Romanulu, ianuarie 1891 (Anul 35)
1891-01-24
anul al xxxv-le Voiesco și vei putea ANUNCIURI Linia de SO litere, petit pagina IV Detto III...............2 lei — Insertiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ ^ Are adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea JianituL IN PARIS, la Havas- Laffite et C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nîî Haacenstein et Vogler, Otto Maas«). IN ELVEȚIA, la „ Din ofirile celealte direct la administrațhntea Paradil. — Scrisorile nefraneat« se r«ß& Vineri diminâța BUCURESCI, 23 CALENDAR Monitorul a vorbit. Cunoscem deci astăzi versiunea oficială asupra celor petrecute la alegerea colegiului III, pentru consiliul județean de Prahova. Guvernul. în urma informațiunilor date de parchetul local și a cercetării făcute de d. procuror general, ne spune că «însuși denuncatorii și uă sumă de persone onorabile și demne de credință» au declarat că faptul se reduce la u simplă bătae petrecută în curtea primăriei și provocată de persone cari nu erau nici delegați, nici alegători.» Printre aceștia din urmă erau: d-nii Scorțeanu și Dobrescu, cari au afirmat ânsuși înaintea procurorului general că se gâseau acolo ca agenți liberali. Datoria acestor domni este să facă îndată cunoscut, deci au rostit acele cuvinte, care este adevăratul lor Înțeles și cum și-ați îndeplinit rolul de agenți liberali. Până atunci înregistrăm fără comentar, constatările făcute de justiția locală și afirmarea Monitorului că cei culpabili vor fi dați în judecată. Zagomotele răspândite privitore la ocuparea Tripolitanii de către Francia, au alarmat pe unii din representanții din camera franceză, D. Pichon dorind să aibă lămuriri asupra celor Inserate In fiarele italiane. In astă privință, a cerut explicațiuni ministrului afacerilor străine. Tot d’uă dată d. Pichon a esprimat dorința d’a se desminți aceste afirmațiuni, care vin din partea unei prese ce ’și dă silințele să denatureze actele Franciei. D. Richot, fără a primi propunerea d-lui Pichon, căci s’ar face prea multă opere acelor dare, dânduli-se că importanța ce n’au, a declarat însă că guvernul otoman, cu care Francia este în forte bune legături, nu pate fi mișcat de acele sgomote și că Europa nu le va lua în serios. In urma intervenirii Rusii pe lângă guvernul Bulgar, în privința refugiaților ruși, Agenția Balcanică observă că guvernul nu a luat nici uă dată supt protecțiunea sea pe vr’un strein őre care, și mai puțin încă pe un străin condamnat sau acuzat de crimă. Afară de acesta, de când statul Bulgar esistă, nici uă dată vr’un atentat contra unui suveran străin nu s’a pregătit pe teritorul său. Guvernul bulgar, adaugă Agenția, rasei să combată, în răspunsul său la intervenirea Rusiei, tóte acuzările aduse Bulgariei. In ședința de la 20 curent a Dietei maghiare s’a continuat cu discuția proiectului de lege referitor la asilele de copil. Cu acestă ocazie a vorbit și d. Mocsáry, alesul Caransebeșului, care deși maghiar, și fost president al partidei Kossuthiste, a vorbit contra proiectului. Argumentele pentru care d. Mocsáry a cerut înlăturarea proiectului sunt: anteia sărăcia statului ungar, care n’are de unde susține astlele de copil ce ar fi a se înființa ; a doua faptul că cel că or le este de lipsă se scră limba ungurăscă, o s’o învețe în școlile primare, secundare și superiore ; și a treia că prin proiectul acesta, dăcă el s’ar vota, s’ar arunca că discordia, ură chiar, și mai mare între maghiari și nemaghiari. Discursul d-lui Mocsary fiind interesant din tote punctele de vedere, vom mai reveni asupră-I. exemplarul 1§ bani Fundator : C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 18 JLuminézá-te’íő vei fi ABONAMENTE ipiUift și disticta, un an 48 lei; serie luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lună 4 lei.ru Preoți și invCțĂtorii din sate abonamentul este reden la 30 lei da an. «su tóte țările EMhmî postal*, unaeatral 16 W. A «e adress : IN ROMANIA, la administra finala. «jö»nista și oficiele poștale LA PAJR 18, 1* Haras, Laikto et C-tue, &, Place de la Boar*« m OSBMAJOR, ACSTfIlLA, ITALIA, și BELGIA, la low-Articolele nepublicate se mHL — Liga Moldovenesca Când nisce idei înalte, sau crezute ca atari, sunt asuprite de către cei ce cârmuesc un stat, atunci cetățeni cari cred că triumphul acelor idei este salutar pentru țara lor, se asociază, se lega între dânși în scop de a învinge îndărătnicia celor de la cârmă. Legele dar, nu sunt altceva decât nisce asociațiuni cari se nasc în împrejurări escepționale având ca misiune salvarea unor mari interese naționale. Reformele de interes secundar, principiile de unitate națională, nu pot forma obiectul unei associațiuni seriose; căci cele d’anteia se pot obține și în alt mod și chiar neobținendu-se era nu se primejduesce, cele ue’al doilea nu trebuesc puse în discuțiune și mai cu sămă nu trebue ca ele să formeze obiectul unei ligi, pe motivul ușor de înțeles că acele principii nu trebuescü atinse nici uă dată și a le ataca ar fi a sdruncina forța politică a statului. Fără a ne referi la comploturile revoluționare, la alianțele defensive și ofensive dintre popore și la intrigele criminale, ci esaminând numai chestiunile pentru care au luptat asociațiunile cari au existat in țările apusene, vom constata că ele eu avut un caracter cu totul național. Astăzi chiar liga care există in Occident are o țintă atât de umană pe cât și de patriotică. Ceea ce doreau Cabden și liga de la Manchester erau îmbunătățirea situațiunei economice a Angliei atât de compromisă prin legile cari opreau importul cerealelor, și reușita ligei făcu numele lui Cobden nemuritor. In Francia, Frédéric Bastiatifăcu ceea ce făcuse Cobden în Anglia ; asociațiunea din Bordeaux al cărui inițiator și secretar era eminentul economist francez vede adoptându-i-se ideile al șăror apostol se făcuse. Actualmente in insulele Britanice, liga agrară urmărește un 30op, care încetul cu încetul tinde a deveni comun tuturor Anglo-saxonilor din Insule, acela de a îmbunătăți posițiunea materială a sătenilor irlandezi. Nu este nimic de blamat în tote aceste asociațiuni, nobilul tuturor fiind pe atât de mobili pe cât și de patriotic. Cu aceiași ochi buni ar fi fost privită și același succes ar fi avut la noi o ligă care să-și propue a lupta pentru împroprietărirea sătenilor, în cazul când n’ar fi intervenit nici uă lege care să decidă uă asemenea împroprietărire. Nu pot fice tot astfel și de acea ligă, care pare că s’a format sau este pe cale d’a se forma în Moldova. Acesta asociațiune décá ar vedea lumina .Jilei, n’ar avea nici un scop, sau adevărat vorbind, scopul pe care l’ar urmări și l’ar atinge, ar fi dăunător—și dăunător fără mijloc de reparațiune—atât țărel ale cărei interese ar pretinde să le ocrotescă, cât și sorel aceștia Muntenia. Să nu condamnăm însă acésta asociațiune înainte de a o judeca, și pentru a o judeca, trebue să’i discutăm mai antenü de tote scopul ce ea voiesce să atingă. Cn asemenea discuțiune—o mărturisesc—nu o fac cu veselie. Sunt chestiuni de acelea pe care le cred mai presus de orice discuțiune, ele nu se pot discuta între noi Românii, starea nostra socială și politică este astfel întocmită, ca elimină ca fără rațiune de a fi tote chestiunile moldovenesci și muntenesci nelăssând ca obiect de discuțiune decât pe cele românesc. kings»«nuatasa Edițiunea de diminață Boia Prințului moștenitor Monitorul Official de acji publică următorul buletin cu privire la boia principelui moștenitor Ferdinand , Bucurec", 10 Ianuarie 89 p. A. S. R. Principele Ferdinnd de fer, este atins de pojar. Caracterul bulei este blând și cursul ei normal. Starea generală satisfăcătore. Doctor Theodori. Camera franceză (Prin fir telegrafic) Ministrul de comerț a supus consiliului de miniștrii proiectul de decret privitor la consiliul superior al lucrărilor. Vor face parte din acest consiliu între alții, senatorii Jules Simon, Challemel, Lacour, Tolain, deputații Leon Say, contele Mun și d-nul SAMBATA, 24 IANUARIE (12 IANUAR st. v.) 1891 Incident diplomatic — Telegramă — Paris, 22 Ianuarie. Camera deputaților, dl Darenberg (dreptă) a cerut explicațiuni In privința incidentului călătorului Mizon căruia compania Englesă a Nigerului a interzis de a urma drumul sau fără o autorizație a companiei, cea ce este contrariu actului de la Berlin, care acordă libertatea de navigațiune pe Niger. D. Ribot a respins că s-a adresat guvernului englez, care nu admite, fără îndoială pretențiunile companiei, pentru că i-a dat ordinul să lase pe d-nul Miron se téca. Francia a primit deci satisfacție. Ideia nascetore a asociațiunei moldovenesci, aparține unui deputat din capitala Moldovei. Ea a licărit ca uă schintee In apararența trecetóre In Cameră chiar In prima jumătate a presentei sesiuni. Toți credeam schinteia stinsă, ea reapare case și manifestă veleități de a arde, deși cu toți blamam și amnarul și cremenea cari îi dăduseră prima licărire. Composițiunea ministeriului actual a dat prilegiul unui representant al Moldovei de a se plânge de modul cum s’au împărțit portofoliurile ministeriale, în cea ce priveșce partidul din care face parte, ci în privința țărei de dincolo de Milcov. Deputatul ieșean ne lasă să înțelegem din acesta interpelare, că pentru ca un minister să potă conducă afacerile țărei, este de absolută nevoe ca numărul miniștrilor să fie pe jumătate munteni și jumătate moldoveni, altminteri orice minister, n’ar fi decât ministerul unei părți iar nu al României întregi. Acesta ar însemna că după alesul Iașului, țările Române ar forma un fel de dualism, iar nu o țară singură în care Moldoveni și Munteni popore de aceiași rasă și limbă s’au contopit până a nu se mai recunosce uni de alții. Credeam și marea majoritate a Românilor cred ca mine că diferința intre cei de dincoce și cei de dincolo de Milcov, este morta de la 1859, că prefăcuta în țărînă ea nu va mai fi reînviată, că nu va mai exista decât în istoria nóstra naționala și că musiunea între elementul moldav cu cel muntenesc este atât de perfectă că nimeni și nimic nu o va putea nimici. Mai aveam credința că luptele nóstre politice pasionate chiar până la estrem, se vor face pe alt teren, ci nu pe acela al unitatei nóstre naționale, pe care teren toți Românii nu vom câștiga nimic și vom pierde totul. A face oposițiune guvernului —căci din acest spirit a fost portrtită interpelațiunea representantului Moldovei—pe motivul că el nu conține destul moldoveni, este a nu atinge scopul ce urmăresc, adică să sgudul, guvernul, ci iubesci în un ce cu totul nevinovat, în Unire. Ideia moldovenismului, a fost reluată pe cale extraparlamentară și ca orice ideiă de sensațiune, ea își recruteza adepți. Au fost deja reuniuni la Iași, unde s’a vorbit de înființarea unei ligi moldoveneșci care să lucreze în vederea ridicărei Moldovei. S’a crezut neapărat că interesele acestei țări suferă din faptul că sunt puțini miniștri de origina moldoveni că orașele de peste Milcov sunt căzute din acesta causă și că cetățenii transmilcoveni sunt cu totul nesocotiți. Bineînțeles că toți oratorii de la hotel Traian au declarat sus și tare că nici că se gândesc la separatism. j. .Dacă am judeca însă drept și adevărat românesce, am vedea că recriminările fraților noștri moldoveni sunt neîntemeiate, că cauza decădere a orașelor lor trebue să o atribue tot lor înșile și că în acesta privință Muntenii nu sunt decât pentru puțin lucru. Intru ce bunidră cei de dincoce de Milcov sunt vinovați deca d-nil Rosetti, Carp. Maiorescu cred că este în interesul economic al țărei ca Galații și Brăila să nu fie porturi francez se zice ce este dreptul, că de la luarea acestei măsuri, portul Galați a perdut mult din splendorea sa, dar acesta trebuia să fie prevăzută de ómenii politici nci numiți și ei cari sunt moldoveni trebuiau să stărue a se lăsa acesta resursă de desvoltare porturilor nostre. Căci dacá politica economică a țărei nóstre este rea condusă, respunderea unei asemenea politici, cade pe guvernul său guvernele cari au condus-o, iar nici decum pe Munteni sau pe Moldoveni. Tot astfel și cu marea neîngrijire în care—se zice—că sunt lăsate districtele din Moldova. Aparține deputaților și senatorilor din acele localități să atragă atențiunea guvernelor asupra măsurilor de luat în vederea unei mai bune administrațiuni. Cine strică însă, deci cel ce represintă țara uită datorile lor de representanți ai națiunei și nu se gândesc decât la satisfacțiunea interesele lor particulare ? Nu suntem noi ore de vină că trimitem în Corpurile Legiuitore asemeni mandatari? Nu trebue ore să ne silim a ameliora moravurile politice ale alegătorilor făcându-I apți a ’și alege mai bine și în mod independent pe deputaților ? Din tote acestea reese un lucru, că pentru a face ca era nostru să aibă o bună administrațiune, pentru a face ca dânsa să fie bine condusă atât economicesce cât și politicesce, este mare trebuință ca acel, cari prin învățătura lor, prin inteligența lor san cărmuitori firesc! ai restului națiunei, să-și pue tóte silințele ar ridica nivelul cultural făcăndu-l capabil de ași înțelege adevăratele interese. Pentru acesta, este nevoe de a se înființa o asociațiune românésca iar nu moldovenescá. Totă România suferă de relele de cari suferă Moldova, numai o aparentă de bine are Capitala. Este clar în interesul nostru a tuturor de a lupta pentru ameliorarea situațiunei actuale și pentru acesta pe toți Românii, Munteni, ca și Moldoveni trebue sa-i unesca interesele românesci. Liga Moldovenesca—dacă s’ar forma—cu cualificativul ce a adoptat, cu cercul ei restrâns de acțiune, neocupându-se decât de o parte a țărei, iar nu de era intriga, compusă numai acel din Moldoveni care fac o oposițiune guvernului arată : mai întâiu că ea este opusă celei-lalte părți a țărei pe ale cărei interese le crede destul de îngrijite, și al doilea că tóte mijlocele de care ea va ușa vor ataca guvernul, fră a observa că vor ataca în același timp și pe Munteni. «Pretextul unui scop lăudabil —dicea marele Dapin—l’au invocat întotdeauna ligele și coalițiunile.» Pretextul ligei moldovenesci, este un pretext al unui scop nobil, modul însă cum asociațiunea este alcătuită, ar indica mai mult un pretext nobil al unui scop antinațional. Constantin Marinescu George Delahay ca representanți ai lucrătorilor, ministrul de comerț va avea preșidentia. Deputatul L’Evêque, fost vice-guvernator al creditului funciar a înfățișat un proiect, de reorganisare și de supraveghere a creditului funciar. Expresia din Rusia Petersburg, 21 Ianuarie. Oă explosiune de gasuri s’a întâmplat ieri în mina de cărbuni de pământ Tscheldreff, lângă stația Iușowka. Din 120 lucrători, 40 au perit; ceilalți au fost scoși leșinați. Naufragiu — Depeșă — Comunicațiile cu drumurile de fer între Roma și Neapole sunt întrerupte din causa matelor zăpezi. greee corăbii de comerț italiene au făcut naufragiu noptea trecută în urma unui uragan. IKLAÎ^IDA Parnell O’Brien-Dillon (Prin fir telegrafic) Londra, 22 Ianuarie. D. Parnell a anunțat Camerei comunelor că va presinta o moțiune de censurâ înpotriva guvernului pentru aplicarea legilor de escepțiune în Irlanda. Boulogne, 22 ianuarie D. Redmond și Harington au sosit din Talketone spre a conferi cu d-nii Dillon și O’Brien. Informațiuni Ni se comunică din partea decanului Corpului de avocați din Ilfov căroü au fost informate ziarele care au publicat că consiliul de ordine din Ilfov ar fi luat măsuri că avocații din acestá circumscripțiune să pledeze în costum sau robe. D-sa nu admite acesta măsură nici pentru magistrați, mai puțin prin urmare pentru corpul liber și independent al avocaților, în capul căruia se află d-sa vechiü și cunoscut liberal și democrat. Disera, la d. Ștef. C. Mihăilescu, secretarul general al ministerului instrucțiunei publice, d. Mihail Demetrescu va citi înaintea unui cerc de iubitori ai artelor, piesa seazuma lui Tagomir care va fi presintată dircțiunei Teatrului Național. A apârut în Sibiu și o anunțăm cu deosebită plăcere un revistă de Duminecă, intitulată Foia ilustrată Ilustrațiunile sunt fórte reușite, textul interesant. Urăm succes cu inimă românăscâ și cu prietinesca simpatiă. —x — Memorandul în chestia Românilor din Transilvania e deja tipărit în patru limbi: română, germană, francesă și italiană. Memorandul e în formă de broșură la care e anexată o hartă a tuturor provinciilor unde locuesc Românii. “ In curând va veni în discuția inspectorilor generali de armată, proectul de lege prin care efectivul armatei permanente să sporeșle cu câte 18 oameni la fiece companie de dorobanți și un batalion permanent la cele 8 de linie. Consiliul de administrație al C. F. R. e convocat pentru distră, spre a a se pronunța asupra mai multor chestiuni importante. Intre acestea se va discuta și chestiunea unei noi comande de vagone și de locomotive. ----X---Guvernul va fi interpelat în Cameră și în Senat dăcă seirile răspândite de fiarele oficiase cu privire la expulsarea unor persone străine, sunt sau nu întemeiate. Interpelarea acesta va fi adresată întregului guvern chiar în prima zi a ședinței adunărei. —x — Diséra la teatrul Național încă o dată Voevodul Țiganilor. —x— Diferitele trenuri din țără circulă încă cu anevoe pe liniile ferate, din acesta cauză ele sosesc cu mari întârzieri In capitală. —x— Din Magnum Etymologicum Romaniae a aparut fasciora III din tomul II. Cuvintele pe cari d. Hașdău le-a coprins íntr’acesti fasciori merg de la Ariciu până la Astârnăt. Aceiași bogăție de amănunte, aceiași profundă erudițiune ca și în fasciera precedentă. ----X---Mâine, Sâmbătă, colonia Austro- Ungarâ va da un bal în sala Băilor Eforiei. Zilele acestea va apare de sub presă o broșură, întitulată: Gestiunea populației în România de d. 1.1. Nacian. — X— Din informațiile poliției: S’a condus secției 6. Costache Drăgan, servitor la hotelul Boulevard că a furat mai multe tacâmuri de argint de la acel hotel. Idem secț. 7, Sudiu N. Mateiu, că a furat 12 lei din biserica Sf. Vasilie dupe calea Victoriei. S’a înaintat Poliției, una lornetă cu os de baga, găsită pe strada Cătunului de către serg. No. 404. ----X — Printr’un nou proect de lege ce se lucrează acuma la ministerul de interne, se prevede ca recrutarea să înceapă în fiecare an la 1 Noembrie și nu la 1 Decembrie, iar serviciul să ’nceapă la 10 ianuarie. —X— Din causă de suspiciune legală, curtea de casație a ordonat transferarea de la curtea cu jurați din Botoșani la cea din Iași, procesul rabinului Taubes ce -i are cu cel lalt rabin Mayersohn. —x— Mișcarea în corpul diplomatic, ce s’a proiectat deja de mult, nu se va face decât prin Aprile viitor, deși Neue Freie Presse anunță că ea se va face încă în cursul acestei luni. —x— A fi napte și adl totă dina a suflat asupra capitalei un vânt puternic și rece. Temperatura e mult scoborîtă. —x— Mâine séra banchetul radicalilor la Iași. Clubul bucurescen va fi representat prin câțiva delegați. Alaltă ori venind înaintea tribunalului din Iași procesul celor implicați în afacerea delapidărilor Creditului urban, procesul a fost din nou amânat după cum o prevădusem. —"— In sera de 24 Ianuarie, aniversarea mirei principatelor, se va da un banchet monstru în capitală, când se va inaugura și Liga pentru Unitatea culturală a Românilor.