Romanulu, ianuarie 1891 (Anul 35)

1891-01-24

anul al xxxv-le Voiesco și vei putea ANUNCIURI Linia de SO litere, petit pagina IV Detto III...............2 lei — Insertiuni și recla­me pagina III și IV linia . 2 „ — „ ^ A­re adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ JianituL IN PARIS, la Havas- Laffite et C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nîî Haacenstein et Vogler, Otto Maas«). IN ELVEȚIA, la „ Din ofirile cele­alte direct la administrațhntea Paradil. — Scrisorile nefraneat« se r«ß& Vineri diminâța BUCURESCI, 23 CALENDAR Monitorul a vorbit. Cunoscem deci astă­zi versiunea oficială asupra celor petrecute la a­­legerea colegiului III, pentru consi­liul județean de Prahova. Guvernul. în urma informațiunilor date de parchetul local și a cercetă­rii făcute de d. procuror general, ne spune că «însuși denunc­atorii și uă sumă de persone onorabile și demne de credință» au declarat că faptul se reduce la u­ simplă bătae petrecută în curtea primăriei și pro­vocată de persone cari nu erau nici delegați, ni­ci alegători.» Printre aceștia din urmă erau: d-nii Scorțeanu și Dobrescu, cari au afirmat ânsuși înaintea procurorului general că se gâseau acolo ca agenți liberali. Datoria acestor domni este să facă îndată cunoscut, deci au rostit a­­cele cuvinte, care este adevăratul lor Înțeles și cum și-ați îndeplinit rolul de agenți liberali. Până atunci înregistrăm fără co­­mentar, constatările făcute de justi­­ția locală și afirmarea Monitorului că cei culpabili vor fi dați în ju­decată. Z­agomotele răspândite privitore la ocuparea Tripolitanii de către Fran­cia, au alarmat pe unii din repre­­sentanții din camera franceză, D. Pichon dorind să aibă lămuriri asupra celor Inserate In fiarele ita­­liane. In astă privință, a cerut expli­­cațiuni ministrului afacerilor străine. Tot d’uă dată d. Pichon a esprimat dorința d’a se desminți aceste afir­­mațiuni, care vin din partea unei prese ce ’și dă silințele să denatu­reze actele Franciei. D. Richot, fără a primi propunerea d-lui Pichon, căci s’ar face prea multă opere acelor d­are, dânduli-se că importanța ce n’au, a declarat însă că guvernul otoman, cu care Francia este în forte bune legă­turi, nu pate fi mișcat de acele sgomote și că Europa nu le va lua în serios. In urma intervenirii Rusii pe lângă guvernul Bulgar, în privința refugia­ților ruși, Agenția Balcanică observă că guvernul nu a luat nici uă dată supt protecțiunea sea pe vr’un strein őre care, și mai puțin încă pe un străin condamnat sau acuzat de crimă. Afară de acesta, de când statul Bul­gar esistă, nici uă dată vr’un aten­tat contra unui suveran străin nu s’a pregătit pe teritorul său. Guver­nul bulgar, adaugă Agenția, ra­sei să combată, în răspunsul său la in­­tervenirea Rusiei, tóte acuzările aduse Bulgariei. In ședința de la 20 curent a Die­tei maghiare s’a continuat cu dis­cuția proiectului de lege referitor la asilele de copil. Cu acestă ocazie a vorbit și d. Mocsáry, alesul Caransebeșului, care de­și maghiar, și fost president al partidei Kossuthiste, a vorbit contra proiectului. Argumentele pentru care d. Mo­csáry a cerut înlăturarea proiectului sunt: anteia sărăcia statului ungar, care n’are de unde susține astlele de copil ce ar fi a se înființa ; a doua faptul că cel că or le este de lipsă se scră limba ungurăscă, o s’o învețe în școlile primare, secundare și superiore ; și a treia că prin pro­iectul acesta, dăcă el s’ar vota, s’ar arunca că discordia, ură chiar, și mai mare între maghiari și nema­ghiari. Discursul d-lui Mocsary fiind in­teresant din tote punctele de vedere, vom mai reveni asupră-I. e­xemplarul 1§ bani Fundator : C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 18 JLuminézá-te’íő vei fi ABONAMENTE ipiUift și dist­icta, un an 48 lei; serie luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lună 4 lei.­­ru Preoți și invCțĂtorii din sate abonamentul este re­den la 30 lei da an. «su tóte țările EMhmî postal*, unaeatral 16 W. A «e adress : IN ROMANIA, la administra fina­la. «jö»nista și oficiele poștale LA PAJR 18, 1* Haras, Laikto et C-tue, &, Place de la Boar*« m OSBMAJOR, ACSTfIlLA, ITALIA, și BELGIA, la low-Articolele nepublicate se mHL — Liga Moldovenesca Când nisce idei înalte, sau cre­zute ca atari, sunt asuprite de către cei ce cârmuesc un stat, atunci ce­tățeni cari cred că triumphul acelor idei este salutar pentru țara lor, se asociază, se lega între dânși în scop de a învinge îndărătnicia celor de la cârmă. Legele dar, nu sunt alt­ceva de­cât nisce asociațiuni cari se nasc în împrejurări escepționale având ca misiune salvarea unor mari interese naționale. Reformele de in­teres secundar, principiile de uni­tate națională, nu pot forma obiec­tul unei associațiuni seriose; căci cele d’anteia se pot obține și în alt mod și chiar neobținendu-se­­ era nu se primejduesce, cele ue’al doi­lea nu trebuesc puse în discuțiune și mai cu sămă nu trebue ca ele să formeze obiectul unei ligi, pe mo­tivul ușor de înțeles că acele prin­cipii nu trebue­scü atinse nici uă dată și a le ataca ar fi a sdrun­­cina forța politică a statului. Fără a ne referi la comploturile revo­luționare, la alianțele defensive și ofen­sive dintre popore și la intrigele crimi­nale, ci esaminând numai chestiunile pentru care au luptat asociațiunile cari au existat in țările apusene, vom constata că ele eu avut un caracter cu totul național. Astăzi chiar liga care există in Occident are o țintă atât de umană pe cât și de patrio­tică. Ceea ce doreau Cabden­ și liga de la Manchester erau îmbunătățirea situațiunei economice a Angliei atât de compromisă prin legile cari opreau importul cerealelor, și reușita ligei făcu numele lui Cobden nemuritor. In Francia, Frédéric Bastiat­ifăcu ceea ce făcuse Cobden în Anglia ; aso­­ciațiunea din Bordeaux al cărui ini­țiator și secretar era eminentul eco­nomist francez vede adoptându-i-se ideile al ș­ăror apostol se făcuse. Actualmente in insulele Britanice, liga agrară urmărește un 30op, care în­cetul cu încetul tinde a deveni co­mun tuturor Anglo-saxonilor din In­sule, acela de a îmbunătăți posițiu­­nea materială a sătenilor irlandezi. Nu este nimic de blamat în tote aceste asociațiuni, nobilul tuturor fiind pe atât de mobili pe cât și de patriotic. Cu aceiași ochi buni ar fi fost privită și același succes ar fi avut la noi o ligă care să-și pro­­pue a lupta pentru împroprietări­rea sătenilor, în cazul când n’ar fi intervenit nici uă lege care să decidă uă asemenea împroprietă­rire. Nu pot­­ fice tot ast­fel și de acea ligă, care pare că s’a format sau este pe cale d’a se forma în Mol­dova. Acesta asociațiune décá ar ve­dea lumina .Jilei, n’ar avea nici un scop, sau adevărat vorbind, scopul pe care l’ar urmări și l’ar atinge, ar fi dăunător­—și dăunător fără mij­loc de reparațiune—atât țărel ale că­rei interese ar pretinde să le ocro­­tescă, cât și sorel aceștia Muntenia. Să nu condamnăm însă acésta aso­­ciațiune înainte de a o judeca, și pentru a o judeca, trebue să’i dis­cutăm mai antenü de tote scopul ce ea voiesce să atingă. Cn asemenea discuțiune—­o mărturisesc—nu o fac cu veselie. Sunt chestiuni de acelea pe care le cred mai presus de ori­ce discuțiune, ele nu se pot discuta între noi Românii, starea nostra so­cială și politică este ast­fel întocmită, ca elimină ca fără rațiune de a fi tote chestiunile moldovenesci și mun­­tenesci nelăssând ca obiect de discu­țiune de­cât pe cele românesc­. kings»«nuatasa Edițiunea de diminață Boia Prințului moștenitor Monitorul Official de acji publică urmă­­torul buletin cu privire la boia principelui moștenitor Ferdinand , Bucure­c", 10 Ianuarie 89 p. A. S. R. Principele Ferdin­nd de fer, este atins de pojar. Caracterul bulei este blând și cursul ei normal. Starea generală satisfăcătore. Doctor Theodori. Camera franceză (Prin fir telegrafic) Ministrul de comerț a supus consiliului de miniștrii proiectul de decret privitor la consiliul superior al lucrărilor. Vor face parte din acest consiliu între alții, senato­rii Jules Simon, Challemel, Lacour, Tolain, deputații Leon Say, contele Mun și d-nul SAMBATA, 24 IANUARIE (12 IANUAR st. v.) 1891 Incident diplomatic — Telegramă — Paris, 22 Ianuarie. Camera deputaților, d­l Darenberg (drep­­tă) a cerut explicațiuni In privința inci­dentului călătorului Mizon căruia compa­nia Englesă a Nigerului a interzis de a urma drumul sau fără o autorizație a companiei, cea ce este contrariu actului de la Berlin, care acordă libertatea de navigațiune pe Niger. D. Ribot a respins că s-a adresat gu­vernului englez, care nu admite, fără în­doială pretențiunile companiei, pentru că i-a dat ordinul să lase pe d-nul Miron se t­éca. Francia a primit deci satisfacție. Ideia nascetore a asociațiunei mol­dovenesci, aparține unui deputat din capitala Moldovei. Ea a licărit ca uă schintee In apararența trecetóre In Cameră chiar In prima jumătate a presentei sesiuni. Toți credeam schin­­teia stinsă, ea reapare case și ma­nifestă veleități de a arde, de­și cu toți blamam și amnarul și cremenea cari îi dăduseră prima licărire. Composițiunea ministeriului actual a dat prilegiul unui representant al Moldovei de a se plânge de modul cum s’au împărțit portofoliurile ministeriale, în cea ce priveșce partidul din care face parte, ci în privința țărei de dincolo de Milcov. Deputatul ieșean ne lasă să înțelegem din acesta in­terpelare, că pentru ca un minister să potă conducă afacerile țărei, este de absolută nevoe ca numărul mi­niștrilor să fie pe jumătate munteni și jumătate moldoveni, altminteri ori­ce minister, n’ar fi de­cât ministe­rul unei părți iar nu al României întregi. Acesta ar însemna că după alesul Iașului, țările Române ar forma un fel de dualism, iar nu o țară sin­gură în care Moldoveni și Munteni popore de aceiași rasă și limbă s’au contopit până a nu se mai recu­­nosce uni de alții. Credeam și ma­rea majoritate a Românilor cred ca mine că diferința intre cei de din­­coce și cei de dincolo de Milcov, este morta de la 1859, că prefăcuta în țărînă ea nu va mai fi reînviată, că nu va mai exista de­cât în istoria nóstra naționala și că musiunea între elementul moldav cu cel muntenesc este atât de perfectă că nimeni și nimic nu o va putea nimici. Mai aveam credința că luptele nóstre politice pasionate chiar până la estrem, se vor face pe alt teren, ci nu pe acela al unitatei nóstre na­ționale, pe care teren toți Românii nu vom câștiga nimic și vom pierde totul. A face oposițiune guvernului —căci din acest spirit a fost por­­t­rtită interpelațiunea representantului Moldovei—pe motivul că el nu con­ține destul moldoveni, este a nu atinge scopul ce urmăresc­, adică să sgudul, guvernul, ci iubesci în un ce cu totul nevinovat, în Unire. Ideia moldovenismului, a fost re­luată pe cale extraparlamentară și ca ori­ce ideiă de sensațiune, ea își recruteza adepți. Au fost deja reuniuni la Iași, unde s’a vorbit de înființarea unei ligi moldoveneșci care să lucreze în ve­derea ridicărei Moldovei. S’a crezut neapărat că interesele acestei țări suferă din faptul că sunt puțini mi­niștri de origina moldoveni că o­­rașele de peste Milcov sunt căzute din acesta causă și că cetățenii trans­­milcoveni sunt cu totul nesocotiți. Bine­înțeles că toți oratorii de la hotel Traian au declarat sus și tare că nici că se gândesc la sepa­ratism. j. .Dacă am judeca însă drept și ade­­­­vărat românesce, am vedea că re­­­criminările fraților noștri moldoveni sunt neîntemeiate, că cauza decă­dere a orașelor lor trebue să o atri­­bue tot lor înșile și că în acesta pri­vință Muntenii nu sunt de­cât pentru puțin lucru. Intru ce bunidră cei de dincoce de Milcov sunt vinovați deca d-nil Rosetti, Carp. Maiorescu cred că este în interesul economic al ță­rei ca Galații și Brăila să nu fie porturi france­z se­­ zice ce este drep­tul, că de la luarea acestei măsuri, portul Galați a perdut mult din splen­­dorea sa, dar acesta trebuia să fie prevăzută de ómenii politici nci nu­miți și ei cari sunt moldoveni tre­­buiau să stărue a se lăsa acesta re­sursă de desvoltare porturilor nostre. Căci dacá politica economică a țărei nóstre este rea condusă, respunderea unei asemenea politici, cade pe gu­vernul său guvernele cari au con­dus-o, iar nici de­cum pe Munteni sau pe Moldoveni. Tot ast­fel și cu marea neîngrijire în care—se­­ zice—că sunt lăsate districtele din Moldova. Aparține deputaților și senatorilor din acele localități să atragă aten­țiunea guvernelor asupra măsurilor de luat în vederea unei mai bune administrațiuni. Cine strică însă, deci cel ce represintă țara uită datorile lor de representanți ai națiunei și nu se gândesc de­cât la satisfacțiunea interesele lor particulare ? Nu suntem noi ore de vină că trimitem în Cor­purile Legiuitore asemeni mandatari? Nu trebue ore să­­ ne silim a ame­liora moravurile politice ale alegăto­rilor făcându-I apți a ’și alege mai bine și în mod independent pe de­putaților ? Din tote acestea reese un lucru, că pentru a face ca­­ era nostru să aibă o bună administrațiune, pentru a face ca dânsa să fie bine condusă atât economicesce cât și politicesce, este mare trebuință ca acel, cari prin învățătura lor, prin inteligența lor san cărmuitori firesc! ai restului națiunei, să-și pue tóte silințele ar ridica nivelul cultural făcăndu-l ca­pabil de ași înțelege adevăratele in­terese. Pentru acesta, este nevoe de a se înființa o asociațiune românésca iar nu moldovenescá. Totă România suferă de relele de cari suferă Mol­dova, numai o aparentă de bine are Capitala. Este clar în interesul nos­tru a tuturor de a lupta pentru ame­liorarea situațiunei actuale și pentru acesta pe toți Românii, Munteni, ca și Moldoveni trebue sa-i unesca in­teresele românesci. Liga Moldove­nesca—dacă s’ar forma—cu cualifi­­cativul ce a adoptat, cu cercul ei restrâns de acțiune, neocupându-se de­cât de o parte a țărei, iar nu de­­ era intriga, compusă numai acel din Moldoveni care fac o oposițiune guvernului arată : mai întâiu că ea este opusă celei-l­alte părți a țărei pe ale cărei interese le crede des­tul de îngrijite, și al doilea că tóte mijlocele de care ea va ușa vor a­­taca guvernul, fră a observa că vor ataca în același timp și pe Mun­teni. «Pretextul unui scop lăudabil —dicea marele Dapin—l’au invocat în­tot­deauna ligele și coalițiunile.» Pretextul ligei moldovenesci, este un pretext al unui scop nobil, mo­dul însă cum asociațiunea este al­cătuită, ar indica mai mult un pre­text­ nobil al unui scop antinațional. Constantin Marinescu George­ Delahay ca representanți ai lucrătorilor, mi­nistrul de comerț va avea preșidentia. Deputatul L’Evêque, fost vice-guvernator al creditului funciar a înfățișat un proiect, de reorganisare și de supraveghere a cre­ditului funciar. Expresia din Rusia Petersburg, 21 Ianuarie. Oă explosiune de gasuri s’a întâmplat ieri în mina de cărbuni de pământ Tschel­­dreff, lângă stația Iușowka. Din 120 lucrători, 40 au perit; cei­l­alți au fost scoși leșinați. Naufragiu — Depeșă — Comunicațiile cu drumurile de fer între Roma și Neapole sunt întrerupte din causa matelor zăpezi. greee corăbii de comerț italiene au făcut naufragiu noptea trecută în urma unui u­­ragan. IKLAÎ^IDA Parnell O’Brien-Dillon (Prin fir telegrafic) Londra, 22 Ianuarie. D. Parnell a anunțat Camerei comune­lor că va presinta o moțiune de censurâ în­potriva guvernului pentru aplicarea le­gilor de escepțiune în Irlanda. Boulogne, 22 ianuarie D. Redmond și Harington au sosit din Talketone spre a conferi cu d-nii Dillon și O’Brien. Informațiuni Ni se comunică din partea deca­nului Corpului de avocați din Ilfov că­roü au fost informate ziarele care au publicat că consiliul de ordine din Ilfov ar fi luat măsuri că avo­cații din acestá circumscripțiune să pledeze în costum sau robe. D-sa nu admite acesta măsură nici pentru magistrați, mai puțin prin urmare pentru corpul liber și independent al avocaților, în capul căruia se află d-sa vechiü și cunoscut liberal și democrat. Disera, la d. Ștef. C. Mihăilescu, secretarul general al ministerului in­­strucțiunei publice, d. Mihail Deme­­trescu va citi înaintea unui cerc de iubitori ai artelor, piesa sea­zuma lui Tagomir care va fi presintată di­­rcțiunei Teatrului Național. A apârut în Sibiu și o anunțăm cu deosebită plăcere un revistă de Du­minecă, intitulată Foia ilustrată Ilustrațiunile sunt fórte reușite, textul interesant. Urăm succes cu inimă românăscâ și cu prietinesca simpatiă. —x — Memorandul în chestia Românilor din T­ransilvania e deja tipărit în patru limbi: română, germană, fran­cesă­ și italiană. Memorandul e în formă de bro­șură la care e anexată o hartă a tu­turor provinciilor unde locuesc Ro­mânii. “ In curând va veni în discuția ins­pectorilor generali de armată, proec­­tul de lege prin care efectivul ar­matei permanente să sporeșle cu câte 18 oameni la fie­ce companie de dorobanți și un batalion perma­nent la cele 8 de linie. Consiliul de administrație al C. F. R. e convocat pentru distră, spre a a se pronunța asupra mai multor chestiuni importante. Intre acestea se va discuta și chestiunea unei n­oi comande de vagone și de locomotive. ----X---­Guvernul va fi interpelat în Ca­meră și în Senat dăcă seirile răs­pândite de fiarele oficiase cu privire la expulsarea unor persone străine, sunt sau nu întemeiate. Interpelarea acesta va fi adresată întregului guvern chiar în prima­­ zi a ședinței adunărei. —x — Diséra la teatrul Național încă o dată Voevodul Țiganilor. —x— Diferitele trenuri din țără circulă încă cu anevoe pe liniile ferate, din acesta cauză ele sosesc cu mari în­târzieri In capitală. —x— Din Magnum Etymologicum Ro­­maniae a aparut fasciora III din to­mul II. Cuvintele pe cari d. Hașdău le-a coprins íntr’acesti fasciori merg de la Ariciu până la Astârnăt. Aceiași bogăție de amănunte, a­­ceiași profundă erudițiune ca și în fasciera precedentă. ----X---­Mâine, Sâmbătă, colonia Austro- Ungarâ va da un bal în sala Băilor Eforiei. Z­ilele acestea va apare de sub presă o broșură, întitulată: Gestiu­nea populației în România de d. 1.1. Nacian. — X— Din informațiile poliției: S’a condus secției 6. Costache Drăgan, servitor la hotelul Boulevard că a furat mai multe tacâmuri de argint de la acel hotel. Idem secț. 7, Sudiu N. Mateiu, că a furat 12 lei din biserica Sf. Va­­silie dupe calea Victoriei. S’a înaintat Poliției, una lornetă cu os de baga, găsită pe strada Că­tunului de către serg. No. 404. ----X — Printr’un nou proect de lege ce se lucrează acuma la ministerul de interne, se prevede ca recrutarea să înceapă în fie­care an la 1 Noem­­br­ie și nu la 1 Decembrie, iar ser­viciul să ’nceapă la 10 ianuarie. —X— Din causă de suspiciune legală, curtea de casație a ordonat transfe­rarea de la curtea cu jurați din Bo­toșani la cea din Iași, procesul ra­binului Taubes ce -i are cu cel­ lalt rabin Mayersohn. —x— Mișcarea în corpul diplomatic, ce s’a proiectat deja de mult, nu se va face de­cât prin Aprile viitor, de­și Neue Freie Presse anunță că ea se va face încă în cursul acestei luni. —x— A­ fi napte și adl totă dina a su­flat asupra capitalei un vânt puter­nic și rece. Temperatura e mult scoborîtă. —x— Mâine séra banchetul radicalilor la Iași. Clubul bucurescen va fi re­­presentat prin câți­va delegați. Alaltă­ ori venind înaintea tribuna­lului din Iași procesul celor impli­­cați în afacerea delapidărilor Credi­tului urban, procesul a fost din nou amânat după cum o prevădusem. —"— In sera de 24 Ianuarie, aniversa­rea m­irei principatelor, se va da un banchet monstru în capitală, când se va inaugura și Liga pentru Uni­tatea culturală a Românilor.

Next