor ce au de a se ocupa cu tot interesul de îmbunătățirile de cari se simte trebuință in fiecare din județele țârei și în diferitele lor localități. Căci multe, fórte multe sunt îmbunătățirile ce se cer, și cu tote acestea, cu mâhnire constatăm, că puțin, fart puțin s’a făcut până a ESEMPLARUlm BANI cum de așa numitele Parlamente provinciale, deși îndatoririle și căderile lor sunt îndestul de mari. In adevĕr, déci ne înfățișăm starea județelor nóstre de la un capăt pene la cel-l-alt al țarei, nu stim cum am putea să nu recunoscem că In tóte s’a urmat cu cea mai mare nepăsare și că a domnit și domnesce uă adevărată pirotela. Luând numai câteva îndatoriri din multele pe cari le au consiliile județene. Întrebări : Unde este interesul ce aui arătat și ce activitate au desfășurat cu privire la căile de comunicațiune, la clădirile de scule prin comunele rurale și la starea sanitară a poporațiunei ? Căile de comunicațiune se află într’uă stare cu totul înapoiată, așa că putem qiice că, în acestă privință, ne găsim în destul de roti. Pe ici pe colo abia se face câte ceva; ș’apoi și ceia ce se face este numai un început și, p’alocurea, remâne cu anii în părăsire, pene ce se deteriorază cu desăvârșire. Astfel, am văzut căi, fiă vicinale fiă județene, cari statt de ani neterminate, oră altele, deși terminate, n’au nici urmă de pietriși pe ele. Și acesta nu numai în părțile cele retrase ale județelor, dar chiar în apropiere de liniile căilor ferate, unde comunicațiunea cu gările devine forte grea și adesea chiar impracticabilă. Aceiași nepăsare există și’n ceia ce privesce clădirile de scale și starea sanitară, precum și celelalte trebuințe și interese ale județelor. In general, consiliile județene la noi sunt depart de cceia ce trebue să fie. In întrunirile ordinare anuale, putem alice că activitatea ce ele au desfășurat în lucrările lor a dat resultate forte neînsemnate, în raport cu îndatoririle și căderile lor. ț De câțiva ani numai, represintanjudețelor au început să mai arate, pe ici pe colo, orecare interes prin dorințele exprimate , dar aprope numai atât și nimic mai mult, căci în realitate n’am văzut nici un spor în lucrările lor și n’am avut resultatele la cari eram și suntem în drept să ne așteptăm. Apoi are numai acesta să fie rolul consiliilor județene și numai la atâta însemnătate să se reducă lucrările lor? Negreșit că nu, și, cu tote acestea, dacă avem în vedere numai ceia ce s’a făcut până acum, rămânem cu adevărat surprinși de modul cum represintațiunile județelor au înțeles că trebue să ’și facă datoria, față, cum zice legea, cu «interesele locale colective și economice ale județului.» Este de dorit ca, pe viitor, consiliile județene să desfășoare mai multă activitate în lucrările lor, ci întrunirile lor să fie nisce adunări de consfătuiri și chibzuiri în cari să se desbată adevăratele interese ale județului, căci numai astfel credem noi că se va aduce tote îndreptările și se póte face tate îmbunătățirile de cari se simte trebuință. iii"i~i "“".‘»»■"jit. .yâSv - .................. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI" Cetinge, 30 Octombre. Prințul a exprimat ministrului președinte al Austro-Ungariei, colonel Melincovici, viile sale mulțumiri pentru graba cu care guvernul Bosniei a promis ajutore pentru emigrații muntenegreni cari merg în Serbia prin Bosnia și Brzegovina. Belgrad, 30 Octombre. Consulatul general din Uskub va fi transformat în simplu consulat. Un prim contingent de 1380 emigranți muntenegreni vor trece granița sérbésca la 1 Noembre. Atena, 30 Octombre. La dejunul de est la legațiunea Germaniei au asistat, afara de împăratul, principele Enric și suitele lor, și alte personagii politice. Séra a fost un bal la curte. Berlin, 30 Octombre. Proiectul de lege prezintă consiliului federal pentru că linie directa de vapore pentru Africa orientala spune ca cancelarul va fi autorizat a conceda acesta linie unei companii germane, pentru oă durată de zece ani și cu un subvențiune de 900,000 mărci maximum cancelarului va arăta porturile germane de plecare și scalele intermediare. Serviciul va trebui se începe cel mai târziu un an după semnarea contractului. Petersburg, 30 Octombre. Se asigură ca generalul principe Dolgoruky ministru al Rusiei la Teherani, va fi înlocuit prin d. de Butzow, ministru la Atena. D. Unu consilier de ambasadă la Constantinopol ar fi numit ministru pe lângă curtea Greciei. Agenția Havas Românii. Democrații elvețiani Partida democrată elvețiană în adunarea generală ce a ținut-o la 28 curent în Berna, s-au hotărît că pentru alegerile viitore, când este a se trimite în sfatul țărei noul deputați, partida democrată va pune în mai multe părți candidați și nu va da sprijinul ei decât bărbaților cu principii democratice sociale. A mai decis ca să protesteze din tote puterile ei contra înmulțirei agenților poliției politice, va supra VINERI, 1 NOEMBRE (20 OCTOMB. st. v.)1889 Luminetate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; sone ion! 24 lei; trai Ion! 12 lei; «adusă 4 lei. Pentru Preop, și învâțătorii finsate abonamentul este redus la SO lo! pe an. Pentru tóte țările Umanei poștale, trimestrul 16 lei. A se adresa : In ROMANIA, la adm inistra bunea Siarokl și ofletele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cato, 8, Place de la Bourse, IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la birrourile poștale. — Articolele nepublicate se ard — veghia ca aceștia să nu jicnesca prin cantone interesele cetățenilor nici să comită vre-uă călcare a libertăților publice. In fine s’a hotărît ca de aci încolo să țină mai multe întruniri prin cantone, în care să se pună în curent cu populația, să facă propagandă energică pentru a câștiga astfel cât se pate de mulți aderenți. Manifestațiunile de la Sibiu Guvernul unguresc se scie că a interzis a se face manifestațiuni pe stradă mitropolitului din Sibiu. Cel însă, cari au luat inițiativa d’a se face manifestațiuni părintelui Miron pentru că a refuzat d’a participa la serbarea Kultur eguletului au redactat un memoriu, scris pe hârtia de lues și legat tot cu lues, pe care l’au înmânat la 26 ale curentei mitropolitului. Delegațiunea care s’a presintat la curtea mitropolitului a fost compusă din d-nii N. Pușcariu, Hannea, Z. Boiu, Frațeș, Nemeș și alți slujbași de la mitropolie. Uâ scurtă alocuțiune a fost rostită de d. Pușcariu, după care Mitropolitul a respins și el printr’u altă scurtă cuvântare. In același timp foile ardelene publică răspunsul ce Kultur eguletul a dat adresei Mitropolitului prin care spunea de ce nu participă la serbare. Ungurii fac pe șireții:fie că sunt surprinși văzând pe Mitropolitul atribuind scopuri de desnaționalizare Kulturegyletului. Ei spun că Kulturegyletul este făcut pentru a propaga cultura între fiii aceiași patrie, și se provocă, pentru a dovedi nevinovăția lor, la cele ce Kultur egyletul a făcut în timpul de când s’a înființat. Sperăm ânsă că nici chiar E. S. Mitropolitul Miron nu-I va crede. Uă grevă generală După cum ne anunță sclii sosite din Mons, lucrătorii mineri din Quaregnon și Dour au ținut la 28 curent oă întrunire secretă, în care s’a desbătut ce este a se face pentru ameliorarea sortei lor. Ei au decis că deocamdată să mai lucreze și să cără mereu sporirea de lefuri de la patroni. Dăcă aceștia nu le vor spori salariul, lucrătorii au luat cu toții angajamentul de a provoca uă grevă generală. Se mai scrie în același timp din Belgia că în meetingul ce s’a ținut în Duminica trecută la Mons, deputatul acestui oraș a cerut de urgență revizuirea constituției. El cere ca fiecare cetățean care scie să scrie și să citescă, să aibă dreptul de alegere. Adunarea a aclamat forte mult pe orator și a protestat contra guvernului reacționar care voesce să îmlconjurel A nlA«xi A-ll — w --------MiUgUbUillUl* 8C1RI D'ĂLE PILEI Pentru el la orele 2 au fost convocați în palatul Universității toți studenții universitari, spre a lua cunoștință de disposițiunile luate pentru serbarea ce se va face cu prilejul aniversarei a 25 a a fundărei universităței. Rectorul a făcut cunoscut studenților ca se alega câte un delegațiune de fiecare facultate care se asiste pe rector și pe decanii facultăților la serbare. * * * Miniștrii nu vor mai merge la Sinaia, spre a se Întruni în consiliu, ci vor aștepta pânâ Sâmbătă, când vine Regele în capitală, spre a se întruni în consiliu la palatul din capitală. D. Alexandru Lahovary, ministru de externe, a vizitat erlic0ța superiora de medicină veterinara. Din Lupta. Contele Goluschowsky, ministrul Austriei în Capitală, care actualmente se află la Viena, este așteptat Duminica în Capitală. Contele Goluschowsky trebue să aducă din partea guvernului său, instrucții precise In privința bazelor pe cari se se începă tratările pentru inceterea convențiunei comerciale. D. Cesianu, directorul general al poștelor și telegrafului, va supune în curând în cercetarea consiliului de miniștrii, proiectul de lege pentru înființarea înca a 40 birouri telegrafice prin diferite comune mai principale din țară. Acest proect se afla deja terminat. D. Cesianu mai pregătește și proectul de lege pentru organisarea serviciului poștelor rurale. * * * Voința Națională află că d. Al. Vidrașcu a trimis martori d-lui locotenent Velicu. Amicii pe cari d. Al. Vidrașcu l-a însărcinat cu acesta misiune sunt d-nii H. Cortazzi, și D. Moruzzi. * * * Regina sosesce în țara peste optile. Se zice ca Regina nu se va mai opri la Sinaia ci va veni direct în Capitală, medicii prescriindu-l a nu mai sta la Sinaia. * * * La 22 curent se va face inaugurarea noului local de pe bulevardul Elisabeta, construit pentru liceul Lazăr. * * * * * * * * c* CRONICA TEATRALA Amicul meu, d. Luca Caragiali,Jicea o data cu duhul obicinuit că Gutzkow, autorul lui Uriel Acosta (spinozismul în acțiune) este și el un bravo autore, pentru ca reușesce în mod superlativ a te Sngenuchia sub anesteza sau a te adormi în pacea Domnului. Moser, autorul Manevrelor de tomnă (care, printre picături, ar trebui reluate o dată sau de două ori) și autorul Femeilor nóstre, jucate’n prima represintațiune Marți sora la Teatrul Național,, e tot un bravo autore, dar cu deosebirea că acesta are darul teatrului așa cum il înțelegem noi, pe când cell’alte, stimabilul Gutzkow, 11 are altmintreli. Moser a capelat pe scena Teatrului Național dreptul de mare încretățenire prin localisârile vesele ale d-lui Gusty; publicul român îl cunosce, ’1 face haz și’l iubesce, —cu înlesnirea și cu ușurința cu care publicul român primeste pe oricine l’amusă. Manevrele de tomnă, cari sunt mai bine localisate decât Femeile nóstre, au dus pe spinarea lor ua parte buna a stagiune! trecute. Femeile nóstre vor trece și peste trei representațiuni. Public este și pentru mai mult de trei representațiuni, numai se scii sé’i aduci. Și cu acesta ocasiune, tocmai pentru că e vorba de piesa unuia din cei cari fac parte din administrațiunea Teatrului, noi ne vom face pe lângă direcțiune interpretul multora din junimea studiosa cari, neputând plați cei trei lei de stat, merg la galeria, unde, după scene de pugilat proeric și după îndelungă asceptare, când intră sus în galeria cu speranța de a apuca primele bând, găsesc locurile ocupate de protegiații impiegaților subalterni ai Teatrului. Faptul acesta enervă și cu drept încanțoșazâ pe tinerii cari ’și răsbuna pe orchestra cerându-l Serba și Bătuta, când arcușul infatigabil al d-lui Hübsch comanda pe 1 miei sospiri ardenți sau vra idilă. Noi credem ca este de ajuns a semnala acest passe-droit direcțiunes, pentru ca el să ’nceteze. Direcțiunea, credem de asemenea, va lua măsuri ca să se pună și la noi, ceia ce este la teatrele bine frecventate, adică bariere de lemn la intrarea in galeria, pentru ca cel ce aștepta mai mult sa fia cel ce vor ave locurile mai bune sus, în sală. Aceștia zise, să ne reîntorcem la Femeile nóstre de Moser, vesel localisate în cele mai multe din scenele lor de d-nul P. Gusty. Nu povestesc subiectul, ca ’n orice comedie farsa. Femeile nostre are vro trei intrigi cari se învârtesc și se amestecă, când cu haz când fără haz, în decursul celor trei prime acte, pentru a se descurca și deslega spre mulțumirea tuturor în actul IV și cel din urmă. Uă sucra sdravena (d-na Frosa Sarandi); uă femeia sglobia (d-na Welner) măritată după un bărbat ursuz (Mateiescu); ua tenera soția langurósa, plângerosâ și grețasă (d-na Jianu), măritata după un barbat zeflin, bancher chic de moda noua, «îți da doué și jea noué» (Manolescu); un fata «de părinți ascultatore în fața» ei în fond un drac împelițat (d-na Romanescu); un bătrân berbant, conu Matei, cel cu inimă tenora și dulce (Niculescu); un fel de coconițâ, fata adica, dar care umbla singura ca un guvernantă englesă, d-sora Adina (d-na Fulgeanu); un misit care se vîră pretutindeni (Catopolu), un autor dramatic de speța abia cunoscuta la noi (Costescu), împreună cu un tener care adora Bucuresci (Alexandrescu); un ungureicu, Marișca sau Roși, legata în piesa cu amor de misitul cel îndrâsneț (d-na Langeais),— toți aceștia se ’nvertesc, se alerga, spun multe și mărunte, nimeresc întro câteva scene corda cea adeverată și provocă, sub conducerea desopirantei (vorba e ’n piessa) Frosa Sarandi hohotele de rîs ale publicului, hohote cari par a sgudui sala și de cari cariatidele logielor se miră forte, csici de la un cârd de vreme rîsul resuna așa de rar în teatrul românesc. Aceste hohote de rîs isbucnesc mai cu putere în vro câteva scene. Buniora, scena finală din actul II și scena finala din actul III vor deveni populare, sub numele de scena secret și de scena Ince hal, a cătrut Senatul! Asemenea scene sunt de jucat cu un vervă îndrăcită, cu un avent și cu uă putere comica pe care tu, spectator, să fii convins că actorul ce o esecuta o simte cu adevérat și ’n deplină sinceritate. Și’ntr’adevĕr, cele doue scene citate au într’ensele pe d-na Sarandi, care, și-acum ca și’n timpurile de mai ’nainte, umple scena cu vocea’i resunatóre, cu gesturile cele mari și vióie, și cu acea caldura care înferbîntauâ întrega sala din galeria și pene la scaunul toboșarului din stânga. Frosa Sarandi e ’n scena «sacru» și a «halului senatoricesc» comedia personificata. Elle se laisse aller, adica își da drumul firei; este ’n elementul seu și de-ar ti se face pe acesta nota pene mâne îți va juca neobosita, sprintenă, amusanta și iresislibila. Se n’o pui se’n debite vr’un cuplet sentimental, — și din nenorocire are vro câteva trase unde vorbesce ginerelui sau de iubirea de mama. Simțimentul lacrimatoriu cu adevărat nu este pe cordele D-nei Sarandi, câci când ar voi să se înduioșeze, un joc al sirincenei sau da mișcare neastempărata a noilor séle te face scrhji. Veți mai b fice pate că acest imens talent natural, nepoleit de loc de artă, are, pentru multe roluri, părți comune, vulgare, de gust forțat sau reți. D'accord, dar te face séricil. R<fi ? deci ești învins. Tinerele care se închina comediei studieze cu atențiune jocul d-nei Sarandi. Nu se vor căi , din contră vor câștiga. D-na Sarandi e un tip care și-a asigurat un loc neperitor în galeria artiștilor români. Nu erou de joc în femeia sglobră d-na Weber; rolul e tăiat tocmai în marginele puternițelor sale, și a fost uu plăcere pentru noi a o vede la masă în actul I, căci numai cu d-na Jianu adormiam, nu dora ca d-na Jianu nu’și da tóte silințele pentru a face binele, dar pentru ca rolul și jocul firesc al d-nii sele contribuiau teribil la acesta adormire. Me ’ncelsen este adevarat ca d-na Jianu este ânca elevă în Conservator. E tare stângace în mișcări, în îmbrăcăminte, în gesturi, are un început de dicțiune, dar asta nu’l destul. Mi se șoptesce ca directorii de scenă, în acord cu direcțiunea generala, ar ave intențiunea de a’l încredința roluri de prima forța. Fac roü și fac tinerel actrice un rol enorm. D-na Jianu are timp, în arta nu se fac salturi. Matorescu merge bine; cu cât va apare mai des înaintea publicului cu atât acesta se va obicinui mai mult cu dânsul. Ua dicțiune impecabila și un joc cu studiate intențiuni In figură și în cladirea vocei, — éca tenera fata creata de d-na Romanescu. E un nota a talentului sau pe care de mult nu o auzjisem. Acum o asceptăm în Dorina din nemuritorul Tartuffe al lui Molière, pentru a o vedea într’un alt gen, de mult părăsit de d-nia-sea. Curios lucru! Hamlet cel cu melancolia sfașiefore, Phadael cel tragic, adica Manolescu In Femeile nostre, are jocul cel ma bon enfant, cel mai sincer și mai natural. A aruncat în nasul socrei și pe: «ai avut’o 20 de ani; lasă-mi o și mie tot 20», cu atâta adevăr încât am isbucnit cu toții în hohote nesfârșite de rîs. Niculescu a făcut din «conu Matei» un creațiune care ’î face pecrețE întocmai așa. Jocul de _fizionomia și vocea când gresa, când pițigăiata dau personagielor ce el creaza în „tagma d-lui Matei» sau de «trampa Ofițerului» din Manevre, mult mai multă verietate decât aceia ce are Catopolu. Acesta e părtașul neschimbat al acelui fel de comic pe care f Francesul ’l numesce du gros comique și carețdâ ’ndată în farsa. E iresistibil, dér fatiga curând. Aséra, i se pusese în gura un Ca suffit, cum face Nemțu, fórte des repețit și pe care Catopolu ’l repețit prea uniform. Ca suflt a ’ntâlnit murmure în sală. D-na Fulgeanu continua a nu fi Ințelesa în sală, nu’l văd progresele^; vocea a^rămas ca și anul trecut, or dicțiunea e tot defectuosa. Sunt fericit, dar scil neted fericit pentru că gasesce pe Costescu bin@